Cifra se referă la țara de naștere, nu la cetățenie, și nu trebuie interpretată ca numărul actual al cetățenilor români care servesc în armata irlandeză. Între timp, efectivele s-ar fi putut modifica.
La momentul publicării acelei defalcări, în Army, Naval Service și Air Corps activau 244 de persoane născute în afara Irlandei, provenite din 31 de țări.
Cea mai numeroasă categorie era formată din persoane născute în Marea Britanie, 110, urmate de 57 născute în Polonia.
În rândul statelor din Europa Centrală și de Est figurau 17 militari născuți în Lituania, șapte în România, patru în Letonia și câte trei în Bulgaria și Ungaria.
Prezența persoanelor născute în România în Defence Forces nu este nouă. În 2021, Raul Muresan, născut în România, s-a numărat printre recruții Naval Service care au absolvit pregătirea, într-o promoție care includea și persoane născute în Brazilia, Croația, Guineea și Letonia.
Noile date obținute de The Irish Times arată că ponderea recruților născuți în afara Irlandei este în creștere în cadrul Defence Forces.
Aceasta nu înseamnă că armata irlandeză recrutează persoane direct din alte țări. Candidații trebuie să aibă dreptul legal de a locui și de a munci în Irlanda pe termen lung și aplică pentru serviciul militar din Irlanda.
Între 2022 și prima jumătate a anului 2026, 2.762 de persoane au intrat în Defence Forces.
Dintre acestea, 362, adică aproximativ 13%, sunt confirmate ca fiind născute în afara Irlandei.
Proporția reală ar putea fi însă mai mare deoarece țara de naștere nu este înregistrată pentru o parte dintre noii membri.
Potrivit datelor obținute printr-o solicitare Freedom of Information, dacă sunt luate în calcul și înregistrările incomplete, puțin peste 18% dintre militarii recrutați din 2024 încoace ar putea fi persoane născute în afara Irlandei.
Defence Forces spune că majoritatea acestora provin din state ale Uniunii Europene, deși în ultimii ani a crescut și numărul celor născuți în afara blocului comunitar.
Cetățenia irlandeză nu este obligatorie pentru a aplica la Defence Forces.
Cetățenii statelor din Spațiul Economic European, inclusiv românii, pot aplica dacă îndeplinesc condițiile de rezidență și celelalte criterii de recrutare.
Pot fi eligibile și persoanele cu statut de refugiat, precum și anumite categorii de rezidenți care au drept legal de ședere și muncă în Irlanda pe termen lung.
Defence Forces precizează însă că solicitanții de azil nu sunt eligibili pentru serviciul militar și că, în ciuda unor informații distribuite online, recrutarea nu se face în centrele Direct Provision.
Candidații trebuie să treacă prin procesul obișnuit de selecție, care include evaluări, testarea aptitudinilor fizice, examinare medicală, interviuri și verificări de securitate.
Creșterea numărului de membri născuți în afara Irlandei vine într-un moment în care autoritățile încearcă să mărească semnificativ efectivele forțelor armate.
Guvernul și-a stabilit obiectivul ca Defence Forces să ajungă la 11.500 de membri până în 2028.
Conducerea militară privește în general pozitiv creșterea diversității în rândul personalului.
Un purtător de cuvânt al Defence Forces a declarat pentru The Irish Times că schimbările demografice din societatea irlandeză se reflectă și în armată, iar o structură mai diversă poate aduce avantaje organizației.
Competențele lingvistice reprezintă unul dintre beneficiile evidente.
Defence Forces a arătat anterior că militarii care vorbesc mai multe limbi pot fi utili în misiunile internaționale și în interacțiunea cu populația locală, reducând în unele situații dependența de traducători civili.
Există însă și dificultăți practice.
Unii membri ai Defence Forces care nu au pașaport irlandez întâmpină probleme în obținerea documentelor necesare pentru anumite misiuni externe și, din acest motiv, nu pot participa la toate operațiunile internaționale.
Problema a fost ridicată în repetate rânduri de organizațiile care reprezintă personalul militar.
Guvernul analizează și posibilitatea de a accelera accesul la cetățenia irlandeză pentru persoanele care servesc în Defence Forces.
Propunerea aflată în evaluare ar putea permite unor militari să obțină mai rapid cetățenia după o perioadă de serviciu și ar putea include reducerea sau eliminarea taxelor de naturalizare.
Ideea provine din recomandările Commission on the Defence Forces din 2022, care a cerut măsuri pentru ca armata să reflecte mai bine diversitatea populației Irlandei și pentru a recunoaște contribuția persoanelor care aleg să servească statul.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, datele oferă pentru prima dată un reper concret: în ultima defalcare publică pe țări găsită de Informația IRL, șapte membri ai Defence Forces erau născuți în România.
Nu există însă, în datele publice verificate, o cifră mai recentă separată pentru România și nici o statistică distinctă care să arate câți dintre membrii Defence Forces au în prezent cetățenie română.
