Cumpărarea unei locuințe în Irlanda a devenit mai dificilă în ultimul deceniu, chiar și pentru cei ale căror venituri au crescut. Noi date europene arată că prețurile caselor au avansat considerabil mai repede decât veniturile populației, iar decalajul din Irlanda este aproximativ dublu față de media Uniunii Europene.
Datele publicate de Eurostat la 9 noiembrie urmăresc evoluția raportului dintre prețurile locuințelor și venitul disponibil pe locuitor în perioada 2015–2025. La nivelul Uniunii Europene, acest raport a crescut cu 6,8%. În Irlanda, creșterea este de aproximativ 14%, potrivit comparației prezentate de The Irish Times.
Acest indicator nu înseamnă că locuințele s-au scumpit cu numai 14% în zece ani și nici că prețul unei case reprezintă 14% din venit. El arată cât de mult a avansat costul achiziționării unei locuințe în raport cu veniturile. Atunci când prețurile cresc mai rapid decât câștigurile, cumpărătorul trebuie, în general, să aloce o parte mai mare din resurse pentru aceeași proprietate.
Irlanda, peste media europeană
La nivelul UE, evoluția nu a fost uniformă. În 17 dintre cele 27 de state membre, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri a crescut între 2015 și 2025. În celelalte zece, indicatorul a scăzut, ceea ce înseamnă că veniturile au evoluat mai favorabil decât prețurile locuințelor în perioada analizată.
Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului, de 60,8%, urmată de Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, și Spania, cu 24,5%. La polul opus, România a înregistrat o scădere de 42,8%, Finlanda de 25,2%, iar Bulgaria de 16,2%.
Comparația cu România este relevantă, dar trebuie interpretată corect. Scăderea raportului nu dovedește că o locuință din România este ieftină sau accesibilă oricărei familii. Ea arată doar că, în perioada măsurată, raportul dintre prețuri și venituri s-a îmbunătățit față de punctul de plecare.
Eurostat avertizează că această statistică nu este un clasament al celor mai ieftine sau mai scumpe țări pentru cumpărarea unei case. Nivelul efectiv al veniturilor, prețurile locale, avansul necesar și condițiile de creditare pot schimba substanțial situația cumpărătorilor.
O casă, aproape opt salarii anuale medii
Datele pieței irlandeze arată cât de ridicată a devenit bariera financiară. Potrivit raportului MyHome.ie realizat împreună cu Bank of Ireland pentru trimestrul al treilea din 2026, prețul median al unei proprietăți rezidențiale, de 412.000 de euro, era echivalentul a aproximativ 7,7 salarii anuale medii, calculate la 54.000 de euro.
Această comparație nu reprezintă rata unui credit ipotecar și nici suma pe care o bancă o poate împrumuta automat. Ea ilustrează diferența dintre valoarea locuințelor și venitul salarial și explică dificultatea de a economisi avansul necesar.
Cele mai recente cifre oficiale disponibile pentru piața tranzacțiilor arată că prețul median plătit pentru o locuință în Irlanda, în cele 12 luni până în august 2026, a fost de 400.000 de euro. La Dublin, valoarea mediană a ajuns la 500.000 de euro, iar în Dún Laoghaire-Rathdown la 685.000 de euro, potrivit Central Statistics Office (CSO).
În același timp, ritmul anual de scumpire a început să încetinească. CSO a raportat o creștere de 5,1% a prețurilor locuințelor în cele 12 luni până în august, față de 5,4% în perioada corespunzătoare încheiată în iulie. În Dublin, creșterea anuală a fost de 3,9%, iar în restul țării de 6,2%.
Încetinirea nu este însă echivalentă cu ieftinirea. Un ritm mai mic de creștere înseamnă că prețurile continuă să urce, doar că mai lent decât înainte. Pentru cineva care încearcă să strângă avansul necesar, diferența rămâne importantă.
De ce veniturile nu țin pasul
Presiunea asupra cumpărătorilor nu vine doar din prețurile proprietăților. Dobânzile la creditele ipotecare influențează rata lunară, iar oferta insuficientă de locuințe limitează posibilitatea de alegere, în special în zonele cu multe locuri de muncă.
O analiză publicată în septembrie de Economic and Social Research Institute (ESRI) estima că locuințele din Irlanda sunt evaluate cu aproximativ 17% peste nivelul justificat de factori economici precum veniturile, dobânzile și evoluția demografică. Institutul a constatat că presiunea este resimțită în special de gospodăriile cu venituri medii.
Cifra de 17% reprezintă o estimare distinctă de creșterea de aproximativ 14% a raportului prețuri–venituri din comparația europeană. Cele două procente provin din metode și perioade de referință diferite și nu trebuie adunate.
ESRI a subliniat și o diferență importantă față de perioada dinaintea crizei financiare din 2008. Îndatorarea gospodăriilor și indicatorii pieței creditului nu se află la nivelurile extreme din acea perioadă. Problema actuală este legată mai ales de accesibilitatea locuințelor și de oferta insuficientă, nu de aceeași expansiune necontrolată a creditării.
Pentru familiile care intenționează să cumpere, prețul cerut de vânzător nu este singurul reper. Venitul disponibil, economiile pentru avans, dobânda oferită de bancă și costurile suplimentare ale tranzacției determină dacă o proprietate poate fi cumpărată în condiții sustenabile.
Noua comparație Eurostat arată dimensiunea problemei dintr-o perspectivă mai largă: după un deceniu în care locuințele au avansat mai repede decât veniturile, o încetinire recentă a scumpirilor nu șterge decalajul acumulat.
