Angajații instituției care coordonează urmărirea penală în Irlanda nu au voie să folosească instrumente de inteligență artificială generativă pentru cercetarea juridică necesară dosarelor. Restricția, confirmată de Office of the Director of Public Prosecutions (DPP), urmărește să împiedice introducerea în procedurile penale a unor informații juridice false, după ce un procuror din Anglia a invocat un precedent judiciar care nu exista.
Decizia nu reprezintă o interdicție totală a inteligenței artificiale în instituție. Angajații pot utiliza Microsoft Copilot Chat pentru anumite activități administrative, însă nu pentru identificarea temeiurilor juridice ale urmăririi penale, formularea opiniilor juridice ori luarea deciziilor. Pentru aceste activități rămân obligatorii sursele juridice autorizate și verificarea de către profesioniști.
Confirmarea a fost obținută de Irish Independent într-un moment în care instanțele irlandeze introduc reguli tot mai stricte pentru documentele pregătite cu ajutorul inteligenței artificiale. Miza depășește simpla corectare a unor erori de redactare: o referință falsă la o hotărâre judecătorească poate influența argumentele prezentate într-un dosar și poate obliga instanța să verifice informații care nu au existat niciodată.
Inteligența artificială, permisă doar pentru sarcini limitate
DPP, instituția responsabilă de deciziile privind urmărirea penală în numeroase cauze din Irlanda, a pus la dispoziția angajaților Microsoft Copilot Chat în decembrie 2025. Accesul a fost însă însoțit de instrucțiuni privind limitele în care programul poate fi folosit.
Documentul intern precizează că aplicația nu este un consilier juridic și nu trebuie utilizată pentru cercetare juridică primară, pentru formularea unor opinii de drept sau pentru adoptarea deciziilor. În aceste privințe, DPP indică în continuare folosirea platformelor specializate și autorizate, inclusiv Lexis+, pentru consultarea legislației și jurisprudenței.
Angajații pot cere instrumentului să rezume anumite materiale, să reformuleze texte ori să verifice gramatica. Chiar și în aceste situații, rezultatul trebuie controlat independent înainte de utilizare, iar responsabilitatea pentru exactitatea și caracterul adecvat al informației revine angajatului.
Instituția explică această abordare prin necesitatea respectării obligațiilor juridice, etice și de protecție a datelor. Într-un dosar penal, un text care pare convingător nu este suficient: argumentele trebuie să fie fundamentate pe norme și hotărâri reale, aplicabile situației concrete.
Regula nu înseamnă că angajații DPP nu pot folosi deloc programe moderne de asistență. Ea trasează o limită între ajutorul oferit la redactare și activitatea juridică ce poate influența urmărirea penală a unei persoane.
Precedent inventat într-un dosar privind un minor
Îngrijorările au fost reaprinse de un incident din Anglia și Țara Galilor. O procuroare cu funcție superioară din Crown Prosecution Service (CPS), instituția omoloagă DPP, a făcut trimitere la o hotărâre judecătorească inexistentă într-o dispută privind decizia de a urmări penal un copil acuzat de viol.
Cazul a ajuns în atenția High Court, după ce apărarea a contestat decizia procurorilor de a continua urmărirea penală. În argumentele prezentate a apărut o trimitere la un presupus precedent din 2024. Judecătorii au stabilit că hotărârea invocată nu exista.
The Guardian a relatat că referința falsă ar fi provenit dintr-un rezumat generat automat în urma unei căutări pe internet. Procuroarea a susținut ulterior că intenționase să indice o hotărâre reală, mai veche. Explicația sa a fost criticată de instanță, deși judecătorii au precizat că eroarea nu a schimbat rezultatul contestației examinate.
Incidentul este deosebit de sensibil pentru că privește o procedură penală în care era implicat un minor. Acuzațiile din dosar rămân acuzații; eroarea de citare nu dovedește nici vinovăția, nici nevinovăția persoanei vizate.
Nu este prima situație în care CPS a fost confruntată în acest an cu citarea unei autorități juridice inexistente. În acest context, diferența dintre regulile celor două instituții a devenit subiectul unei dezbateri privind responsabilitatea profesională.
Brian Flanagan, profesor asociat de drept și criminologie la Maynooth University, a remarcat pentru Irish Independent că DPP exclude explicit folosirea instrumentului pentru cercetarea juridică primară, în timp ce abordarea CPS pune accentul pe verificarea de către oameni a rezultatelor generate. În opinia sa, această diferență ar putea explica riscul ca referințe inventate să ajungă în documente juridice.
Instanțele irlandeze înăspresc regulile
Între timp, instanțele din Irlanda au stabilit reguli privind utilizarea inteligenței artificiale generative la pregătirea actelor depuse în cauze civile. Au fost emise instrucțiuni pentru District Court, Circuit Court, High Court și Court of Appeal, care subliniază responsabilitatea persoanelor ce semnează ori prezintă documentele.
Instrucțiunile High Court, aplicabile din 1 septembrie 2026, recunosc că inteligența artificială poate reduce costurile și poate facilita accesul la justiție. Totuși, utilizarea ei nu înlătură obligația de a furniza instanței informații corecte, actuale și relevante.
Cine folosește un astfel de sistem trebuie să verifice existența hotărârilor citate, exactitatea extraselor, conținutul legilor invocate și relevanța lor pentru cauza respectivă. De asemenea, materialele probatorii trebuie să fie autentice: imagini, înregistrări sau documente fabricate ori manipulate nu pot fi prezentate drept probe reale.
În anumite condiții, instanța poate solicita persoanelor implicate să declare dacă au utilizat inteligența artificială și în ce măsură. Nerespectarea obligațiilor poate atrage consecințe procedurale, inclusiv ordine privind plata cheltuielilor de judecată și sesizarea organismelor profesionale.
Cea mai recentă instrucțiune a District Court, emisă sub autoritatea președintelui instanței, judecătorul Paul Kelly, insistă asupra unei limite suplimentare: declarațiile privind faptele și probele nu trebuie generate de inteligența artificială, cu excepția unor utilizări auxiliare, cum ar fi formatarea sau corectarea ortografiei.
Aceste reguli nu trebuie confundate cu interdicția internă stabilită de DPP. Primele privesc documentele și persoanele care participă la proceduri judiciare în domeniul lor de aplicare; a doua privește activitatea angajaților unei instituții de urmărire penală.
Pentru persoanele din Irlanda care își pregătesc singure documentele într-un litigiu, distincția este importantă. Un program poate ajuta la organizarea unui text, dar răspunsul său nu înlocuiește verificarea legislației, a hotărârilor judecătorești și, când este necesar, consultarea unui profesionist în drept.
Până în prezent, potrivit informațiilor prezentate de Irish Independent, nu este cunoscut un incident similar de citare a unui precedent inventat de inteligența artificială în instanțele penale irlandeze. Restricția DPP urmărește tocmai prevenirea unei asemenea situații: în deciziile privind urmărirea penală, răspunderea și cercetarea juridică rămân în mâinile oamenilor.
