Neutralitatea Irlandei scoate mii de oameni în stradă

protest în centrul Dublinului cu steaguri și pancarte

Mii de persoane au manifestat sâmbătă, 21 noiembrie, în centrul Dublinului, împotriva proiectului de lege care ar permite trimiterea militarilor irlandezi în misiuni externe fără mandatul Consiliului de Securitate al ONU. Protestul a avut loc cu trei zile înainte ca parlamentarii să înceapă examinarea amendamentelor la controversatul proiect.

Organizată de Irish Neutrality League, manifestația a început la Garden of Remembrance și a continuat pe străzile capitalei până în apropierea sediului Parlamentului, Leinster House. Pe traseu, participanții au arborat steaguri irlandeze, palestiniene și ale Națiunilor Unite, alături de pancarte împotriva războiului.

La demonstrație au participat reprezentanți ai mai multor partide de opoziție, printre care Sinn Féin, Labour, Social Democrats, People Before Profit-Solidarity, Partidul Verzilor și Aontú. Senatoarea independentă Frances Black s-a numărat, de asemenea, printre cei prezenți.

Unul dintre vorbitorii manifestației, senatorul independent Tom Clonan, a participat în trecut la misiuni de pace în sudul Libanului, în calitate de ofițer al armatei irlandeze. Fostul militar susține că eliminarea obligației de a obține un mandat ONU ar înlătura una dintre garanțiile importante ale neutralității țării.

Guvernul respinge această interpretare și afirmă că reforma este necesară tocmai pentru ca Irlanda să își poată continua activitatea internațională de menținere a păcii.

Ce s-ar schimba pentru armata irlandeză

Mecanismul cunoscut în Irlanda sub denumirea de „triple lock” presupune trei condiții pentru participarea contingentelor militare mai mari la misiuni internaționale: existența unui mandat ONU, acordul Guvernului și aprobarea Dáil Éireann, camera inferioară a Parlamentului irlandez.

În prezent, pentru contingentele de cel mult 12 militari există o excepție de la obligația obținerii aprobării Dáil. Aceasta nu înseamnă însă că misiunile de pace ale grupurilor mici sunt scutite de cerința mandatului ONU.

Proiectul Defence (Amendment) Bill 2026, prezentat în iunie, elimină condiția mandatului Consiliului de Securitate. În același timp, ridică de la 12 la 50 numărul maxim de militari dintr-un contingent care poate fi trimis în cadrul unei forțe internaționale fără un vot de aprobare în Dáil.

Pentru asemenea contingente, proiectul prevede informarea în scris a comisiei parlamentare competente. Ministrul Apărării ar urma să prezinte și un raport anual privind desfășurările militare în străinătate.

Noua legislație ar permite participarea la operațiuni de menținere a păcii, de impunere a păcii și de prevenire a conflictelor, în conformitate cu principiile Cartei ONU. Distincția dintre primele două categorii este importantă: operațiunile de impunere a păcii pot presupune folosirea forței și în absența consimțământului tuturor părților implicate într-un conflict.

Liderul Partidului Verzilor, Roderic O'Gorman, a atras atenția în dezbaterile parlamentare asupra acestei diferențe. Formațiunea sa se opune participării militarilor irlandezi la operațiuni de impunere a păcii fără autorizarea ONU, invocând riscurile specifice acestor misiuni.

Executivul susține, în schimb, că noul cadru juridic ar oferi flexibilitate fără a renunța la obligațiile internaționale ale Irlandei. Reforma nu presupune aderarea țării la NATO și nici nu modifică prevederile constituționale privind participarea la o eventuală apărare comună europeană.

De ce insistă Guvernul asupra schimbării

Principalul argument al autorităților irlandeze este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. O singură putere poate împiedica adoptarea unei rezoluții necesare unei noi misiuni.

În aceste condiții, ministrul Apărării și Afacerilor Externe, Helen McEntee, consideră că deciziile privind participarea Irlandei la operațiuni internaționale ajung să depindă de interesele geopolitice ale altor state. Guvernul dorește ca aceste decizii să poată fi luate la Dublin, în limitele dreptului internațional.

Un exemplu invocat de ministru este viitorul prezenței militare irlandeze în Liban, unde soldații țării au participat timp de aproape cinci decenii la operațiunile forței ONU cunoscute drept UNIFIL.

Prin Rezoluția 2790, adoptată în august 2025, Consiliul de Securitate a prelungit pentru ultima dată mandatul UNIFIL până la 31 decembrie 2026. Retragerea treptată a personalului urmează să înceapă de la acea dată și să se desfășoare pe parcursul unui an.

În cazul unei eventuale misiuni internaționale care să înlocuiască UNIFIL, dar care să nu beneficieze de un mandat ONU, legislația irlandeză actuală ar restrânge posibilitatea de participare a armatei.

Opoziția consideră însă că dificultățile actuale ale Consiliului de Securitate nu justifică eliminarea unei condiții care ar limita posibilitatea viitoarelor guverne de a implica Irlanda în operațiuni militare controversate.

Social Democrats și Sinn Féin au cerut consultarea populației prin referendum. Mecanismul „triple lock” este prevăzut de legislația ordinară, nu de o dispoziție constituțională care să impună automat organizarea unui referendum pentru această reformă.

Divergențe chiar în interiorul coaliției

Disputa nu se limitează la confruntarea dintre Guvern și opoziție. Zece deputați ai Fianna Fáil, printre care fostul ministru al Apărării Willie O'Dea, susțin un amendament care ar păstra o formă obligatorie de autorizare internațională.

Propunerea lor ar înlocui cerința mandatului Consiliului de Securitate cu cea a unei rezoluții a Adunării Generale a ONU. Spre deosebire de Consiliul de Securitate, în Adunarea Generală niciuna dintre marile puteri nu dispune de drept individual de veto.

Premierul Micheál Martin a indicat joi că este dispus să ia în considerare principiul acestei propuneri. Totuși, între soluția susținută de cei zece parlamentari și cea pregătită de executiv există o diferență juridică esențială.

Potrivit informațiilor obținute sâmbătă seara de RTÉ, Helen McEntee pregătește un amendament separat. Acesta ar obliga Guvernul să ia în considerare eventualele rezoluții ale Adunării Generale sau decizii ale Consiliului de Securitate referitoare la forța internațională în cadrul căreia ar urma să fie trimiși militarii irlandezi.

Formularea nu ar obliga însă executivul să obțină o rezoluție favorabilă înaintea trimiterii contingentului. În lipsa unei rezoluții, participarea la o misiune ar putea fi autorizată dacă sunt îndeplinite celelalte condiții legale. Amendamentul ministerului nu primise încă aprobarea oficială a Cabinetului la momentul dezvăluirii informației.

Proiectul a trecut de a doua etapă legislativă în Dáil pe 21 octombrie, cu 79 de voturi pentru și 71 împotrivă. În total, 224 de amendamente au fost depuse inițial pentru etapa examinării în comisie.

Dezbaterile asupra acestora sunt programate să înceapă marți, 24 noiembrie. Textul va trebui ulterior să parcurgă etapele legislative rămase în ambele camere ale Parlamentului. Guvernul urmărește adoptarea legii până la sfârșitul anului, însă mecanismul actual rămâne în vigoare.

Distribuie: WhatsApp Facebook

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.