Un proiect de lege care ar permite folosirea literei X, alături de M și F, în anumite documente oficiale din Irlanda a întâmpinat opoziția Guvernului.
Dezbaterea de miercuri, 21 octombrie, din Parlament a scos la iveală diferențe importante privind recunoașterea juridică a persoanelor non-binare și protecția celor născuți cu caracteristici sexuale intersex.
Inițiativa aparține deputatei Ruth Coppinger, din grupul People Before Profit–Solidarity, și poartă numele Non-Binary and Intersex Recognition Bill 2026. Ea propune o a treia opțiune pe certificatul de recunoaștere a genului, posibilitatea înscrierii literei X în anumite registre de stare civilă și extinderea protecției împotriva discriminării pe baza caracteristicilor sexuale.
Proiectul nu a devenit lege. El a fost discutat în a doua etapă a procedurii parlamentare, iar ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, a anunțat că Executivul nu îl poate susține în forma actuală.
Ce ar schimba proiectul
Legislația irlandeză privind recunoașterea genului, adoptată în 2015, operează cu categoriile masculin și feminin. Coppinger susține că persoanele care nu se identifică exclusiv cu una dintre aceste categorii întâmpină dificultăți atunci când documentele și procedurile administrative le obligă să aleagă între cele două opțiuni.
Deputata a invocat inclusiv situații legate de accesul la servicii medicale și de completarea unor formulare. Potrivit argumentelor sale, o categorie suplimentară ar oferi recunoaștere juridică unui grup care nu este reprezentat adecvat de sistemul actual.
O altă parte a inițiativei privește persoanele intersex, adică persoane născute cu variații ale caracteristicilor sexuale, precum cele anatomice, cromozomiale sau hormonale. Această situație biologică nu este sinonimă cu identitatea non-binară. Proiectul urmărește să ofere mai multe opțiuni la înregistrarea nașterii și să întărească protecția împotriva discriminării.
În forma prezentată de inițiatoare, schimbările ar necesita modificarea mai multor legi, nu doar a celei din 2015. Printre actele vizate se numără legislația privind înregistrarea civilă, egalitatea la angajare și accesul egal la bunuri și servicii.
De ce se opune Guvernul
Dara Calleary a spus că problemele ridicate merită analizate, dar că propunerea produce modificări juridice ample care necesită o evaluare mai atentă. Ministrul a invocat, între altele, absența unei limite de vârstă în prevederile referitoare la identificarea juridică într-o a treia categorie.
El a susținut că mai multe departamente lucrează deja la măsuri pentru îmbunătățirea situației persoanelor non-binare. Poziția Guvernului nu reprezintă, potrivit explicațiilor ministrului, respingerea oricărei discuții despre recunoaștere, ci opoziția față de textul legislativ aflat în dezbatere.
Susținătorii proiectului contestă această abordare. Coppinger consideră că întârzierile prelungesc dificultățile întâmpinate de persoanele vizate. Deputatul Sinn Féin David Cullinane a anunțat sprijinul partidului său și i-a cerut ministrului un calendar concret pentru schimbări. Pádraig Rice, din partea Social Democrats, a criticat de asemenea opoziția Guvernului și a amintit că unele state europene au introdus deja marcaje suplimentare în documente.
Diferența dintre cele două poziții privește atât urgența recunoașterii juridice, cât și modul în care ar trebui formulate regulile. Afirmațiile despre efectele posibile asupra serviciilor publice sunt argumente prezentate în dezbatere, nu consecințe deja produse de o lege nouă.
Pentru persoanele care locuiesc în Irlanda, documentele existente și procedurile actuale nu se schimbă în urma acestei dezbateri. Nu a fost adoptată o nouă categorie juridică și nu a fost anunțată o dată la care litera X va putea fi aleasă în actele irlandeze. Următorul pas depinde de evoluția proiectului în Parlament și de eventualele propuneri separate ale Guvernului.
