☘️ Crimă violentă în nordul Dublinului: Garda investighează moartea unui bărbat din Europa de Est
Un bărbat în vârstă de 57 de ani a murit în urma unui atac violent produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, într-o zonă rezidențială din Ballybough, în nordul Dublinului. Ancheta este în desfășurare, iar Garda a anunțat că intenționează să audieze o femeie în legătură cu moartea acestuia, într-un caz descris de anchetatori drept unul de o violență extremă.
Potrivit informațiilor furnizate de autorități, serviciile de urgență au fost alertate în jurul orei 1:30 dimineața, fiind direcționate către o locuință de pe Foster Terrace. La sosirea echipajelor medicale și a poliției, bărbatul prezenta multiple plăgi înjunghiate la nivelul spatelui și abdomenului. În ciuda intervenției rapide, acesta a fost declarat decedat la scurt timp după.
În același incident, alte două femei, ambele în vârstă de peste 60 de ani, au fost găsite rănite la fața locului și transportate de urgență la spital. Una dintre ele a fost externată după câteva ore, în timp ce cealaltă rămâne internată, starea sa fiind descrisă ca gravă, dar stabilă, fără pericol imediat pentru viață.
Surse apropiate anchetei indică faptul că investigatorii analizează ipoteza conform căreia victima ar fi fost înjunghiată de o femeie cunoscută, care ar fi suferit ulterior răni considerate a fi auto-provocate. Deși, până în prezent, nu au fost efectuate arestări, Garda a precizat că urmează o „linie clară de anchetă” și că nu există indicii privind implicarea altor persoane.
Un oficial din cadrul anchetei a declarat că rănile suferite de victimă indică un atac deosebit de violent, descris drept comis „într-un acces de furie extremă”, cu leziuni grave și multiple, incompatibile cu viața. Autoritățile continuă examinarea probelor pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei.
Victima locuia în Lucan, iar potrivit datelor preliminare, el și cele două femei implicate sunt originari din Europa de Est și se cunoșteau anterior. Garda a confirmat că atât locuința de pe Foster Terrace, cât și o proprietate din apropiere au fost izolate pentru examinări criminalistice detaliate, realizate de specialiștii Biroului Tehnic al poliției.
Coronerul și Biroul de Medicină Legală al statului au fost notificați, iar o autopsie urmează să fie efectuată în zilele următoare. Un ofițer superior a fost desemnat să coordoneze ancheta, iar la secția Mountjoy a fost constituit un centru special de investigație.
Incidentul a provocat un puternic sentiment de șoc și neliniște în comunitatea locală. Reprezentanți ai administrației locale au transmis mesaje de solidaritate familiei victimei și au subliniat impactul profund pe care un asemenea act de violență îl are asupra unei zone considerate, până acum, liniștite și bine închegate.
Garda face apel la orice persoană care deține informații relevante, indiferent cât de minore ar putea părea, să contacteze cea mai apropiată secție de poliție. Ancheta rămâne deschisă, iar autoritățile spun că vor oferi actualizări pe măsură ce apar noi date confirmate.
☘️ Irlanda, Meta și afacerile din umbra reclamelor online: de ce scamurile continuă să prospere
Irlanda se află din nou într-o poziție incomodă în relația sa cu marile companii de tehnologie, după apariția unor informații care ridică semne serioase de întrebare cu privire la rolul statului în combaterea fraudelor online. Potrivit unui raport recent al agenției Reuters, compania Meta, care deține platformele Facebook, Instagram și WhatsApp, estima intern că aproximativ 10% din veniturile sale anuale provin din reclame asociate scamurilor și bunurilor interzise.
Pentru o companie de dimensiunea Meta, acest procent este uriaș. Tradus în cifre concrete, vorbim de aproximativ 16 miliarde de dolari anual. Mai mult, documentele interne analizate de Reuters arată că Meta estimează că afișează zilnic utilizatorilor săi circa 15 miliarde de reclame considerate „cu risc ridicat”, adică anunțuri care prezintă indicii clare de fraudă. Nu lunar, nu anual, ci în fiecare zi.
Meta utilizează sisteme automate pentru a detecta comportamentele suspecte ale advertiserilor, însă, conform acelorași documente, compania intervine decisiv doar atunci când este „95% sigură” că are de-a face cu o fraudă. În cazurile în care suspiciunea este mai mică, reclamele nu sunt eliminate, ci doar taxate mai scump, o practică prezentată oficial drept o metodă de descurajare, dar care, în realitate, continuă să genereze venituri.
Pentru utilizatorii din Irlanda – inclusiv pentru comunitatea românească – fenomenul nu este deloc abstract. Reclamele false cu investiții miraculoase, concursuri inexistente, magazine online fictive sau videoclipuri generate cu inteligență artificială în care apar personalități cunoscute au devenit o prezență constantă pe rețelele sociale. În multe cazuri, aceste reclame reprezintă primul contact al victimelor cu rețelele de criminalitate organizată.
Datele arată că frauda online este în creștere accelerată în Irlanda, iar autoritățile recunosc problema. Departamentul de Finanțe a propus anterior introducerea unor reguli mai stricte care să oblige platformele să verifice identitatea celor care plasează reclame. Inițiativa a fost însă întâmpinată cu rezerve de către Departamentul pentru Întreprinderi, care a avertizat că astfel de măsuri ar putea afecta atractivitatea Irlandei pentru marile companii de tehnologie și ar fi „contrare agendei digitale” a statului.
În schimb, autoritățile irlandeze indică frecvent către legislația europeană, în special către Digital Services Act, care impune obligații sporite platformelor online. Cu toate acestea, în perioada de aplicare a acestui act, numărul fraudelor nu a scăzut, ci dimpotrivă, a continuat să crească atât în Irlanda, cât și la nivel european.
Instituțiile irlandeze cu rol de reglementare, precum Coimisiún na Meán și Competition and Consumer Protection Commission, au evitat să confirme existența unor investigații concrete privind profiturile Meta din scamuri, preferând să sublinieze campaniile de informare și cooperarea cu autoritățile europene. Și Garda Síochána a indicat către același cadru european, fără a clarifica dacă au existat investigații directe asupra marilor platforme.
Criticii acestei abordări susțin că responsabilitatea este transferată aproape integral către consumatori, care sunt îndemnați să fie vigilenți, deși mecanismele de publicitate ale platformelor favorizează, în mod paradoxal, expunerea repetată la reclame similare odată ce un utilizator interacționează cu un conținut fraudulos. Algoritmii de personalizare pot transforma o simplă curiozitate într-o avalanșă de scamuri.
Importanța economică a Meta pentru Irlanda complică suplimentar situația. Compania are sediul internațional în Dublin, prin conturile sale trec anual zeci de miliarde de euro, iar statul irlandez a încasat anul trecut peste 360 de milioane de euro din impozite plătite de Meta. Este aproape imposibil de separat aceste venituri de cele generate indirect de reclame frauduloase.
Meta susține că luptă activ împotriva scamurilor, invocând utilizarea tehnologiilor avansate, colaborarea cu autoritățile și eliminarea rețelelor de infractori. Totuși, documente interne citate de Reuters arată că, într-un singur an, compania a ignorat sau a respins greșit majoritatea sesizărilor validate ale utilizatorilor care raportau tentative de fraudă.
În lipsa unor măsuri ferme la nivel național, Irlanda pare dispusă să lase problema în seama Bruxelles-ului, evitând o confruntare directă cu giganții tehnologici care contribuie semnificativ la economia locală. Între timp, utilizatorii – inclusiv mii de români stabiliți în Irlanda – rămân expuși zilnic unor riscuri reale, într-un spațiu digital în care profitul continuă să primeze în fața protecției consumatorilor.
Pentru tot mai mulți observatori, concluzia este una clară: atâta timp cât marile platforme sunt lăsate să se autoregleze, iar statul ezită să intervină decisiv, fenomenul scamurilor online va continua să se extindă, cu costuri sociale și financiare suportate în primul rând de cetățeni.
☘️ Statul irlandez a cheltuit 1,2 miliarde de euro pentru cazarea solicitanților de azil în 2025
Statul irlandez a cheltuit aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru cazarea și întreținerea solicitanților de azil pe parcursul anului 2025, potrivit unor date oficiale făcute publice de Ministerul Justiției. Suma reprezintă o creștere de 19% față de anul precedent și aproape dublul cheltuielilor din 2023, în contextul în care numărul noilor cereri de azil a scăzut semnificativ.
Informațiile au fost furnizate de ministrul Justiției, Afacerilor Interne și Migrației, Jim O’Callaghan, în cadrul unor răspunsuri scrise adresate Parlamentului irlandez. Potrivit acestora, statul a cheltuit în medie peste 3,28 milioane de euro pe zi pentru sistemul de cazare destinat solicitanților de protecție internațională în anul 2025.
Cheltuielile acoperă o gamă largă de servicii, inclusiv cazare, transport, utilități, managementul facilităților și alte costuri operaționale asociate centrelor de primire. La finalul anului trecut, peste 33.000 de persoane erau cazate în aproximativ 312 centre de tip IPAS (International Protection Accommodation Service) din întreaga țară, dintre care aproape 9.700 erau copii.
Deși numărul total al persoanelor aflate în sistem a scăzut ușor comparativ cu finalul anului 2024, costurile au continuat să crească. Ministrul a explicat că acest lucru este legat de efectele întârziate ale valului masiv de sosiri din perioada 2022–2024, când Irlanda a înregistrat peste 45.000 de noi solicitanți de azil, de câteva ori mai mult decât într-un interval obișnuit de trei ani.
În 2025, numărul noilor cereri de azil a fost de 13.160, în scădere cu aproximativ 29% față de 2024. Cele mai multe cereri au provenit de la cetățeni din Somalia, Nigeria, Pakistan și Afganistan. În același timp, autoritățile au accelerat procesarea dosarelor, fiind emise peste 20.200 de decizii inițiale, cu o rată de respingere de peste 81%.
Un alt factor important care contribuie la presiunea asupra sistemului este durata medie a șederii în centrele IPAS, care se apropie de 25 de luni. Oficialii irlandezi susțin că reducerea timpilor de procesare a cererilor este esențială pentru scăderea costurilor și pentru degrevarea sistemului de cazare.
Ministrul Justiției a subliniat că asigurarea condițiilor de primire pentru solicitanții de azil este o obligație legală, atât conform legislației irlandeze, cât și celei europene. Totodată, el a precizat că statul își propune să reducă dependența de furnizorii privați prin creșterea numărului de locuri în unități deținute de stat, considerate mai eficiente din punct de vedere financiar.
În acest context, achiziția complexului Citywest de către stat în 2025 a fost prezentată drept un pas important, numărul locurilor aflate în proprietatea statului crescând de la circa 900 în 2024 la peste 4.000 în prezent. De asemenea, autoritățile au anunțat renegocierea contractelor comerciale și introducerea unui nou sistem de tarifare, care ar fi generat economii de aproximativ 77 de milioane de euro începând cu luna mai 2025.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste date sunt relevante în contextul mai larg al dezbaterilor publice legate de presiunea asupra serviciilor publice, de piața locuințelor și de politicile de migrație. Autoritățile irlandeze afirmă că reformarea sistemului de protecție internațională este în curs și că obiectivul principal rămâne reducerea costurilor pe termen mediu, fără a încălca obligațiile legale asumate de stat.
☘️ Hoț recidivist cu peste 300 de condamnări, trimis din nou la închisoare la Dublin
O femeie în vârstă de 39 de ani, cu un istoric infracțional extrem de amplu, a fost condamnată la nouă luni de închisoare de Dublin District Court, după ce a recunoscut o nouă serie de furturi comise în capitala Irlandei. Cazul readuce în atenție problema recidivei și a infracțiunilor mărunte repetate, care pun presiune constantă pe sistemul judiciar și pe comercianți.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță, Amy Reid acumulase deja 310 condamnări anterioare la momentul la care a admis faptele din cel mai recent dosar. Majoritatea covârșitoare a acestora sunt legate de furturi. Ultima serie de infracțiuni s-a desfășurat pe parcursul a aproximativ un an, timp în care femeia a sustras bunuri în valoare de câteva sute de euro din magazine situate în centrul orașului Dublin.
Printre unitățile comerciale vizate s-au numărat lanțuri cunoscute precum SuperValu, Spar, Tesco, dar și magazine de îmbrăcăminte și încălțăminte, inclusiv Superdry, Skechers și Next. Produsele furate au inclus alimente, haine și accesorii, iar faptele au fost comise în mai multe rânduri, pe parcursul anilor 2024 și 2025.
În fața instanței a fost menționat și un incident distinct, petrecut în iunie anul trecut, când un telefon iPhone aparținând unui membru al publicului a fost furat pe Prince’s Street South. Garda a reușit ulterior să localizeze dispozitivul, acesta fiind găsit într-un cort amplasat în centrul orașului, în urma unei percheziții.
Amy Reid, care figurează cu mai multe adrese în Dublin, inclusiv în zona Ballymun, se afla deja în detenție la momentul pronunțării sentinței. Judecătorul a avut la dispoziție un raport de probațiune, din care reieșea că inculpata declarase intenția de a-și schimba comportamentul, însă fără rezultate concrete până în prezent. În motivarea deciziei, magistratul a subliniat că, deși există dorința declarată de a progresa, realitatea arată că tentativele de reintegrare nu au avut succes.
Sentința de nouă luni de închisoare a fost stabilită cu aplicare retroactivă, începând din 17 decembrie, data la care femeia a intrat din nou în custodia autorităților. Cazul evidențiază dificultatea cu care se confruntă sistemul irlandez în gestionarea infractorilor recidiviști, în special în situațiile în care sunt implicate infracțiuni repetate de mică amploare, dar cu impact semnificativ asupra comunității și mediului comercial.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, astfel de cazuri sunt relevante în contextul mai larg al funcționării justiției irlandeze și al modului în care autoritățile tratează infracțiunile repetate, indiferent de naționalitatea persoanelor implicate. Ele oferă, totodată, o imagine clară asupra consecințelor legale ale recidivei și asupra limitelor răbdării sistemului judiciar în fața unor comportamente infracționale persistente.
☘️ Tusla se opune legii care ar retrage automat drepturile parentale persoanelor condamnate pentru uciderea partenerului
Agenția irlandeză pentru copii și familie, Tusla, a formulat „numeroase obiecții” față de un proiect legislativ care prevede retragerea automată a drepturilor parentale în cazul persoanelor condamnate pentru uciderea partenerului sau a celuilalt părinte al copilului. Poziția instituției, dezvăluită prin corespondență internă obținută în baza legislației privind accesul la informații publice, a stârnit controverse, în special în contextul cazurilor de violență domestică soldate cu moartea unuia dintre părinți.
Proiectul de lege, cunoscut sub denumirea de „Valerie’s Law”, poartă numele lui Valerie French, o mamă a trei copii ucisă în 2019 de soțul ei. Deși acesta a fost condamnat pentru crimă, a continuat să dețină drepturi legale de tutelă asupra copiilor, situație care a declanșat o amplă campanie publică pentru modificarea legislației. Inițiativa urmărește să elimine automat drepturile de tutelă ale persoanelor condamnate pentru uciderea partenerului, precum și să reglementeze situațiile în care un părinte este suspectat de o astfel de faptă.
Tusla susține însă că o asemenea abordare ar putea intra în conflict cu principiile fundamentale ale protecției copilului. Reprezentanții agenției afirmă că, inclusiv în cazuri extrem de grave, copiii pot avea dorința sau nevoia de a menține o legătură cu părintele biologic, iar statul are obligația de a analiza fiecare situație individual, având în vedere interesul superior al copilului. În opinia instituției, părinții acuzați sau chiar condamnați păstrează „drepturi inerente” în raport cu propriii copii, drepturi care nu ar trebui eliminate automat, fără o evaluare judiciară detaliată.
În schimburile interne de e-mailuri, conducerea Tusla s-a declarat nemulțumită de faptul că obiecțiile sale nu au fost luate suficient în considerare de Department of Justice. Deși agenția a transmis oficial că nu susține proiectul de lege, autoritățile au continuat procesul legislativ, invocând urgența și importanța socială a măsurii. Proiectul figurează printre prioritățile actualului guvern, fiind susținut de ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan.
Tusla a ridicat și probleme de ordin constituțional, întrebându-se dacă retragerea automată a drepturilor parentale, inclusiv în cazul părinților doar suspectați de crimă, este compatibilă cu legislația fundamentală a Irlandei. De asemenea, instituția a atras atenția asupra implicațiilor bugetare și administrative, precum și asupra dificultăților practice, de exemplu în situațiile în care o crimă a fost comisă în afara Irlandei, iar părintele respectiv s-a întors ulterior în țară.
De cealaltă parte, Ministerul Justiției a transmis că proiectul este elaborat în colaborare cu Procuratura Generală, pentru a se asigura respectarea tuturor obligațiilor constituționale și a principiului conform căruia interesul copilului trebuie să fie primordial în orice procedură legată de tutelă sau custodie. Autoritățile afirmă că observațiile Tusla au fost analizate înainte ca proiectul să fie aprobat de guvern.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, subiectul are o relevanță aparte, având în vedere numărul tot mai mare de dezbateri publice legate de violența domestică, protecția copiilor și intervenția statului în viața de familie. Cazul „Valerie’s Law” readuce în prim-plan o dilemă complexă: cum poate fi protejat interesul superior al copilului, fără a încălca drepturi fundamentale, dar și fără a ignora gravitatea extremă a unor fapte care au distrus definitiv o familie.
