☘️ Interdicție totală a reclamelor politice și electorale în Irlanda
Meta, compania-mamă a platformelor Facebook și Instagram, va impune de săptămâna viitoare o interdicție totală a reclamelor politice, electorale și de advocacy în Irlanda, afectând direct campaniile pentru alegerile prezidențiale irlandeze. Decizia este motivată de protestul companiei față de noul regulament european privind Transparența și Direcționarea Publicității Politice (TTPA), care urmează să intre în vigoare în această lună.
Anunțul fusese făcut încă din iulie, când Meta a precizat că noile reguli UE introduc „obligații suplimentare semnificative” și un „nivel imposibil de gestionat de complexitate și incertitudine juridică” pentru advertiserii și platformele care operează în Europa. Compania a criticat în special restricțiile asupra targetării reclamelor, care ar limita modul în care politicienii pot ajunge la alegători, susținând că reglementarea ar submina „principiile publicității personalizate” și ar reduce accesul publicului la informații esențiale privind dezbaterile sociale și electorale.
Toate cele trei campanii prezidențiale au confirmat că erau conștiente de această măsură și și-au ajustat strategiile. Dintre candidați, Heather Humphreys a fost de departe cea mai activă pe rețelele Meta, cu o cheltuială de 12.900 de euro în ultimele 30 de zile, de peste trei ori mai mult decât rivala sa independentă Catherine Connolly (3.700 euro) și de aproape cinci ori mai mult decât candidatul Fianna Fáil, Jim Gavin (2.700 euro).
Echipa lui Connolly a transmis că se bazează pe „o comunitate online deja bine consolidată” și pe distribuirea organică a mesajelor, exprimându-și optimismul că susținătorii vor amplifica vizibilitatea campaniei chiar și fără reclame plătite.
Campania lui Gavin a subliniat că, deși cheltuielile sale sunt modeste, reclamele au atins deja peste 2 milioane de persoane online, cu un buget total de aproximativ 3.500 de euro pe toate platformele. Strategia Fianna Fáil a fost descrisă ca „foarte țintită pentru maximizarea impactului și reducerea costului per impresie”. Totodată, Gavin ar avea un avantaj în ceea ce privește audiența organică, în special pe TikTok, unde mesajele sale circulă mai eficient decât cele ale contracandidatei Connolly.
Meta și-a apărat poziția printr-o postare oficială, susținând că TTPA afectează nu doar partidele și candidații, ci și campaniile civice care promovează informarea alegătorilor. „Regulamente precum TTPA reduc considerabil eficiența eforturilor de comunicare și afectează accesul cetățenilor la informații complete despre problemele sociale și politice care modelează dezbaterea publică”, a transmis compania.
Interdicția vine într-un moment sensibil al campaniei, când candidații intră în etapa decisivă de mobilizare înainte de votul din 24 octombrie. Deși niciunul dintre staff-urile electorale nu a contestat public decizia Meta, schimbarea ar putea avea efecte vizibile asupra capacității candidaților de a transmite mesaje rapide și segmentate către alegători, într-un context în care rețelele sociale au devenit principalul canal de comunicare politică.
☘️ Adolescent înjunghiat de peste 20 de ori la un concert hip-hop din Dublin
Un caz de o violență extremă petrecut în centrul Dublinului a ajuns în fața Dublin District Court, unde un tânăr de 18 ani, Destiny Iwuchukwu, este acuzat că ar fi înjunghiat de peste 20 de ori un adolescent de 16 ani în timpul unui concert hip-hop la clubul The Wiley Fox de pe Eden Quay. Judecătoarea Michèle Finan a respins cererea de eliberare pe cauțiune, iar inculpatul a fost plasat în arest preventiv, urmând să fie prezentat din nou în instanță pentru direcții din partea Director of Public Prosecutions.
Potrivit relatărilor Garda, incidentul a avut loc pe 21 septembrie, după ce inculpatul s-ar fi întâlnit cu un grup de aproximativ zece tineri pe Westmoreland Street. Victima, un adolescent de 16 ani, se afla în zonă pentru a participa la concert, dar fusese refuzată la intrare întrucât localul era destinat exclusiv persoanelor de peste 18 ani. În timp ce aștepta afară, grupul s-ar fi apropiat de el, iar inculpatul ar fi scos un cuțit de tip „vânătoare” pentru a-l intimida. Băiatul a fugit în interiorul clubului, trecând de personalul de securitate, însă a fost urmărit și atacat cu multiple lovituri de cuțit pe scări și apoi pe ringul de dans, unde s-a prăbușit în poziție ghemuit. În acel moment, spun anchetatorii, tânărul de 18 ani ar fi continuat să-l lovească, în timp ce alți membri ai grupului l-ar fi bătut cu pumnii, picioarele și chiar cu o bară metalică. Artistul care cânta în acel moment a coborât de pe scenă și a intervenit, iar agresorii au fugit, luând și geaca victimei.
Rănitul a primit îngrijiri de urgență la fața locului și a fost transportat în stare critică la Mater Hospital, cu plăgi care i-au pus viața în pericol, inclusiv un plămân perforat și o hemoragie arterială la picior. Medicii au identificat peste 20 de răni prin înjunghiere la nivelul brațelor, spatelui, pieptului, picioarelor, capului și gâtului. Ulterior, camerele de supraveghere l-ar fi identificat pe inculpat, iar Garda susține că acesta a realizat filmări pe telefon în care ar fi „sărbătorit” atacul, lăudându-se cu geaca pătată de sânge a victimei.
Anchetatorii au arătat în instanță că inculpatul ar reprezenta un risc de fugă, menționând faptul că și-ar fi rezervat mai multe zboruri spre Marea Britanie, prezentându-se la check-in, dar fără să călătorească, ceea ce ar fi indicat o încercare de a induce în eroare autoritățile. Garda a descris atacul drept „țintit și planificat” și a subliniat că nu există condiții de cauțiune care să poată diminua riscurile, având în vedere nivelul de violență și gravitatea rănilor provocate.
Apărarea, prin avocatul Brian Keenan, a insistat că inculpatul nu are antecedente penale, beneficiază de prezumția de nevinovăție și și-a predat pașaportul. Totuși, judecătoarea Finan a refuzat cererea de eliberare pe cauțiune și a dispus menținerea lui în custodie, urmând să apară din nou în fața Cloverhill District Court pe 8 octombrie.
Cazul rămâne în faza preliminară, iar DPP urmează să decidă încadrarea finală a faptelor. Informațiile prezentate în instanță constituie acuzații care vor trebui dovedite sau infirmate pe parcursul procesului, însă incidentul a reaprins dezbaterea legată de violența în rândul tinerilor și de siguranța în spațiile de divertisment din Dublin.
☘️ Consiliul Fiscal: Reducerea TVA pentru ospitalitate costă cât o creștere de 600 € pe an pentru angajații PAYE
Decizia Guvernului de a reduce TVA-ul în sectorul ospitalității de la 13,5% la 9% va costa statul 870 de milioane de euro pe an, echivalentul unor măsuri fiscale care ar fi adus beneficii directe angajaților și serviciilor publice, avertizează Irish Fiscal Advisory Council (Ifac). Consiliul, condus de economistul Seamus Coffey de la University College Cork, a publicat analiza cu doar câteva zile înainte de prezentarea Bugetului 2026, într-un moment considerat de mulți ca un avertisment ferm la adresa ministrului de finanțe Paschal Donohoe.
Potrivit raportului, aceeași sumă ar fi putut fi folosită pentru a majora plafonul de impozitare pentru angajații PAYE cu 3.000 de euro, ceea ce ar fi adus un câștig net de aproximativ 600 de euro pe an pentru un angajat care câștigă cel puțin 47.000 de euro. În cazul unui cuplu cu un singur venit, reducerea s-ar fi aplicat la venituri de peste 56.000 de euro. Alternativ, fondurile ar fi fost suficiente pentru angajarea a peste 11.000 de asistente medicale sau a aproape 8.000 de profesori.
Reducerea TVA pentru ospitalitate a fost o promisiune electorală inclusă în Programul de Guvernare, dar Consiliul Fiscal subliniază că o astfel de măsură consumă o parte semnificativă din spațiul de manevră bugetar și lasă mai puțin loc pentru alte investiții. „Folosirea schimbărilor de TVA ca pârghie economică este extrem de costisitoare”, se arată în document.
Analiza compară impactul reducerilor și creșterilor de TVA asupra consumatorilor în ultimele decenii și arată că rezultatele sunt mixte. În 2011, o reducere a TVA a dus la scăderi de prețuri de 50%, însă în 2019, o creștere a taxei a fost transferată aproape integral, cu un pas-through de 88%. Reducerile recente, din perioada pandemiei și din 2023, au avut un impact mult mai redus asupra prețurilor, influențate de inflație și incertitudine economică. Concluzia raportului este că majorările de TVA ajung mai ușor în prețurile finale decât reducerile, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența reală a măsurii anunțate acum.
Între timp, un raport separat realizat de Deloitte avertizează că simpla reducere a TVA nu va opri valul de închideri din sector, pentru că problemele principale țin de lipsa de personal și de costurile ridicate de funcționare, în special energia și chiriile.
În ceea ce privește alte taxe tradițional vizate în bugete, surse guvernamentale au transmis că nu va exista nicio majorare a accizei pe bere și spirtoase, o decizie gândită să sprijine indirect industria ospitalității. Tutunul ar putea fi vizat în continuare, în linie cu argumentele de sănătate publică. Carburanții nu vor fi taxați suplimentar în buget, însă prețurile la pompă vor crește din cauza majorării deja programate a taxei pe carbon la finalul lunii octombrie, după alegerile prezidențiale, fapt ce ar putea oferi un avantaj electoral candidaților guvernamentali Heather Humphreys și Jim Gavin.
Pentru angajații PAYE, mesajul Consiliului Fiscal este clar: reducerea TVA în ospitalitate are un cost concret pentru fiecare angajat, echivalent cu o reducere de impozit pierdută de circa 600 de euro pe an. În timp ce Guvernul se ține de promisiunea electorală făcută industriei, impactul real asupra buzunarelor celor care muncesc rămâne indirect și incert.
☘️ Solicitant de azil cu condamnări pentru amenințări teroriste, reținut în Irlanda după ce ar fi promis un atac armat în Dublin
Un solicitant de azil aflat în Irlanda a fost plasat din nou în arest preventiv după ce Garda a prezentat instanței dovezi că reprezintă un risc serios pentru siguranța publică. Bărbatul, în jurul vârstei de 20 de ani, are un istoric grav de condamnări în Marea Britanie, unde fusese găsit vinovat pentru mai multe infracțiuni cu motivație teroristă, printre care amenințări de a comite crime în masă și de a folosi arme biologice. După executarea pedepsei, autoritățile britanice au dispus deportarea lui, însă acesta a ajuns ulterior în Irlanda, unde a depus o cerere de protecție internațională.
Ancheta Garda, coordonată de polițiști din Tallaght, vizează noi acuzații potrivit cărora tânărul ar fi transmis prin e-mail amenințări privind un posibil atac armat de tip „mass shooting” în Dublin. Deși până în prezent nu au fost formulate acuzații penale în Irlanda, autoritățile au apelat la prevederile International Protection Act 2015, care permite menținerea în arest a unui solicitant de azil până la 21 de zile dacă există suspiciuni legate de identitate, securitate sau corectitudinea procedurii.
Potrivit probelor prezentate în instanță, la momentul primei rețineri, bărbatul a încercat să își ascundă identitatea pretinzând că este altă persoană. Datele sale au fost însă confirmate de către ofițeri de penitenciar, care au arătat că fusese deja încarcerat de trei ori în Irlanda în cursul acestui an, figurând în sistemul de evidență cu fotografie și detalii clare.
Apărarea a contestat prelungirea detenției, atrăgând atenția că individul suferă de psihoză și are nevoie urgentă de tratament medicamentos. Judecătorul Alan Mitchell a dispus ca acesta să beneficieze de evaluare psihiatrică în detenție, dar a fost de acord cu solicitarea Garda de a prelungi măsura arestului preventiv pentru încă 21 de zile.
Cazul readuce în prim-plan întrebările legate de securitatea publică și de modul în care sunt verificate cererile de azil în Irlanda. În Marea Britanie, același bărbat fusese condamnat pentru amenințări de a ucide în masă în numele unui grup islamist, pentru intimidarea forțelor de ordine și pentru revendicarea unui atac cu arme biologice. Chiar dacă niciuna dintre aceste amenințări nu s-a materializat, faptele au fost considerate extrem de grave, ceea ce a dus la încarcerarea lui și, ulterior, la expulzare.
În Irlanda, procesul său de protecție internațională este încă în curs. El urmează să fie intervievat de un ofițer în perioada imediat următoare, după care se va lua o decizie privind cererea sa. În cazul unei respingeri, are dreptul la apel în termen de 14 zile. Între timp, rămâne în custodie, în condițiile în care autoritățile irlandeze consideră că reprezintă un risc real pentru siguranța publică.
Ai vrea să adaug și o explicație mai clară despre ce prevede International Protection Act și cum permite reținerea unor solicitanți de azil considerați periculoși?
☘️ Garda intensifică lupta împotriva bandelor de spargeri: „Cel mai josnic tip de criminali”
An Garda Síochána a anunțat că va trata bandele specializate în spargeri cu aceeași intensitate și resurse ca pe echipele de crimă organizată implicate în asasinate de tip „gangland”. Declarația a fost făcută de Detective Chief Superintendent Séamus Boland, șeful Garda National Drugs and Organised Crime Bureau, cu ocazia lansării fazei de iarnă a Operation Thor – campania națională împotriva furturilor și spargerilor.
Boland a subliniat că bandele itinerante de spargeri reprezintă un pericol similar pentru comunități cu grupările de crimă organizată violentă. El a invocat „riscurile extreme” pe care aceste grupuri le generează, mai ales prin urmăriri la viteză foarte mare în încercarea de a scăpa de Garda. În prezent, unități de intervenție armată de elită sunt mobilizate pentru a intercepta aceste grupuri.
Noua strategie permite intervenția Garda fără a fi nevoie ca suspecții să fie prinși în flagrant, adică în timp ce jefuiesc o locuință sau transportă bunuri furate. În schimb, autoritățile aplică legislația privind apartenența la organizații criminale, ceea ce permite acuzații mai dure și pedepse mai mari.
Conform lui Boland, există cel puțin șapte grupuri de crimă organizată specializate în spargeri care operează pe insula Irlanda. „Din analiza noastră, aceste grupuri sunt extrem de bine organizate. Le tratăm pentru ceea ce sunt – grupuri criminale care produc daune enorme și seamănă teamă în comunități. Am avut deja mai multe succese și anchetele continuă. Suntem hotărâți să îi aducem în fața justiției și să facem din Irlanda un teren ostil pentru activitățile lor”, a declarat el.
Resursele implicate în aceste operațiuni sunt la același nivel ca în cazul combaterii echipelor de asasinate. Oficerii implicați primesc instruire specială, dat fiind caracterul „extrem de riscant” al acțiunilor. Spre deosebire de arestările obișnuite, unde reținerea durează maxim 24 de ore, legea împotriva crimelor de tip bandă permite reținerea până la șapte zile, cu aprobarea instanței.
Cooperarea transfrontalieră este un alt element esențial: Garda colaborează îndeaproape cu PSNI din Irlanda de Nord prin grupuri operative comune, schimbând informații despre activitățile acestor rețele.
Statisticile recente arată că Irlanda este într-o situație „destul de unică”: numărul spargerilor raportate a scăzut cu 25% din 2022, inclusiv o reducere de 15,5% doar în ultimul an. Totuși, Boland a avertizat că datele arată o creștere de 20% a spargerilor pe timpul iernii, când zilele sunt mai scurte și casele rămân mai des neluminate.
El a cerut populației să ia măsuri de siguranță simple, dar eficiente: încuierea ușilor și ferestrelor, folosirea de temporizatoare pentru lumină, menținerea unui sistem de alarmă activ și raportarea către Garda a vehiculelor suspecte, notând culoarea, marca și numărul de înmatriculare.
„Acești infractori nu vor altceva decât bani și bijuterii. Cu cât comunitatea este mai vigilentă, cu atât le este mai greu să lovească”, a concluzionat Boland.
☘️ Autobuzele “fantomă” reclamate
În primele cinci luni ale lui 2025, aproape 6.000 de oameni au reclamat la National Transport Authority (NTA) anulări, întârzieri și așa-numitele „ghost buses” – autobuze care apar pe aplicațiile de transport și pe panourile digitale, dar care nu mai sosesc niciodată în stație. Fenomenul a stârnit nemulțumiri masive, cu navetiști, părinți și studenți lăsați în drum sau obligați să caute alternative în ultimul moment.
Un pasager din Dublin a scris că autobuzul 46A „nu a venit de trei ori la rând într-o singură săptămână”, ceea ce l-a făcut să întârzie constant la muncă. Un alt navetist din Limerick s-a plâns că linia pe care o folosește zilnic pentru a ajunge la spital a fost anulată „fără explicații” de mai multe ori într-o lună. În Galway, părinții au transmis la NTA că „doi copii au întârziat repetat la școală pentru că autobuzul de dimineață a fost anulat în ultimele zile”, ceea ce i-a forțat să apeleze la mașina personală.
Aceste plângeri reflectă frustrarea generală: oamenii care depind de transportul public se trezesc blocați, pierd întâlniri, programări medicale sau ore de școală, iar încrederea în rețea scade constant. Ciarán Ahern, purtătorul de cuvânt al Partidului Laburist pe transport, a avertizat că astfel de situații îi fac pe mulți să revină la mașina personală, ceea ce contrazice obiectivul statului de a reduce utilizarea autoturismelor.
Datele confirmă tendința: în timp ce în 2012 70,1% dintre oameni foloseau mașina ca principal mijloc de transport, procentul a crescut la 71,3% în 2024, în timp ce utilizarea autobuzelor a scăzut de la 4,2% la 3,9%.
Responsabilii de la NTA și operatorii de transport au pus problema în mare parte pe seama congestiei rutiere și a lipsei de infrastructură dedicată autobuzelor. Stephen Kent, directorul Bus Éireann, a subliniat că în Cork, cel mai mare serviciu urban al companiei, doar 2% din kilometri parcurși de autobuze sunt pe benzi speciale, ceea ce face imposibilă punctualitatea în orele de vârf.
În același timp, utilizatorii solicită mai multă transparență. Mulți au cerut ca aplicația Transport for Ireland să semene cu cea a metroului londonez, unde se indică în timp real dacă o linie are un serviciu bun, întârzieri minore sau majore. Deocamdată, aplicația afișează doar anulările confirmate.
Pentru navetiștii români din Dublin, Cork sau Galway, problema „ghost buses” nu este doar o chestiune de confort, ci de predictibilitate a vieții de zi cu zi. Când autobuzul nu apare, costurile cresc – fie prin folosirea mașinii, fie prin apel la taxi – și apare sentimentul că transportul public nu poate fi o alternativă de încredere.
