Advertising Standards Authority din Irlanda a lansat un nou centru online destinat persoanelor care întâlnesc reclame frauduloase pe internet, în contextul în care escrocheriile distribuite prin Facebook, Instagram, Google sau alte platforme devin tot mai sofisticate și mai dificil de diferențiat de reclamele unor companii reale.
Noul serviciu se numește Scam Ads Info Hub și oferă informații despre semnele care pot indica o fraudă, despre locurile în care aceasta trebuie raportată și despre măsurile pe care o persoană ar trebui să le ia dacă a furnizat deja date personale, informații bancare sau bani.
Advertising Standards Authority, cunoscută sub abrevierea ASA, spune că una dintre probleme este că victimele nu știu întotdeauna cui trebuie să se adreseze.
În funcție de tipul fraudei, reclama poate trebui raportată platformei pe care a apărut, băncii, Garda, Central Bank of Ireland, ComReg sau chiar ASA.
Autoritatea poate primi acum direct și sesizări privind reclamele frauduloase plătite.
Aceste informații pot fi apoi transmise platformelor și rețelelor de publicitate care operează în Irlanda, pentru ca reclamele respective să fie analizate și, dacă este cazul, eliminate.
Reclama plătită nu înseamnă că produsul este legitim
Una dintre cele mai periculoase impresii create de reclamele online este că un anunț trebuie să fi fost verificat înainte de a apărea pe Facebook, Instagram, Google sau pe un site de știri.
Nu este neapărat adevărat.
Escrocii pot cumpăra spațiu publicitar la fel ca o companie legitimă.
Astfel, o postare poate apărea în fluxul unui utilizator cu eticheta „Sponsored” și poate arăta profesionist, fără ca firma, produsul sau oferta prezentată să fie reale.
Autoritățile irlandeze avertizează că tocmai această aparență de legitimitate face reclamele frauduloase mai periculoase decât mesajele clasice de tip spam.
Chief Executive al Advertising Standards Authority, Orla Twomey, a explicat că escrocii își schimbă permanent metodele și că unele fraude sunt foarte bine construite.
Recomandarea principală este simplă: înainte de a reacționa la o ofertă, oamenii ar trebui să se oprească, să verifice informațiile și să nu acționeze sub presiune.
Dacă o ofertă pare prea bună pentru a fi adevărată, există șanse serioase să nu fie reală.
Magazine false care pretind că sunt din Irlanda
Una dintre fraudele care au devenit tot mai frecvente în Irlanda implică magazine online care încearcă să creeze impresia că sunt afaceri irlandeze.
Reclamele pot folosi nume cu rezonanță irlandeză, steaguri, fotografii ale unor presupuse magazine locale sau povești emoționale despre „o afacere de familie care se închide după 30 de ani”.
Urmează de obicei o reducere foarte mare.
De exemplu, produsele sunt promovate cu 70% sau 80% reducere și cu mesaje precum „ultima zi”, „ultimele produse disponibile” sau „lichidare totală”.
CCPC avertizează că asemenea tehnici sunt folosite pentru a împiedica potențialul client să verifice magazinul.
Unele site-uri afișează inclusiv notificări false precum „Maria din Cork tocmai a cumpărat acest produs” sau contoare care pretind că mai există doar două articole pe stoc.
Scopul este crearea senzației că persoana trebuie să cumpere imediat.
Nici măcar un domeniu .ie nu reprezintă o garanție absolută
Consumatorii sunt sfătuiți să nu considere automat un site legitim doar pentru că adresa sa se termină în „.ie”.
Înregistrarea unui asemenea domeniu presupune în mod normal demonstrarea unei legături cu Irlanda, dar existența domeniului nu garantează că toate afirmațiile făcute de comerciant sunt reale sau că utilizatorul se află pe site-ul pe care crede că îl vizitează.
Escrocii pot imita identitatea unor companii irlandeze, pot copia sigle, culori și fotografii sau pot crea site-uri cu denumiri foarte asemănătoare celor reale.
CCPC recomandă verificarea numelui companiei, a adresei fizice, a numărului de telefon și a altor informații de contact.
În cazul unei firme necunoscute, existența acesteia poate fi verificată și în registrele oficiale ale companiilor din Irlanda.
Reclamele cu celebrități sunt o altă metodă folosită frecvent
Advertising Standards Authority oferă printre exemplele de reclame frauduloase și materialele care folosesc fără permisiune imaginea unei persoane cunoscute.
Un escroc poate publica o reclamă care susține că o vedetă, un om de afaceri sau o personalitate publică a făcut avere investind într-o anumită criptomonedă.
În alte cazuri, un prezentator TV, un medic sau o celebritate pare să recomande un supliment alimentar, un produs pentru slăbit sau un tratament.
Afirmația poate fi complet inventată.
Odată cu dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială, aceste fraude pot include acum imagini, înregistrări audio sau videoclipuri false suficient de realiste pentru a crea impresia că persoana respectivă chiar promovează produsul.
CCPC avertizează că AI este deja utilizată pentru mesaje de phishing foarte convingătoare, reclame false, imitarea unor persoane și chiar clonarea vocilor.
„Hi Mum” este doar una dintre variantele mai simple
Unele escrocherii sunt relativ ușor de recunoscut.
Printre cele mai cunoscute în Irlanda se numără mesajele în care presupusul copil al destinatarului spune că și-a pierdut telefonul și folosește un număr nou.
Mesajul începe adesea cu formule de tipul „Hi Mum” sau „Hi Dad”, iar conversația se termină ulterior cu o solicitare urgentă de bani.
Aceste fraude sunt însă doar partea vizibilă a fenomenului.
Escrocii folosesc și mesaje care par trimise de bănci, firme de curierat, Revenue, servicii de taxare rutieră, companii de telefonie sau alte instituții cunoscute.
Obiectivul poate fi obținerea datelor cardului, parolelor, accesului la contul bancar sau chiar instalarea unui program malițios pe telefon sau computer.
Reclame pentru investiții și promisiuni imposibile
ASA avertizează și asupra reclamelor care promit câștiguri financiare nerealiste.
Acestea pot promova criptomonede, platforme de investiții, sisteme automate de tranzacționare sau alte produse financiare.
Mesajele sunt adesea construite în jurul ideii că oportunitatea este secretă, nouă sau disponibilă doar pentru o perioadă scurtă.
Alte reclame promovează produse cu afirmații imposibile.
Advertising Standards Authority oferă drept exemplu dispozitive care ar pretinde că pot reduce factura la energie cu 90% sau produse care promit vindecări miraculoase.
O ofertă extrem de spectaculoasă este, în sine, un motiv pentru verificări suplimentare.
Cum poate fi verificată rapid o reclamă suspectă
Autoritățile recomandă oamenilor să nu cumpere direct dintr-o reclamă apărută întâmplător pe rețelele sociale.
În cazul unui magazin sau brand cunoscut, este mai sigur ca utilizatorul să deschidă separat browserul și să caute site-ul oficial.
În cazul unei companii necunoscute, merită verificat când a fost creat contul de social media, câte postări are, câți urmăritori și dacă există informații de contact reale.
Recenziile publicate pe propriul site al magazinului nu reprezintă o dovadă suficientă.
Un site fraudulos poate crea oricâte recenzii de cinci stele dorește.
CCPC recomandă verificarea recenziilor și în surse independente și atrage atenția asupra situațiilor în care toate comentariile sunt extrem de pozitive, foarte scurte sau scrise într-un stil asemănător.
Ce trebuie făcut dacă ai plătit deja
Pentru cineva care constată că a introdus datele cardului pe un site suspect, viteza este foarte importantă.
Primul pas recomandat de autoritățile pentru protecția consumatorului este contactarea imediată a băncii sau companiei care a emis cardul.
Banca poate bloca un card, poate pune anumite restricții pe cont și, în unele situații, poate exista posibilitatea recuperării banilor printr-o procedură de chargeback.
Persoana trebuie să verifice și tranzacțiile recente pentru eventuale plăți neautorizate.
Dacă parola folosită pe site-ul suspect este utilizată și pentru alte conturi, aceasta trebuie schimbată.
Este recomandată și activarea autentificării în doi pași acolo unde este posibil.
Dacă au fost pierduți bani sau au fost transmise date sensibile, situația trebuie raportată și la Garda.
Reclamele frauduloase pot fi raportate acum direct la ASA
Noul sistem permite raportarea reclamelor plătite care apar pe platforme terțe.
Aici pot intra reclame de pe Facebook, Instagram, Google, site-uri de știri sau alte servicii online.
Pentru ca reclama să poată fi identificată, ASA solicită cât mai multe informații.
Printre acestea se numără adresa unde reclama a fost văzută, linkul efectiv al reclamei, data, motivul pentru care utilizatorul consideră că este vorba despre o fraudă și o captură de ecran.
Dacă persoana a intrat pe site-ul promovat, poate trimite și o captură a paginii respective.
ASA explică faptul că linkul reclamei este deosebit de important, deoarece fără el poate fi dificil pentru platformă să identifice exact campania publicitară care trebuie eliminată.
Sesizările nu sunt tratate în același mod ca o plângere formală obișnuită privind publicitatea.
Informațiile sunt folosite mai degrabă pentru identificarea reclamelor frauduloase și transmiterea lor către platforme și partenerii din industria publicității.
Unde trebuie raportată o fraudă depinde de situație
Advertising Standards Authority subliniază că instituția nu investighează infractorii și nu are rolul Garda.
Dacă este vorba despre o infracțiune sau dacă o persoană a pierdut bani, Garda rămâne instituția relevantă.
Dacă sunt implicate servicii financiare sau investiții suspecte, poate fi necesară contactarea Central Bank.
Pentru anumite fraude prin telefon sau mesaje poate fi implicat ComReg.
O reclamă falsă poate fi raportată și direct platformei pe care apare.
Scam Ads Info Hub încearcă tocmai să centralizeze aceste informații, astfel încât utilizatorul să nu mai fie nevoit să ghicească unde trebuie trimisă sesizarea.
Escrocii nu mai mizează doar pe greșeli de ortografie
Ani la rând, unul dintre sfaturile clasice pentru identificarea unei fraude a fost verificarea textului pentru greșeli gramaticale sau formulări ciudate.
Acest indiciu este din ce în ce mai puțin util.
Instrumentele moderne de inteligență artificială pot genera texte aproape perfecte, pot traduce mesajele în limba utilizatorului și pot reproduce stilul unei companii reale.
Un site fraudulos poate arăta profesional.
O reclamă poate fi plătită.
Poate conține sigla unui brand cunoscut, fotografii credibile, recenzii false și chiar un videoclip cu o persoană cunoscută.
Tocmai de aceea autoritățile încearcă să schimbe principiul după care oamenii identifică fraudele.
Nu mai este suficient să căutăm „greșeala” care dovedește că reclama este falsă.
În schimb, recomandarea este să verificăm independent afirmația înainte de a furniza bani sau informații personale.
O reducere spectaculoasă, o investiție care promite profit sigur, un mesaj care cere bani urgent sau o reclamă care solicită date bancare trebuie tratate cu prudență chiar dacă, la prima vedere, totul pare profesionist.
Într-un mediu online în care o reclamă falsă poate arăta aproape identic cu una reală, câteva minute petrecute verificând cine se află în spatele ofertei pot face diferența între o achiziție și o fraudă.
