Guvernul irlandez pregătește cea mai amplă înăsprire a regulilor de acordare a cetățeniei din ultimele decenii, iar una dintre cele mai importante schimbări ar urma să fie majorarea perioadei de rezidență necesare pentru naturalizare de la cinci la opt ani. Noile condiții ar urma să se aplice inclusiv persoanelor care locuiesc deja în Irlanda, dacă nu au depus cererea de cetățenie înainte ca legislația să intre în vigoare.
Potrivit informațiilor prezentate marți de Irish Examiner, Guvernul intenționează ca noile reguli să fie adoptate până la sfârșitul acestui an. Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, urmează să prezinte Cabinetului propunerile care modifică substanțial sistemul de naturalizare.
Cea mai importantă schimbare pentru mulți rezidenți străini este extinderea perioadei minime de rezidență. În prezent, pentru majoritatea solicitanților este necesară o perioadă de cinci ani de rezidență calculabilă. Conform proiectului pregătit de Guvern, pragul ar urma să crească la opt ani.
Schimbarea nu ar urma să fie limitată doar la persoanele care sosesc în Irlanda după adoptarea legii. Ministrul Justiției a confirmat că și cei care se află deja în țară, dar nu au depus încă o cerere de naturalizare, vor putea fi obligați să respecte noul prag de opt ani după intrarea în vigoare a legislației.
Asta înseamnă că o persoană care, de exemplu, se apropie de împlinirea actualului prag de cinci ani ar putea fi nevoită să mai aștepte până când acumulează opt ani de rezidență eligibilă, dacă legea intră în vigoare înainte ca cererea sa să fie depusă. Anii deja petrecuți legal în Irlanda nu se pierd, dar solicitantul ar trebui să atingă noua perioadă totală.
Guvernul intenționează să introducă și o cerință privind cunoașterea limbii. Solicitanții ar trebui să demonstreze un anumit nivel de competență în engleză, irlandeză sau limbajul semnelor irlandez. Nivelul exact, forma testării și eventualele excepții nu au fost încă stabilite public în detaliu.
O altă condiție propusă este demonstrarea unei cunoașteri a societății și vieții civice din Irlanda. Ar urma să existe o evaluare privind elemente de bază despre instituțiile statului, societate și viața civică. Nici pentru această componentă nu sunt încă publicate toate detaliile privind standardul sau modalitatea de testare.
Propunerile includ și criterii economice mai stricte. Guvernul analizează introducerea unei cerințe privind venitul sau independența financiară și limitarea accesului la cetățenie pentru persoane care au depins de anumite forme de asistență socială într-o perioadă anterioară depunerii cererii. Forma finală și categoriile exacte de plăți sociale care ar putea fi luate în calcul vor depinde însă de textul legislației.
Ministrul Justiției susține că cetățenia este un privilegiu și nu un drept automat și consideră că o perioadă de opt ani este rezonabilă. Taoiseach Micheál Martin a argumentat, la rândul său, că Irlanda trebuie să găsească un echilibru între integrare, contribuția la societate și independența economică a solicitanților.
Organizațiile care lucrează cu migranți și refugiați au criticat însă propunerile. Doras, Immigrant Council of Ireland, Irish Council for Civil Liberties, Irish Refugee Council, Migrant Rights Centre Ireland și Nasc au avertizat într-o declarație comună că noile condiții pot crea bariere suplimentare pentru persoane care și-au construit deja viața în Irlanda.
Una dintre principalele obiecții este aplicarea noului prag persoanelor deja rezidente. Organizațiile spun că cineva poate lucra, plăti taxe și participa la viața socială din Irlanda timp de mai mulți ani, dar ar putea fi obligat să aștepte încă trei ani înainte de a putea cere cetățenia. Ele atrag atenția și asupra întârzierilor existente în procesarea dosarelor de naturalizare.
Critici există și față de criteriul financiar. Organizațiile susțin că o persoană care a avut nevoie temporar de sprijin social din cauza unei boli, pierderii locului de muncă sau unei alte situații dificile nu ar trebui exclusă automat de la posibilitatea de a deveni cetățean.
Pentru românii care locuiesc în Irlanda, schimbarea poate avea consecințe directe. Cetățenii români sunt deja cetățeni ai Uniunii Europene și au dreptul de a locui și lucra în Irlanda în baza regulilor europene, astfel că naturalizarea nu este necesară pentru păstrarea acestor drepturi. Cetățenia irlandeză oferă însă drepturi suplimentare, inclusiv dreptul de vot la alegerile parlamentare și prezidențiale irlandeze și accesul la un pașaport irlandez.
Deocamdată, regulile actuale rămân în vigoare. Elementul decisiv va fi textul final al proiectului de lege, data la care acesta este adoptat și momentul exact al intrării în vigoare. Persoanele care sunt deja eligibile sau aproape de eligibilitate trebuie să se bazeze pe condițiile oficiale publicate de Irish Immigration Service și să urmărească atent modificările legislative înainte de a lua o decizie privind depunerea unei cereri.
