☘️ Novo Nordisk anunță disponibilizări la fabrica din Athlone, în contextul unei restructurări globale
Gigantul farmaceutic danez Novo Nordisk, producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy, a confirmat că va reduce personalul de la unitatea sa din Athlone, comitatul Westmeath, ca parte a unui plan global de restructurare care vizează 9.000 de posturi la nivel mondial.
La fabrica din Athlone lucrează în prezent aproximativ 400 de angajați, iar conform publicației Westmeath Independent, între 50 și 75 de posturi ar putea fi desființate.
Angajații au fost informați luni, iar compania a precizat într-un comunicat că prioritatea sa este să sprijine personalul afectat:
„Din respect pentru angajații implicați, nu vom oferi detalii suplimentare despre unități sau departamente specifice. Acest proces va dura, iar cea mai mare prioritate este sprijinul pentru colegii noștri”, a transmis un purtător de cuvânt.
Novo Nordisk a explicat că restructurarea face parte dintr-o transformare organizațională menită să simplifice structura, să accelereze procesul decizional și să redirecționeze resursele către domeniile strategice de creștere, în special diabet și obezitate.
Context internațional și presiuni pe piață
Deși cererea pentru medicamentele Ozempic și Wegovy a fost foarte ridicată în ultimii ani, compania trece printr-o perioadă dificilă. În iunie 2025, Novo Nordisk era cea mai valoroasă companie listată din Europa, dar între timp:
- cererea pe piața americană s-a dovedit mai slabă decât estimările,
- competiția de la rivali precum Eli Lilly a crescut,
- compania a înregistrat un declin al acțiunilor de aproximativ 45% în acest an, valoarea de piață coborând la circa 209 miliarde de euro.
În plus, schimbările de leadership au amplificat incertitudinea: fostul CEO Lars Fruergaard Jørgensen a fost înlocuit în mai, după un raport financiar dezamăgitor. Succesorul său, Maziar Mike Doustdar, a introdus în august un blocaj al angajărilor și a cerut revenirea angajaților la birou cu normă întreagă. Potrivit unor informații publicate de Bloomberg, unii salariați au fost chiar invitați să accepte retrogradări cu reduceri salariale.
Impact pentru Irlanda și industria farmaceutică
Unitatea din Athlone a jucat un rol important în lanțul global de aprovizionare al Novo Nordisk, producând ingrediente esențiale pentru medicamentele sale. În ultimii ani, fabrica a beneficiat de extinderi și investiții, pe fondul cererii tot mai mari pentru tratamentele împotriva diabetului și obezității.
Însă planul de disponibilizări vine într-un moment delicat pentru întreaga industrie farmaceutică din Irlanda. Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că intenționează să impună tarife de 100% pentru importurile de medicamente de marcă. Deși oficialii Casei Albe au clarificat ulterior că țările cu acorduri comerciale, inclusiv UE, nu vor fi afectate, declarația a generat îngrijorări în sector.
Reducerea de personal din Athlone reprezintă o lovitură pentru regiunea Midlands, unde fabrica Novo Nordisk este unul dintre angajatorii importanți. În timp ce compania insistă că reorganizarea este necesară pentru a rămâne competitivă și inovatoare, sindicatele și comunitatea locală privesc cu atenție evoluțiile, în așteptarea unor măsuri clare de sprijin pentru angajații afectați.
☘️ Seria de furturi și acte de vandalism în Galway: pub spart, mașini avariate și un robot de tuns iarba dispărut
Garda din Galway investighează mai multe incidente petrecute în ultimele zile, care includ spargeri, furturi și chiar incendierea unei mașini. Printre cele mai grave cazuri se numără jaful unui pub din centrul orașului.
Pub din Eyre Square, ținta hoților în toiul nopții
În dimineața zilei de duminică, 28 septembrie, patru bărbați au pătruns prin efracție într-un bar din zona Eyre Square, în jurul orei 03:44. Hoții au rămas în incintă mai bine de o oră, după care au părăsit clădirea cu o cantitate considerabilă de alcool.
Oricine a observat activitate suspectă în zonă sau are informații despre identitatea suspecților este rugat să contacteze Galway Garda Station la 091-538000.
Spargeri de mașini în Dun Na Coiribe
Tot în Galway, mai multe vehicule parcate în complexul rezidențial Dun Na Coiribe, pe Headford Road, au fost sparte între duminică seara (28 septembrie, ora 21:00) și luni dimineața (29 septembrie, ora 08:00).
Printre bunurile furate se numără haine în cantitate mare, parfumuri și bani cash. Și în acest caz, Garda solicită ajutorul publicului pentru identificarea autorilor.
Mașină incendiată în Castlepark
Un alt incident grav a avut loc în zona Castlepark, unde un autoturism Citroën alb a fost incendiat intenționat. Evenimentul s-a petrecut vineri dimineața, 26 septembrie, în jurul orei 04:30.
Mașina a fost complet distrusă în flăcări. Garda face apel la martori sau la oricine are informații relevante să contacteze Galway Garda Station la 091-538000.
Furt neobișnuit în Ardrahan: robot de tuns iarba dispărut
În comitatul Galway, în localitatea Caherloggy West, Ardrahan, a fost furat un robot de tuns iarba marca Segway din grădina din fața unei case. Incidentul a avut loc duminică, 28 septembrie, între orele 09:45 și 19:42.
Dată fiind dimensiunea aparatului, Garda consideră că hoții au folosit un vehicul pentru transport. Persoanele care au observat mișcări suspecte în zonă sau care întâlnesc robotul de tuns iarba oferit spre vânzare sunt rugate să contacteze Gort Garda Station la 091-636400.
Seria de incidente din ultimele zile ridică semne de întrebare privind siguranța în oraș și împrejurimi. Garda reamintește locuitorilor să fie atenți la orice activitate suspectă și să raporteze imediat faptele.
☘️ Peste 100.000 de proprietăți de pe litoralul irlandez, expuse riscului de inundații
O nouă analiză publicată miercuri de compania de modelare climatică Gamma Risk arată că 4,5% dintre clădirile din Irlanda – echivalentul a peste 104.000 de proprietăți – sunt vulnerabile la inundații cauzate de „evenimente costiere extreme”, un fenomen tot mai frecvent din cauza schimbărilor climatice.
Pierderi potențiale de miliarde
Studiul estimează că, în scenariul cel mai grav după anul 2050, valoarea totală a despăgubirilor pentru daunele produse de inundații ar putea ajunge la 4,5 miliarde de euro. Aceste pierderi ar afecta atât locuințe private, cât și clădiri comerciale.
Raportul avertizează că multe dintre proprietățile expuse riscului au fost construite după 2020, inclusiv în zone considerate vulnerabile. Dublin se află în fruntea listei, cu cel mai mare număr de construcții noi ridicate în zone predispuse la inundații.
Zonele cele mai expuse
Analiza Gamma Risk identifică regiunile cu cel mai ridicat potențial de daune:
- Dublin – ar putea reprezenta o treime din totalul despăgubirilor, adică aproximativ 1,6 miliarde de euro. Cele mai expuse sunt cartierele Dublin 1, 3 și 13, inclusiv East Wall și zona docurilor de la gura râului Liffey.
- Clare și estuarul Shannon – pierderi potențiale de 500 milioane de euro, în special din cauza riscurilor din Limerick city și Shannon.
- Louth – cu o expunere ridicată la valuri și niveluri mari ale apei, ar putea ajunge la 434 milioane de euro.
- Cork – potențial de 398 milioane de euro.
- Galway – aproximativ 335 milioane de euro.
- Limerick – în jur de 313 milioane de euro.
În schimb, zonele de coastă din sud-estul țării, sub Dublin, sunt considerate mai puțin vulnerabile, datorită protecției naturale împotriva valurilor oceanice directe și a unor condiții climatice diferite.
Locuințe tot mai greu de asigurat
Raportul atrage atenția și asupra consecințelor pentru piața de asigurări. Pe măsură ce riscul de inundații crește, tot mai multe proprietăți ar putea deveni neasigurabile, sau vor fi acoperite doar prin prime anuale foarte ridicate.
Un studiu al Băncii Centrale a Irlandei din 2024 arăta deja că una din 20 de clădiri din Irlanda întâmpină dificultăți în a obține asigurare împotriva inundațiilor. Analiza acoperea toate adresele rezidențiale și comerciale din stat, până la nivel de Eircode.
Raportul Gamma Risk, actualizat la fiecare cinci ani, ia în considerare efectele combinate ale creșterii nivelului mării și ale intensificării furtunilor. Concluzia este clară: fără măsuri de protecție suplimentare, costurile sociale și economice ale fenomenelor extreme vor continua să crească.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, multe dintre familii locuiesc în orașe de coastă precum Dublin, Cork și Galway, ceea ce face ca problema să fie una direct relevantă. Pe lângă riscul de pierderi materiale, dificultatea în obținerea unei asigurări accesibile va afecta serios bugetele gospodăriilor și stabilitatea pe termen lung.
☘️ Inflația a urcat la 2,7% în Irlanda, dar economia „rezistă bine” în fața provocărilor globale
Cele mai noi date publicate de Central Statistics Office (CSO) arată că rata inflației în Irlanda a crescut la 2,7% în anul încheiat în septembrie 2025, în urcare de la 1,9% în august. Totuși, economiștii atrag atenția că această creștere este influențată de o „anomalia statistică”, cauzată de scăderile de prețuri înregistrate anul trecut în aceeași perioadă.
- Prețurile la energie: -0,3% față de luna august, dar +1% în ultimul an.
- Prețurile la alimente: -0,2% într-o lună, însă +4,7% în ultimele 12 luni.
- Transportul: -1,6% în septembrie, dar +1,5% pe parcursul anului.
În ansamblu, inflația din Irlanda se află peste media zonei euro, unde a fost raportată o creștere anuală de 2%, exact ținta stabilită de Banca Centrală Europeană. Acesta este și motivul pentru care BCE a decis să mențină dobânzile neschimbate luna trecută.
Un nou raport realizat de compania de consultanță EY estimează că inflația din Republica Irlanda se va stabiliza la 2% în 2025 și 2026, ceea ce ar indica o normalizare după ani de volatilitate.
Dr. Loretta O’Sullivan, economist-șef la EY Ireland, a subliniat că Irlanda traversează „o perioadă complicată dintr-o poziție de forță”:
- Piața muncii este robustă, cu un număr record de angajați.
- Cheltuielile de consum rămân ridicate.
- Veniturile fiscale sunt puternice, oferind guvernului spațiu pentru investiții publice.
Economia irlandeză a beneficiat în prima parte a anului de un impuls al exporturilor și PIB-ului, pe fondul front-loading-ului înainte de introducerea tarifelor comerciale de către administrația președintelui Donald Trump. Însă, acest efect s-a diminuat pe parcursul verii.
EY estimează că:
- PIB-ul Irlandei va crește cu 9% în 2025, dar ritmul va încetini la 3,3% în 2026.
- Modified Domestic Demand (MDD), indicator mai relevant pentru economia internă, va crește cu 3,2% anul acesta și cu 2,6% anul viitor.
- Ocuparea forței de muncă va avansa cu 2,2% în 2025 și cu 1,8% în 2026.
- Șomajul este așteptat să crească ușor până la 4,8% în 2026, un nivel totuși scăzut în termeni istorici.
Deși datele arată o economie stabilă, impactul asupra vieții de zi cu zi rămâne resimțit, mai ales prin creșterea prețurilor la alimente, care pun presiune pe bugetele gospodăriilor. Pentru mulți români din Irlanda, costul ridicat al traiului – chirii mari, energie și produse de bază – continuă să fie principala dificultate.
EY subliniază că investițiile guvernamentale planificate în infrastructură și proiecte publice ar putea stimula economia și atenua efectele externe, dar avertizează că „ritmul de creștere va fi mai temperat pe măsură ce gospodăriile și companiile se adaptează la noul context global”.
☘️ Opt luni de închisoare pentru vandalism pe Grafton Street
Un bărbat de 51 de ani a fost condamnat la opt luni de închisoare după ce a vandalizat fațadele a patru magazine de haine de pe Grafton Street din Dublin, scriind același slogan cu graffiti.
Martin Joyce, fără domiciliu stabil, dar asociat cu complexul Pearse House de pe Pearse Street, a recunoscut că a comis actele de vandalism pe 3 august. El a aplicat mesajul „Panch – Pearse Street” pe exteriorul magazinelor Brown Thomas, Massimo Dutti, Alo și Carl Scarpa, provocând daune estimate la 1.000 de euro.
În fața Dublin District Court, Garda a precizat că Joyce are peste 150 de condamnări anterioare. Judecătoarea Paula Murphy a subliniat că faptele au fost comise în ciuda faptului că bărbatul se afla deja sub o sentință suspendată.
Joyce a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru vandalism, la care s-au adăugat două luni consecutive pentru obstrucționarea Garda.
La cinci zile după actele de vandalism, pe 8 august, Joyce a fost implicat într-un alt incident. Garda a fost chemată la stația Circle K de pe Nassau Street, unde fusese activat un buton de panică. În timp ce personalul încerca să explice situația, Joyce a început să țipe și să ridice brațele, spunând: „Don’t put your f**king hands on me.”
El a recunoscut acuzațiile de intoxicație publică, comportament amenințător și insultător și obstrucționarea agenților.
Avocatul său, John Feaheny, a declarat că Joyce este „un suflet blând atunci când e treaz”, dar că a avut „o viață extrem de dificilă”. După 15 ani în care a fost abstinent, acesta a recăzut în consumul de droguri și alcool în urma unui doliu personal.
Judecătoarea a subliniat gravitatea faptelor și impactul asupra afacerilor afectate, mai ales într-o zonă comercială emblematică precum Grafton Street. Prin sentința pronunțată, instanța a transmis un semnal clar că vandalismul și comportamentele violente nu vor fi tolerate.
☘️ Proces la High Court: O familie acuză HSE și mai mulți medici de ani de erori în diagnosticarea devastatoarei boli Huntington
Un caz dramatic aflat pe rolul High Court scoate la lumină o serie de presupuse erori și omisiuni grave în sistemul de sănătate irlandez. Fiica unui bărbat din vestul țării, care a murit în 2022, dă în judecată HSE și mai mulți medici de familie pentru neglijență, după ce susține că tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Huntington în 2015, dar nici el, nici familia sa nu au fost informați.
Femeia – care între timp a fost și ea diagnosticată cu aceeași boală genetică – afirmă că lipsa de comunicare a dus la ani întregi de erori medicale, întârzieri în diagnosticare și agravarea simptomelor.
Conform acțiunii judiciare, medicii suspectau încă din 2013 că tatăl ei ar putea suferi de Huntington, pe baza simptomelor neurologice. În 2015, testele genetice au confirmat diagnosticul, iar un raport medical recomanda ca familia să fie informată și îndrumată către serviciile de genetică. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.
Bărbatul, care credea că are Parkinson, a murit în 2022 „fără să știe adevărul”, potrivit documentelor depuse la instanță. Diagnosticul real i-a fost comunicat fiicei sale abia cu câteva luni înainte de deces.
Între timp, femeia – acum în vârstă de 50 de ani – a fost diagnosticată abia în 2022, după ani de simptome și după ce fusese diagnosticată eronat cu fibromialgie și tulburare neurologică funcțională.
Boala Huntington este o tulburare neurodegenerativă rară, care combină trăsături asemănătoare cu demența, Parkinson și scleroza laterală amiotrofică. Se manifestă prin:
- mișcări musculare involuntare,
- probleme de coordonare și mers,
- dificultăți de vorbire și înghițire,
- declin cognitiv și schimbări de comportament.
Apare, în medie, între 30 și 50 de ani, iar copiii unui pacient au 50% șanse să moștenească gena defectă. În prezent, se estimează că în Irlanda trăiesc între 700 și 1.100 de persoane cu Huntington, iar alte 3.000 sunt la risc. Cu toate acestea, nu există o clinică multidisciplinară dedicată pacienților, iar în toată țara există doar un singur asistent medical specializat.
După ce femeia a primit diagnosticul, ea susține că a fost trimisă acasă doar cu o broșură intitulată „Living with Huntington’s disease”, fără un plan de sprijin sau consiliere pentru familie.
Într-o plângere adresată HSE și transmisă și fostului premier Simon Harris și fostului ministru al sănătății Stephen Donnelly, fiica ei a denunțat lipsa totală de suport:
„A existat zero responsabilitate și zero advocacy pentru pacient. A trebuit să apelăm la organizația caritabilă Huntington’s Disease Association of Ireland pentru orice formă de ajutor.”
Astăzi, femeia beneficiază de sprijin parțial – un îngrijitor două zile pe săptămână, un asistent de sănătate mintală, un asistent social și vizite ocazionale la psihiatru și terapeut ocupațional. Totuși, familia spune că tratamentul este fragmentat și lipsit de coordonare, ceea ce face ca viața de zi cu zi să fie o luptă continuă.
Documentele prezentate în instanță arată că femeia suferă de:
- căderi frecvente, spasme musculare și oboseală severă,
- dificultăți de mers și vorbire,
- tulburări emoționale și cognitive, care i-au afectat relațiile cu soțul, copiii și frații.
„Este devastator să vezi cum personalitatea cuiva dispare, știind că ai 50% șanse să fii următorul”, a scris fiica ei într-o scrisoare de plângere.
Acțiunea judiciară a fost inițiată în 2023, însă până acum HSE și medicii implicați nu au depus apărări oficiale. Cazul, spun activiștii pentru drepturile pacienților, ar putea deveni un moment de cotitură, punând presiune pe autorități pentru a recunoaște nevoia urgentă de servicii specializate și sprijin real pentru pacienții cu Huntington și familiile lor.
☘️ Nuditate, bullying și discurs al urii – printre plângerile analizate de noul centru european de apeluri pentru social media
Appeals Centre Europe, organism de apeluri pentru deciziile platformelor de social media cu sediul la Dublin, a publicat primul său raport de transparență, la aproape un an de la înființare. Datele arată că, în peste 75% dintre cazuri, centrul a dat câștig de cauză utilizatorilor, răsturnând deciziile Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube.
Între noiembrie 2024 și august 2025, centrul a primit aproape 10.000 de plângeri din toată Uniunea Europeană. Dintre acestea, peste 3.300 au fost eligibile, iar până acum au fost emise peste 1.500 de decizii, restul urmând să fie soluționate în săptămânile următoare.
Cele mai multe plângeri au vizat:
- conținut eliminat ca discurs al urii,
- imagini considerate nuditate, chiar și în contexte medicale,
- bullying și hărțuire care nu au fost eliminate de platforme,
- suspendarea conturilor.
În multe situații, utilizatorii au reclamat eliminarea nedreaptă a unor articole de presă sau postări de interes public.
În două treimi din cazurile în care deciziile platformelor au fost răsturnate, centrul a emis așa-numite „default decisions” – situații în care platforma nu a transmis conținutul în litigiu, iar decizia s-a dat automat în favoarea utilizatorului.
În restul cazurilor, experții centrului au analizat conținutul și au concluzionat că platformele au greșit. Doar în 25% dintre cazuri, deciziile inițiale ale companiilor au fost menținute.
„Majoritatea acestor decizii au promovat libertatea de exprimare prin recomandarea de a restabili conținutul sau contul utilizatorului”, se arată în raport.
Raportat la populație, Irlanda ocupă locul patru în UE ca număr de plângeri eligibile. Au fost depuse 78 de cazuri, dintre care s-au emis 50 de decizii.
Cele mai multe s-au referit la suspendări de conturi, bullying și discurs al urii, iar majoritatea hotărârilor au fost „default”, pentru că platformele nu au furnizat conținutul în dispută.
Raportul subliniază că gradul de cooperare al platformelor este mixt:
- Meta (Facebook și Instagram) a aplicat circa jumătate dintre deciziile de răsturnare – aproximativ 100 de cazuri.
- TikTok a răspuns în doar 20 de cazuri și a acceptat decizia centrului în jumătate dintre ele.
- YouTube este menționat ca „extrem de lent”: din peste 340 de plângeri eligibile, compania a trimis conținut pentru doar 29.
Cele mai multe plângeri eligibile au venit din Polonia, Franța și Italia.
Sub Digital Services Act (DSA), platformele sunt obligate să informeze utilizatorii despre existența unor organisme independente de soluționare a disputelor, dar centrul atrage atenția că multe companii nu promovează această opțiune.
„Serviciul a devenit practic cel mai bine păstrat secret al Europei”, spun reprezentanții centrului.
Finanțarea inițială a venit dintr-un grant al Meta Oversight Board Trust, dar instituția insistă că este independentă. Pe viitor, costurile vor fi acoperite prin taxe percepute platformelor pentru fiecare caz, fără ca utilizatorii să plătească.
În prezent, centrul acoperă Facebook, Instagram, Threads, TikTok, YouTube și Pinterest. Până la finalul lui 2025 și în 2026, se vor adăuga și alte platforme mari, iar aria de competență se va extinde către fraude, reclame, piețe online și înșelăciuni digitale.
CEO-ul Thomas Hughes a subliniat importanța acestei inițiative:
„Deciziile companiilor de social media au consecințe reale – de la excluderea oamenilor din dezbateri importante până la tăierea unor surse de venit. Dar, așa cum arată raportul nostru de transparență, platformele nu au întotdeauna dreptate.”
