Copiii din Irlanda care trec în mod repetat prin perioade de sărăcie au rezultate mai slabe la citire și la testele de exprimare verbală, iar la adolescență sunt mai puțin încrezători că vor ajunge la studii universitare. Concluziile apar într-o cercetare prezentată luni, 19 octombrie 2026, de Institutul de Cercetări Economice și Sociale (ESRI) și Departamentul pentru Copii, Dizabilitate și Egalitate. Studiul arată că dificultățile materiale pot influența educația cu mult înainte ca un elev să se apropie de examenele importante.
Cercetătorii au analizat datele din studiul longitudinal Growing Up in Ireland, care urmărește evoluția acelorași copii și a familiilor lor în timp. Pentru această analiză au fost folosite informații culese în cinci etape ale copilăriei: la nouă luni, la trei, cinci, nouă și 13 ani. O astfel de abordare permite observarea legăturii dintre dificultățile financiare repetate și parcursul educațional, nu doar compararea unor familii la un singur moment.
Potrivit rezultatelor prezentate de Irish Examiner, punctajele la citire, măsurate la vârsta de nouă ani, scad odată cu fiecare nouă perioadă de sărăcie traversată de familie. O relație asemănătoare apare la testele de fluență verbală efectuate la 13 ani. Cercetătorii indică drept explicație parțială mediul de învățare de acasă: accesul la cărți, timpul petrecut citind împreună și participarea la activități care stimulează dezvoltarea intelectuală.
Datele nu înseamnă că fiecare copil dintr-o familie cu venituri mici va avea dificultăți școlare și nici că sărăcia este singura cauză a diferențelor observate. Ele descriu o asociere statistică între expunerea repetată la lipsuri și rezultate educaționale mai slabe. Relațiile din familie, experiențele de la școală, activitățile din afara orelor și mediul în care locuiește copilul sunt, de asemenea, luate în calcul în cercetare.
Diferențele apar inclusiv în felul în care copiii privesc școala. La nouă ani, 9% dintre cei care trăiseră în sărăcie persistentă declarau că nu le place niciodată școala, comparativ cu 4% dintre copiii care nu trecuseră prin sărăcie. La 13 ani, distanța se vede și în așteptările privind viitorul: aproape 80% dintre adolescenții care nu experimentaseră sărăcia se așteptau să obțină o calificare universitară, față de 62% dintre cei afectați de sărăcie persistentă.
Amploarea problemei este relevantă pentru întreaga societate. Până când copiii împliniseră nouă ani, 45% dintre familiile analizate trecuseră cel puțin o dată prin venituri reduse sau presiuni financiare. Proporția ajungea la 51% până la vârsta de 13 ani. O cincime dintre familii înregistraseră cel puțin trei episoade de dificultăți materiale până la acea vârstă. Aceste cifre descriu experiențele grupului studiat, nu rata actuală a sărăciei pentru toți copiii din Irlanda.
Profesorul Emer Smyth, una dintre autoarele cercetării, a subliniat importanța accesului la activități în afara programului școlar și a lecturii făcute împreună de părinți și copii. Ea a atras atenția și asupra relațiilor dintre profesori și elevi: un climat școlar bun poate sprijini participarea la ore, încrederea în continuarea studiilor și dezvoltarea abilităților cognitive.
Ministrul responsabil pentru copii, Norma Foley, a declarat că rezultatele întăresc nevoia combaterii sărăciei infantile. În opinia sa, sprijinul acordat acasă și la școală, alături de posibilitatea de a participa la sport, teatru, muzică și alte activități după ore, poate contribui la reducerea dezavantajelor. Declarația nu reprezintă, de una singură, anunțarea unui nou program de finanțare sau a unei prestații suplimentare.
Pentru familiile românești din Irlanda, studiul aduce în atenție o problemă care depășește notele de la școală. Costul cărților, transportului, cluburilor sportive și activităților extrașcolare poate limita oportunitățile unui copil chiar și atunci când învățământul propriu-zis este gratuit. Părinții care observă dificultăți la citire sau lipsa interesului pentru școală pot discuta cu profesorii despre sprijinul educațional disponibil și despre activitățile accesibile prin școală ori comunitate. Cercetarea nu recomandă însă o soluție identică pentru toate familiile.
ESRI a programat pentru luni, 19 octombrie, o prezentare publică online a rezultatelor, urmată de discuții cu reprezentanți ai educației și ai organizațiilor care sprijină copiii. Următoarea întrebare pentru autorități este dacă aceste constatări vor fi transformate în măsuri concrete care să reducă diferențele dintre copiii cu resurse materiale diferite.
