☘️ Irlanda, divizată înaintea întâlnirii dintre Micheál Martin și Donald Trump
Publicul irlandez este împărțit în privința modului în care Taoiseach Micheál Martin ar trebui să gestioneze întâlnirea sa crucială cu președintele american Donald Trump, programată peste mai puțin de două săptămâni.
Un sondaj Sunday Independent/Ireland Thinks arată că peste 50% dintre irlandezi consideră că Martin ar trebui să se concentreze pe problema tarifelor comerciale, în loc să aducă în discuție subiecte precum războiul din Ucraina sau criza din Gaza. Aceasta este o preocupare majoră, având în vedere intenția administrației Trump de a impune tarife de 25% pentru exporturile UE către SUA, o măsură care ar putea avea consecințe economice grave pentru Irlanda.
În schimb, doar 43% dintre respondenți cred că Taoiseach ar trebui să îl critice direct pe Trump, în contextul unor întâlniri recente mai rezervate avute de lideri precum Emmanuel Macron și Keir Starmer.
Sondajul vine pe fondul unor scene tensionate care au avut loc vineri seară în Biroul Oval, când Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, l-au admonestat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelensky, acuzându-l că „se joacă cu riscul unui Al Treilea Război Mondial”.
Acest moment, descris de Micheál Martin drept „extraordinar și extrem de neliniștitor”, adaugă o presiune suplimentară asupra întâlnirii din 12 martie de la Casa Albă, pe care Taoiseach va încerca să o gestioneze cu diplomație.
În ciuda acestui context, 71% dintre irlandezi susțin vizita lui Martin la Washington, iar doar 24% consideră că Irlanda ar trebui să boicoteze invitația.
Decizia Sinn Féin de a boicota vizita în SUA, invocând „nedreptatea” comentariilor lui Trump despre Gaza, nu a fost bine primită de public. Liderii Mary Lou McDonald și Michelle O’Neill au condamnat propunerea lui Trump de a transforma Palestina într-o stațiune de tip „Riviera Orientului Mijlociu”, prin relocarea populației palestiniene.
Cu toate acestea, doar 38% dintre irlandezi sprijină poziția Sinn Féin, în timp ce 48% o consideră greșită, restul fiind indeciși.
Care sunt prioritățile irlandezilor pentru întâlnirea cu Trump?
Când li s-a cerut să aleagă problema pe care Micheál Martin ar trebui să o prioritizeze în discuțiile private cu Trump, majoritatea (51%) au spus că trebuie să se concentreze pe tarifele comerciale.
Alte subiecte au fost mult mai puțin prioritizate:
- 18% au spus că Taoiseach ar trebui să aducă în discuție conflictul din Gaza
- 16% au menționat Ucraina
- Doar 12% au indicat situația irlandezilor fără acte în SUA
Aceasta arată o schimbare în atenția publicului, care pare mai preocupat de impactul economic direct asupra Irlandei decât de implicarea în conflicte internaționale.
În paralel, sondajul arată o schimbare subtilă în atitudinea irlandezilor față de neutralitate și apărare.
- 66% susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, comparativ cu 28% care se opun
- 31% cred că Irlanda ar trebui să își regândească statutul de neutralitate, față de 29% în august anul trecut
- 36% susțin aderarea Irlandei la NATO, dar majoritatea (52%) rămân împotrivă
- 48% cred că UE ar trebui să își dezvolte propria armată, dar doar 38% ar susține contribuția Irlandei cu trupe
Aceste rezultate sugerează că, deși sprijinul pentru o politică de apărare mai robustă crește, neutralitatea Irlandei rămâne un principiu puternic susținut.
Donald Trump și perspectivele de pace: scepticism masiv în rândul irlandezilor
Întrebați despre perspectivele ca Trump să aducă pace în Ucraina, 56% dintre irlandezi cred că intervenția sa nu va avea succes, iar doar 25% îi văd planul ca având șanse de reușită.
Pentru conflictul din Gaza, scepticismul este și mai accentuat: 72% dintre irlandezi cred că ideea lui Trump de a transforma Palestina într-o „Riviera” nu va aduce pacea, în timp ce doar 15% cred în acest scenariu.
Guvernul primește sprijin puternic pentru politica de deportare
Într-un alt subiect sensibil, 81% dintre irlandezi susțin zborurile de deportare către Georgia, o politică menită să combată imigrația ilegală. Doar 10% se opun, ceea ce arată o susținere largă pentru măsuri mai stricte în privința imigrației.
Ce urmează pentru relațiile Irlanda-SUA?
Pe măsură ce vizita lui Micheál Martin la Washington se apropie, Guvernul irlandez trebuie să navigheze cu grijă echilibrul dintre cooperarea economică cu SUA și valorile diplomatice ale Irlandei.
Un document recent publicat de Ministerul de Externe indică faptul că Irlanda va adopta o nouă strategie diplomatică față de SUA în 2025, deși aproape tot conținutul secțiunii despre relațiile bilaterale a fost redactat, semnalând o strategie sensibilă și în evoluție.
Cu o economie irlandeză profund dependentă de relațiile comerciale cu SUA și cu un electorat divizat, Taoiseach se află într-o poziție delicată, având de luat decizii cu impact major asupra viitorului țării.
☘️ Funcționari ai statului terorizați: Amenințări cu arme, insulte rasiste și atacuri fizice în birourile de asistență socială
Angajații din birourile de asistență socială au fost ținta a zeci de amenințări alarmante, unele dintre ele de o violență șocantă. Un individ furios a declarat că va organiza o revoltă folosind „pistoale, macete și cagule”, iar un alt angajat s-a trezit confruntat cu un client agresiv chiar în biroul său personal.
Informațiile, obținute printr-o cerere de acces la date publice, dezvăluie o realitate tulburătoare: angajații sunt supuși în mod regulat abuzurilor verbale, amenințărilor și chiar atacurilor fizice. Printre insultele rasiste primite, un angajat a fost numit „gras împuțit”, iar altul „străin nenorocit”, în contexte legate de plățile ajutoarelor sociale.
Furie, agresiuni și panică în birourile de asistență socială
Departamentul pentru Protecție Socială a confirmat că, în unele centre, au fost instalate butoane de panică care alertează imediat forțele de ordine în caz de urgență. Cu toate acestea, incidentele continuă să escaladeze, iar locațiile exacte unde s-au produs aceste evenimente sunt ținute secrete din motive de protecție a datelor.
Angajații se confruntă atât cu agresiuni directe, cât și cu amenințări telefonice. De multe ori, aceste episoade sunt generate de nemulțumiri privind întârzierea sau reducerea plăților sociale. Într-un caz șocant, un singur angajat a primit peste 56 de e-mailuri abuzive de la aceeași persoană, într-un interval de patru luni. În alt incident, un client frustrat a spus că singura sa soluție, după ce a pierdut o contestație pentru ajutor social, era „să vină la birou cu o bâtă de hurling”.
Un angajat a mărturisit într-un e-mail că și-a pierdut complet încrederea în sistemul de raportare a plângerilor, deoarece abuzurile sunt atât de frecvente. „Nu mă mai simt în siguranță în acest job. Mă trezesc în fiecare dimineață întrebându-mă ce amenințare mă va aștepta azi”, a scris acesta.
Atacuri fizice și amenințări cu bombă
Nivelul de violență fizică este alarmant. Un angajat a fost împins brutal într-un supermarket de către o persoană căreia i s-a redus ajutorul social. Într-un alt caz, un client furios a încercat să tragă un funcționar printr-un ghișeu, în timp ce altul lovea cu pumnii geamul de protecție de la recepție.
Unul dintre cele mai grave incidente a fost înregistrat în martie anul trecut, când un individ a amenințat că va detona o bombă în biroul de asistență socială. „Ascultați știrile de mâine, veți vedea ce se va întâmpla aici”, a spus acesta, înspăimântând întregul personal.
Într-o altă situație, un apel telefonic a devenit extrem de agresiv. „Era greu să înțeleg ce spunea clientul, dar am înțeles înjurăturile și faptul că făcea parte dintr-un grup și că urma să vină să mă împuște”, a notat angajatul.
Rasism, amenințări și expunere publică
Pe lângă violență, angajații se confruntă și cu numeroase incidente rasiste. Un client a susținut că trebuie „să-și schimbe numele într-unul ucrainean” pentru a primi un tratament mai bun, adăugând că „fiind cetățean irlandez, ar trebui tratat ca un rege”.
Altă persoană s-a plâns că departamentul angajează „străini” în loc să ofere locuri de muncă irlandezilor, iar un angajat britanic a fost insultat violent: „Ar trebui împușcat pentru că are un accent englezesc în Irlanda”.
Amenințările nu se limitează doar la birouri. Un angajat a fost ținta unei campanii de intimidare pe rețelele sociale, fiind filmat și expus pe TikTok într-un mod care l-a transformat într-o țintă publică. „Clipul a fost editat și prezentat într-o manieră care ne pune într-o lumină negativă. Comentariile demonstrează că atât eu, cât și agentul de securitate am fost transformați în ținte ale furiei publice”, a relatat acesta.
Mai grav, un alt angajat a fost „doxxat” pe Facebook, unde i-au fost publicate adresa de domiciliu și un mesaj de amenințare: „O să protestez chiar în fața casei tale”.
Măsuri de protecție și apel la siguranță
În fața acestui val de agresiuni, Departamentul pentru Protecție Socială a subliniat că ia foarte în serios siguranța angajaților săi.
„Toți angajații care lucrează în birourile publice urmează cursuri de formare pentru gestionarea situațiilor dificile, inclusiv tehnici de calmare și soluționare a conflictelor. De asemenea, am stabilit un protocol strict privind utilizarea butoanelor de panică, care sunt instalate și operaționale pentru a alerta Garda Síochána în caz de urgență”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului.
Cu toate aceste măsuri, rămâne o întrebare esențială: cât timp vor mai putea angajații să facă față acestui mediu toxic, înainte ca siguranța lor să fie pusă și mai mult în pericol?
☘️ Doctor suspendat pentru fals a fost angajat de HSE, în ciuda avertismentelor
Un medic suspendat pentru presupusul abuz de droguri și falsificarea rețetelor a fost angajat de Health Service Executive (HSE), deși directorul general, Bernard Gloster, a fost personal avertizat că Înalta Curte i-a interzis acestuia să practice medicina.
Dr. Alaaeddin Almassri, originar din Gaza, Palestina, a fost suspendat prin ordin judecătoresc în iunie anul trecut, după ce a recunoscut că a falsificat în repetate rânduri rețete pentru a obține diverse medicamente, susținând că le folosea în scop personal. Printre medicamentele prescrise în mod fraudulos se numărau Tramadol, un analgezic puternic, Lyrica, un inhibitor al sistemului nervos, dar și Viagra, utilizat pentru disfuncția erectilă.
Suspiciunile au apărut după ce mai mulți farmaciști din Cork au observat că rețetele prezentate conțineau doze „foarte mari” pentru un singur pacient sau acopereau perioade neobișnuit de lungi.
Cum a fost prins Dr. Almassri
Dr. Almassri a fost raportat Consiliului Medical în timp ce lucra la Mercy University Hospital (MUH) din Cork, fiind suspectat că a falsificat semnătura unui coleg doctor pentru a obține două medicamente în martie anul trecut.
Investigațiile au arătat că acesta folosea ștampila altor medici, prescria medicamente foarte puternice pe numele unor pacienți fictivi sau chiar pe numele membrilor familiei. În plus, când a fost confruntat, a încercat să se dea drept alt medic și a făcut declarații false către spital.
Pe 20 iunie, firma de avocatură Fieldfisher, care reprezintă Consiliul Medical, i-a trimis un e-mail directorului HSE, Bernard Gloster, informându-l că Dr. Almassri fusese suspendat de Înalta Curte cu trei zile înainte. Mesajul a fost confirmat de biroul lui Gloster, care a transmis că HSE „va lua măsurile necesare”.
Cu toate acestea, pe 8 iulie, în ciuda interdicției, Dr. Almassri a început să lucreze ca registrar în medicină de urgență la Spitalul Navan.
Minciuni în timpul interviului și concedierea de la Spitalul Navan
În timpul interviului pentru Spitalul Navan, pe 20 mai, medicul nu a dezvăluit că era investigat de Consiliul Medical, deși i s-a pus această întrebare în mod direct. În ziua în care suspendarea sa a intrat în vigoare, 17 iunie, el a semnat contractul de muncă cu spitalul, fără să menționeze nimic despre situația sa legală.
Când spitalul a aflat de interdicția sa, i-a reziliat contractul pe 24 iulie, invocând încălcarea obligațiilor contractuale.
Pentru a proteja publicul, pe 30 iulie, Consiliul Medical a cerut ridicarea confidențialității asupra investigației împotriva lui Dr. Almassri. Instanța a fost de acord, subliniind riscul potențial pe care acesta îl reprezenta pentru siguranța pacienților.
Amenințarea pentru siguranța publică și recunoașterea faptelor
Investigația Consiliului Medical, începută în martie anul trecut, a fost declanșată de un farmacist din Cork care a ridicat suspiciuni asupra unei rețete pentru Tramadol și Lyrica. Când farmacia a contactat spitalul pentru verificări, a descoperit că pacientul nu exista, iar doctorul care ar fi emis rețeta nu era la serviciu în ziua respectivă.
Farmacistul a cerut o confirmare telefonică de la „Dr. O’Shea”, însă vocea de la celălalt capăt avea un accent estic, nu irlandez. Când a fost întrebat de numărul său de înregistrare la Consiliul Medical, bărbatul a închis brusc telefonul.
Ancheta a descoperit 28 de rețete suspecte emise între ianuarie și aprilie 2024, în 10 farmacii diferite din Cork, unele dintre ele purtând ștampila unui alt medic. Printre medicamentele prescrise se aflau Viagra, Tramadol, Lyrica, Vimovo și Augmentin, iar pacienții fictivi includeau nume precum „Mohammed Ali” și „Hassan Ali”.
Spitalul MUH l-a plasat pe Dr. Almassri în concediu administrativ pe 9 aprilie, iar Garda a fost anunțată pe 19 aprilie.
La o întâlnire cu conducerea spitalului, pe 22 aprilie, a recunoscut că inventase numele pacienților și că păstrase rețete expirate pe care a încercat să le folosească ulterior.
Justificarea: PTSD și trauma pierderii familiei în Gaza
În timpul audierilor, medicul a recunoscut faptele și a spus că încerca să facă față stresului post-traumatic (PTSD) după pierderea surorii sale și a celor opt copii ai acesteia într-un atac aerian israelian, în decembrie 2023.
Dr. Almassri a mărturisit că a trăit experiențe traumatizante în cei 11 ani petrecuți ca medic în Spitalul Al-Shifa din Gaza. El a spus că, în 2014, mătușa sa și întreaga ei familie au fost aduși la spital morți, în urma unui atac aerian.
După escaladarea conflictului Israel-Hamas, în octombrie 2023, medicul a devenit tot mai îngrijorat pentru siguranța familiei sale rămase în Gaza. Pe 16 decembrie, a primit vestea că și-a pierdut o soră și cei opt copii ai acesteia.
„Eram devastat. Mă simțeam vinovat că am abandonat-o la soarta ei”, a spus el în instanță.
A recunoscut că nu a căutat ajutor psihologic, considerând că ar fi fost un semn de slăbiciune. Abia în iunie 2024, după suspendare, a început să urmeze ședințe de consiliere și teste regulate antidrog.
Decizia instanței și viitorul carierei sale
Pe 14 noiembrie 2024, judecătorul Mícheál O’Higgins a decis ridicarea suspendării, luând în considerare angajamentul medicului de a urma tratament pentru PTSD. Deși Consiliul Medical a impus restricții asupra practicii sale medicale, nu a dezvăluit public detaliile acestora.
Între timp, Dr. Almassri caută din nou un loc de muncă în spitalele irlandeze.
Într-o declarație oficială, HSE a confirmat că medicul a fost angajat între 8 și 19 iulie 2024, iar contractul i-a fost reziliat imediat ce s-a descoperit că era suspendat. O revizuire internă a concluzionat că, în perioada în care a activat la Spitalul Navan, nu au existat incidente care să afecteze siguranța pacienților.
Cu toate acestea, Garda continuă o anchetă penală pentru fraudă, iar un dosar va fi trimis către Directorul Procuraturii Publice (DPP) pentru o posibilă urmărire penală.
☘️ Meta avertizează Guvernul: Întârzierile UE în reglementarea AI lasă Europa în urmă față de restul lumii
Gigantul tehnologic Meta, proprietarul Facebook, a avertizat Guvernul irlandez că întârzierile Uniunii Europene în reglementarea inteligenței artificiale (AI) pun companiile și consumatorii europeni într-un dezavantaj competitiv față de alte regiuni, unde adoptarea noilor tehnologii se face mult mai rapid.
Mesajul a venit după o întâlnire între Nick Clegg, președintele pentru afaceri globale al Meta, Jack Chambers, ministrul pentru Cheltuieli Publice, și oficiali de rang înalt ai IDA Ireland.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate și alte provocări majore pentru Irlanda, precum deficitele de infrastructură în domeniul locuințelor și energiei, dar și preocupările legate de regulile GDPR.
Inteligența artificială: Europa, frânată de reglementări?
Uniunea Europeană este văzută ca adoptând o abordare mai prudentă față de AI în comparație cu SUA, impunând restricții stricte în sectoare sensibile precum finanțele, sănătatea și justiția. Noile reguli privind tehnologia AI au început să fie implementate anul trecut și vor continua în etape până în 2027.
Această strategie precaută a fost criticată de Meta și de alte companii tehnologice, care consideră că Europa riscă să rămână în urmă.
„Nu am putut să nu observ decalajul tot mai mare între aspirațiile puternice ale liderilor politici europeni pentru competitivitatea în AI și ritmul lent al reglementărilor UE, în special al autorităților pentru protecția datelor”, a scris Nick Clegg într-o scrisoare trimisă ministrului Jack Chambers înainte de Crăciun.
Clegg a subliniat că, în timp ce alte regiuni înaintează rapid în dezvoltarea AI, „întârzierile UE fac ca europenii să aibă acces la tehnologia AI mult mai târziu decât alții”.
Aceste declarații se aliniază cu mesajele publice promovate de Meta în ultimele luni. La finalul anului trecut, Nick Clegg a publicat un articol în ziarul francez Le Monde, unde acuza autoritățile europene că avansează cu „viteza unui melc” în reglementarea AI.
El a criticat în special autoritățile de protecție a datelor, acuzându-le că trag de timp în luarea deciziilor privind modul în care companiile pot folosi datele digitale pentru antrenarea modelelor AI. Din cauza acestor întârzieri, Meta și alte companii nu au putut utiliza conținutul generat online pentru a-și îmbunătăți instrumentele AI.
AI – o tehnologie promițătoare, dar extrem de costisitoare
La întâlnirea dintre Meta, IDA Ireland și Guvern, oficialii Meta au prezentat modul în care AI poate fi utilizată pentru diagnostic medical și analiza datelor.
Discuțiile au evidențiat însă și un obstacol major: costurile uriașe ale tehnologiei. Procesul de învățare al AI necesită cantități uriașe de date, iar centrele de date consumă resurse semnificative de energie și apă.
Regulatorul energetic din Irlanda a introdus deja noi reguli pentru centrele de date, pe fondul preocupărilor legate de consumul ridicat de energie și impactul asupra mediului. Luna trecută, Comisia pentru Reglementarea Utilităților a propus ca noile centre de date să fie obligate să aibă generatoare proprii pe gaz și petrol sau sisteme de stocare a energiei, pentru a reduce impactul asupra rețelei naționale de electricitate.
Meta: Infrastructura și GDPR creează probleme pentru companii
Pe lângă AI, Meta a semnalat probleme legate de infrastructura energetică și criza locuințelor din Irlanda, elemente-cheie pentru atragerea și menținerea marilor companii tehnologice în țară.
În plus, Meta a ridicat problema reglementărilor GDPR, argumentând că întreprinderile mici și mijlocii întâmpină dificultăți în respectarea normelor de protecție a datelor.
Nick Clegg a trimis o scrisoare ministrului Jack Chambers pe 12 decembrie, la o săptămână după întâlnirea lor, în care a menționat că „perioada următoare va fi una provocatoare”, dar a dat asigurări că echipa Meta din Dublin rămâne angajată în colaborarea cu Guvernul pentru a naviga aceste dificultăți.
Între timp, Clegg a anunțat că va părăsi Meta în 2024, după ce a fost una dintre cele mai influente voci ale companiei în politica tehnologică globală.
Războiul reglementărilor: UE vs. SUA
Europa se confruntă cu o dilemă majoră: cum să reglementeze AI fără a frâna inovația?
În timp ce Statele Unite au adoptat o abordare mai flexibilă, permițând companiilor să își testeze și își dezvolte modelele AI fără intervenții majore, UE pune accent pe controlul riscurilor și protecția datelor.
Premierul irlandez Micheál Martin a declarat recent că Europa trebuie să găsească un echilibru între inovație și reglementare, dar companii precum Meta consideră că UE merge prea încet.
Cu AI devenind tot mai importantă în domenii precum sănătatea, finanțele și securitatea cibernetică, ritmul în care Europa adoptă aceste tehnologii va influența direct competitivitatea sa pe scena globală.
Întrebarea rămâne: poate UE să reglementeze AI fără să-și piardă avantajul tehnologic?
☘️ Atac violent în Limerick: Bărbat rănit după ce trei indivizi mascați au pătruns în casa sa
Un bărbat în vârstă de 30 de ani se află sub tratament medical după ce a fost atacat de trei indivizi mascați, care au pătruns cu forța în locuința sa din Limerick City.
Jaf violent în plină seară
Incidentul a avut loc în jurul orei 21:00 vineri seara, într-o locuință situată pe Ballysimon Road. Potrivit Gardaí, trei persoane mascate au intrat prin efracție în casă și l-au agresat pe bărbatul aflat în interior.
„Bărbatul a fost transportat la University Hospital Limerick pentru îngrijiri medicale. Din fericire, rănile sale nu sunt considerate a-i pune viața în pericol”, a declarat un purtător de cuvânt al Gardaí.
Anchetă în desfășurare – Garda cere ajutorul publicului
Locul atacului a fost supus unei examinări tehnice, iar ancheta este în curs de desfășurare. Autoritățile fac apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea atacatorilor.
În special, Gardaí solicită sprijinul celor care:
- Se aflau în zona Ballysimon Road și Old Cork Road, între 20:30 și 21:30, și au observat orice activitate suspectă.
- Dețin înregistrări video din acea perioadă, inclusiv filmări de la camere de bord (dash-cam).
- Au observat o mașină de teren de culoare închisă, care ar putea fi legată de incident.
Persoanele care pot oferi informații sunt rugate să contacteze:
📍 Roxboro Road Garda Station la 061 214 340
📍 Garda Confidential Line la 1800 666 111
📍 Orice secție de poliție din Irlanda
Anchetatorii tratează cazul ca pe o spargere agravată, iar publicul este îndemnat să colaboreze pentru a ajuta la prinderea suspecților.
☘️ Amenințat cu amendă și închisoare pentru că și-a izolat casa: Un proprietar din Dublin luptă cu consiliul local după 7 ani
Un proprietar de locuință din Kilnamanagh, South Dublin, riscă o amendă de 5.000 de euro sau până la șase luni de închisoare pentru că și-a izolat casa în urmă cu aproape șapte ani.
Clive Ryan a fost notificat de South Dublin County Council că trebuie să ceară o autorizație retroactivă de construcție pentru izolația exterioară pe care a adăugat-o în 2018. Dacă nu o obține, consiliul i-a ordonat să îndepărteze izolația și să refacă fațada casei la starea inițială.
În caz contrar, în baza Planning and Development Act 2000, Ryan ar putea fi sancționat drastic.
„Este complet absurd” – Ryan spune că izolația nu afectează vizual casa
Într-o declarație pentru The Journal, Ryan a spus că nu înțelege decizia consiliului, subliniind că izolația nu schimbă semnificativ aspectul casei sale.
„Probabil că izolația a împins fațada casei cu câțiva centimetri în față, dar asta este tot. Nu este o construcție nouă, am încercat să o facem cât mai curată și discretă”, explică el.
Ryan consideră că situația este cu atât mai frustrantă cu cât a primit o subvenție de peste 4.000 de euro de la Sustainable Energy Authority of Ireland (SEAI) pentru a realiza lucrarea. Restul de 13.000 de euro i-a plătit din propriul buzunar.
„Oricui i-aș recomanda să-și izoleze casa. Am economisit enorm la facturile de încălzire. Dar dacă aș fi știut că voi trece prin asta, nu aș mai fi făcut lucrarea”, spune el.
Consiliul amenință cu demolarea izolației în iunie
Ryan a aflat despre problemă anul trecut, când a fost notificat de consiliu că trebuie să obțină o autorizație de planificare. Recent, a primit o scrisoare oficială prin care i se spune că, dacă nu obține permisiunea, o echipă a consiliului va veni în iunie pentru a îndepărta izolația pe cheltuiala lui.
„Dacă cererea mea de autorizare nu este aprobată, eu voi suporta costurile echipei care va veni să o demonteze”, spune Ryan.
Politicienii reacționează: „Așa răsplătim oamenii care își reduc emisiile?”
Decizia consiliului a fost criticată de People Before Profit, partid care susține că Ryan este doar unul dintre mulți oameni care au urmat sfaturile guvernului de a-și eficientiza energetic locuințele, doar pentru a se confrunta acum cu amenzi și penalități.
Consilierul local Jess Spear a catalogat acțiunea consiliului drept „absurdă și frustrantă”, întrebându-se de ce este pedepsit un om care a investit bani pentru a-și reduce consumul de energie.
„Și pentru ce? Pentru că fațada casei arată puțin diferit de cea a vecinilor?”, a spus ea.
Deputatul Paul Murphy a ridicat problema în Parlament și a cerut o clarificare urgentă de la ministrul locuințelor James Browne.
În răspunsul său, ministrul Browne a recunoscut că nu există o regulă clară privind izolarea pereților exteriori și că fiecare caz este analizat individual de autoritățile locale.
Murphy consideră că situația trebuie rezolvată rapid și lucrează la un proiect de lege care să exempteze izolarea pereților exteriori de la necesitatea unei autorizații.
„Trebuie să renovăm urgent casele pentru a le face mai eficiente energetic. Asta înseamnă facturi mai mici, emisii mai mici. Ceea ce se întâmplă acum este inacceptabil”, a declarat el.
Consiliul își apără decizia
Într-un răspuns oficial pentru The Journal, Mary Maguire, ofițer principal de planificare în cadrul South Dublin County Council, a declarat că nu comentează cazuri individuale, dar că autoritatea locală trebuie să se asigure că terenurile sunt restaurate la starea inițială dacă s-au făcut dezvoltări neautorizate.
„Avem obligația să abordăm orice încălcare a reglementărilor de planificare care ar putea avea un impact negativ asupra zonei”, a spus ea.
Ce urmează?
- Ryan a depus deja cererea de autorizare retroactivă, dar consiliul încă nu a validat-o.
- Dacă nu primește aprobare, va fi obligat să plătească demolarea izolației.
- People Before Profit face presiuni pentru o schimbare legislativă care să elimine aceste probleme birocratice.
- Consiliul local rămâne ferm pe poziție, considerând că orice modificare exterioară trebuie autorizată.
Într-o perioadă în care Irlanda încearcă să reducă emisiile de carbon și să îmbunătățească eficiența energetică a locuințelor, cazul lui Clive Ryan ridică întrebări serioase: de ce sunt pedepsiți oamenii care urmează recomandările guvernamentale?
