Mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta, protestând împotriva unei legi care interzice paradele Pride și permite recunoașterea facială a participanților. Într-o mișcare rapidă și controversată, parlamentul ungar a adoptat, cu 136 de voturi pentru și 27 împotrivă, o măsură care a stârnit reacții dure la nivel european.
Printre cei care au criticat vehement noua lege se numără și Tánaiste Simon Harris, care s-a declarat „alarmat” de această inițiativă pe care o consideră un nou atac împotriva minorităților din Ungaria. „UE este fondată pe valori fundamentale pe care toate statele membre au obligația să le respecte. Vom continua să sprijinim ferm comunitatea LGBTQ+ și să apărăm drepturile lor garantate prin legislația europeană”, a afirmat Harris.
Proteste masive și reacții internaționale
La scurt timp după vot, mii de manifestanți furioși s-au adunat în fața Parlamentului din Budapesta, scandând lozinci împotriva guvernului lui Viktor Orbán. Ulterior, protestul s-a transformat într-un blocaj al Podului Margareta, un punct strategic peste Dunăre, unde demonstranții au ignorat apelurile poliției de a evacua zona.
În interiorul legislativului, opoziția a marcat momentul printr-un protest spectaculos: deputații Momentum au aprins fumigene în culorile curcubeului, într-un gest de sfidare față de această lege considerată „fascistă” de către organizatorii Budapest Pride.
Noua măsură interzice organizarea și participarea la evenimente care încalcă controversata lege ungară privind „protecția copilului”, ce restricționează „promovarea” homosexualității în fața minorilor sub 18 ani. Cei care sfidează interdicția riscă amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 503 euro).
Ungaria, tot mai izolată în Europa
Legea este doar cel mai recent episod dintr-o serie de măsuri luate de guvernul lui Viktor Orbán împotriva comunității LGBTQ+. Liderul ungar, cunoscut pentru apropierea sa de Vladimir Putin și Donald Trump, promovează de ani de zile politici naționaliste și conservatoare, prezentându-se drept un apărător al valorilor tradiționale și al „civilizației creștine”.
În 2022, Comisia Europeană a atacat la Curtea de Justiție a UE o altă lege similară din Ungaria, adoptată în 2021, care interzice discuțiile despre identitatea de gen și orientarea sexuală în școli. Oficialii de la Bruxelles au acuzat Budapesta că discriminează comunitatea LGBTQ+ și că încalcă principiile fundamentale ale UE.
În Ungaria, librăriile au fost deja sancționate cu amenzi usturătoare pentru că au vândut cărți cu tematică LGBTQ+ fără a le împacheta în folie opacă. Mai mult, mass-media independentă și organizațiile pentru drepturile omului sunt constant ținta unor măsuri represive din partea guvernului.
„Ce se întâmplă în Ungaria ne amintește de Rusia”
Evgeny Belyakov, un activist rus refugiat în Ungaria, a declarat că această lege este „înfiorătoare” și amintește de modul în care au început persecuțiile împotriva comunității LGBTQ+ în Rusia. „În Rusia, lucrurile au escaladat treptat și acum este prea târziu. Sper că aici va exista mai multă rezistență”, a spus el.
În ciuda încercărilor guvernului de a reduce la tăcere vocile critice, organizatorii Budapest Pride spun că interdicția a dus la un val neașteptat de sprijin. „Foarte mulți oameni ne-au transmis că, deși nu au participat niciodată la Pride, anul acesta vor veni și își vor aduce și familiile”, a declarat purtătoarea de cuvânt Jojo Majercsik.
Pe măsură ce presiunea internațională crește, rămâne de văzut dacă Budapesta va ceda sau dacă regimul lui Orbán va continua să sfideze UE, izolându-se și mai mult pe scena europeană. Cert este că noua lege nu a redus vocea comunității LGBTQ+ din Ungaria—din contră, a făcut-o mai puternică ca niciodată.
