Știri Irlanda ☘️ 03 decembrie 2025

☘️ Tinerii din Irlanda expuși masiv la opinii extremiste în mediul online. Doar 6% le întâlnesc în viața reală

Un nou raport publicat de Ombudsman for Children’s Office (OCO) ridică semnale serioase de alarmă cu privire la mediul digital în care cresc adolescenții din Irlanda. Conform studiului, aproape două treimi dintre tineri – peste 60% – declară că au întâlnit opinii extremiste pe internet, în timp ce doar 6% au spus că au avut contact cu astfel de idei în viața reală.

Rezultatele vin în contextul în care societatea irlandeză se confruntă tot mai des cu dezbateri polarizate privind imigrația, rolurile de gen și alte subiecte sociale sensibile. Pentru comunitatea românească din Irlanda, mulți dintre care sunt părinți ai unor adolescenți integrați în școlile locale, aceste concluzii ar trebui privite cu maximă atenție.

Un studiu amplu: 626 de elevi intervievați în 28 de școli

Cercetarea OCO a fost realizată în rândul a 626 de elevi din 28 de școli secundare de pe întreg teritoriul Irlandei. Tinerii au răspuns la întrebări legate de extremism, discriminare, atitudini sociale și influențe din mediul lor cotidian.

Rezultatele principale arată:

• 63% au întâlnit opinii extremiste online, pe platforme precum TikTok, Instagram, YouTube sau forumuri.
• Doar 6% au întâlnit aceste idei în viața reală.
• 84% au auzit remarci negative despre imigrație sau locuințe – două teme intens discutate în spațiul public irlandez.
• 61% spun că aud frecvent afirmații care promovează „roluri tradiționale” de gen.
• Peste 50% au întâlnit ideea că bărbații ar trebui să aibă mai multă autoritate decât femeile.
• 64% dintre elevi asociază opiniile extremiste cu băieții și bărbații.
• 55% consideră că băieții au, în general, opinii mai extreme decât fetele.
• 51% cred că băieții sunt mai vizați de algoritmii online care promovează astfel de idei.

„Copiii nu sunt imuni la valul de extremism care circulă în societate”

Ombudsmanul pentru Copii, dr. Niall Muldoon, a subliniat că tinerii absorb inevitabil conținutul pe care îl văd în familie, la prieteni sau online – chiar dacă nu îl înțeleg pe deplin.

El atrage atenția asupra rolului crucial al părinților, întrucât jumătate dintre elevi au declarat că părinții sunt principala lor influență.

„Aceasta este o responsabilitate enormă, care nu trebuie ignorată. Părinții trebuie să-i ajute pe copii să distingă între valori sănătoase și idei periculoase”, a declarat Muldoon.

Pentru familiile românești stabilite în Irlanda, unde adesea copiii sunt mai bine integrați lingvistic și social decât adulții, dialogul acasă devine esențial pentru prevenirea expunerii la radicalizare.

Toxicul masculinității și rolul algoritmilor

OCO avertizează că băieții sunt în mod particular predispuși să întâlnească conținut radicalizat în mediul digital. Algoritmii social media promovează adesea materiale care stârnesc controverse și emoții puternice – de multe ori misogine, violente sau discriminatorii.

Fenomenul „toxic masculinity” este tot mai des întâlnit în discursul public, iar studiul sugerează că aceste mesaje ajung rapid la adolescenții băieți, influențându-le percepțiile despre rolurile de gen sau relațiile sociale.

Discriminarea – o realitate puternic resimțită de tineri

Aproape 70% dintre elevi consideră că discriminarea este un fenomen major în Irlanda. Observațiile lor se referă la:

• imigrație,
• culoarea pielii,
• statut socio-economic,
• gen și orientare sexuală.

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante pentru comunitățile de imigranți – inclusiv românii din Irlanda – care pot fi uneori ținta dezinformării sau a prejudecăților.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru părinții români din Irlanda

✔ Vigilență în mediul digital – adolescenții petrec ore întregi pe platforme unde conținutul extremist poate apărea subtil sau normalizat.

✔ Dialog deschis în familie – părinții ar trebui să discute cu copiii despre ce văd online, fără ton moralizator.

✔ Educație critică – elevii trebuie ajutați să identifice manipularea, radicalizarea soft, sexismul și dezinformarea.

✔ Implicare în școală – părinții pot solicita programe de educație digitală în școlile irlandeze.

Studiul OCO scoate la lumină un adevăr inconfortabil: mediul online joacă un rol tot mai mare în formarea opiniilor tinerilor din Irlanda, iar influențele extremiste devin greu de evitat. Deși doar o mică parte dintre adolescenți le întâlnesc în viața reală, expunerea masivă din mediul digital poate avea efecte pe termen lung asupra percepțiilor lor sociale.

Pentru comunitatea românească, responsabilitatea este dublă: protejarea copiilor, dar și înțelegerea fenomenelor sociale din Irlanda, pentru a putea naviga mai bine provocările unei societăți aflate într-o schimbare rapidă.

☘️ Tânăr condamnat la șapte ani de închisoare după o serie de jafuri cu cuțitul în sudul Dublinului – adolescenții, principalele victime

Un tânăr de 20 de ani din Dublin a fost condamnat la șapte ani de închisoare după ce a terorizat, timp de aproape un an, adolescenți din mai multe zone ale sudului capitalei irlandeze, jefuindu-i la cuțit de telefoane, carduri bancare și alte bunuri personale. Cazul, intens mediatizat, ridică din nou semne de întrebare privind siguranța tinerilor în spațiile publice și presiunea la care sunt expuși elevii în anumite cartiere.

Alex Onuh, domiciliat în Woodford Drive, Clondalkin, și fără antecedente penale, a recunoscut 15 capete de acuzare pentru jaf și alte patru pentru tentativă de jaf, fapte comise între noiembrie 2023 și septembrie 2024. Majoritatea victimelor erau băieți adolescenți, aleși special pentru vulnerabilitatea lor, conform declarațiilor prezentate în fața instanței.

Metodă repetitivă și violență extremă

În cele mai multe dintre atacuri, Onuh acționa fie singur, fie însoțit de un grup de tineri, folosind amenințări cu un cuțit pentru a forța victimele să predea telefoanele mobile. În aproape toate cazurile, adolescenții erau obligați să își reseteze dispozitivele la setările din fabrică înainte ca bunurile să fie revândute online.

Cele mai afectate zone:

• Rathfarnham
• Ballyboden
• Ballycullen
• Knocklyon
• Ballinteer
• Dundrum

Un incident a avut loc și în Coolock, pe partea de nord a orașului.

Un videoclip prezentat în instanță – captat de o cameră smart instalată la intrarea unui locuințe – arată un tânăr de 17 ani alergând spre casă și strigând după mama sa, în timp ce era urmărit și lovit de Onuh și alți tineri. Victima, care suferea de vulnerabilități medicale după o accidentare cerebrală anterioară, a fost găsită în stare de profund șoc.

În alt caz, doi băieți de 15 și 16 ani au fost opriți pe stradă, amenințați că vor fi „tăiați la față”, și obligați să predea telefoanele. Într-un alt episod, un adolescent a fost forțat să scoată bani de la ATM-uri până când a retras tot ce avea disponibil și apoi să transfere încă 1.000 de euro către atacator.

Avocata apărării a menționat că Onuh provine dintr-o familie originară din Nigeria, a trăit în Olanda și a ajuns în Irlanda după o copilărie marcată de sărăcie, episoade de bullying sever și abuzuri rasiale. Tânărul ar fi fost lipsit de stabilitate și implicat în anturaje negative.

„Bully-ul a devenit la rândul lui agresor”, a spus avocata sa, Diana Stuart.

Judecătoarea Elma Sheahan a recunoscut circumstanțele dificile ale vieții lui Onuh, precum și faptul că acesta și-a recunoscut faptele imediat, însă a subliniat gravitatea și premeditarea acțiunilor.

În pronunțarea sentinței, judecătoarea a descris comportamentul lui Onuh ca fiind „repetitiv, planificat și lipsit de orice considerație față de victime sau comunitate”.

Aceasta a apreciat munca anchetatorilor Gardaí, care au reușit să identifice tânărul inclusiv datorită unui detaliu neașteptat: un jacheta Moncler cu eticheta autentică încă prinsă de fermoar, purtată la majoritatea jafurilor.

Judecătoarea Sheahan a impus o pedeapsă de opt ani, din care ultimul an este suspendat cu condiția ca Onuh să urmeze programe de reabilitare și să primească suport după eliberare.

Deși infractorul nu este român, cazul este relevant pentru părinții români din Dublin și împrejurimi deoarece:

• Adolescenții reprezintă ținte preferate, în special cei care se deplasează singuri între școală și casă.
• Jafurile au avut loc în zone rezidențiale sigure, considerate de obicei liniștite.
• Telefoanele mobile sunt principalul obiect de interes, în special modelele scumpe.
• Bandele care operează astfel de atacuri pot acționa rapid, în grup, și în plină zi.

Pentru familiile românești, este un moment oportun să discute cu copiii despre:

• siguranța în transportul public,
• evitarea străzilor lăturalnice,
• păstrarea telefonului în locuri mai puțin vizibile,
• apelul imediat la Gardaí în caz de pericol.

Cazul lui Alex Onuh este un exemplu dur al modului în care violența juvenilă poate afecta comunitățile urbane din Irlanda. Deși circumstanțele personale ale tânărului sunt complexe, atacurile sale au lăsat urme adânci în rândul victimelor – mulți adolescenți speriați, familii marcate și o comunitate mai puțin sigură.

Pentru părinții români, vigilența, comunicarea cu copiii și cunoașterea zonelor de risc sunt esențiale pentru a preveni situații similare. Iar pentru autorități, cazul reprezintă un apel clar de a continua eforturile pentru a proteja tinerii în spațiile publice ale Dublinului.

☘️ Nathan Hastings – disidentul republican cu trecut violent care a devenit fața protestelor anti-imigrație din Irlanda

În ultimii ani, scena protestelor din Dublin a început să aducă în prim-plan nume puțin cunoscute publicului larg, dar extrem de influente în zonele lor de acțiune. Unul dintre acestea este Nathan Hastings, un disident republican cu un istoric substanțial de implicare în activități paramilitare, condamnat pentru deținere de arme și explozibili, transformat treptat într-una dintre vocile cele mai vizibile ale campaniilor anti-imigrație din Irlanda.

Povestea lui Hastings nu este una obișnuită și, tocmai de aceea, atrage atenția specialiștilor în radicalizare și securitate. Ea reflectă un fenomen nou: trecerea unor indivizi sau grupări din zona extremismului republican, tradițional anti-britanic, într-o direcție care exploatează nemulțumirile sociale prin mesaje anti-imigrație, de regulă asociate cu discursul extremei drepte.

Nathan Hastings este originar din Derry și s-a făcut remarcat pentru prima dată în urmă cu mai bine de un deceniu, când ocupa poziția de purtător de cuvânt al 32 County Sovereignty Movement, aripa politică a Real IRA. În 2014, autoritățile l-au prins într-o operațiune sub acoperire transportând în autoturismul său un arsenal complet: un pipe bomb improvizat, arme modificate, sute de cartușe și muniție cu bile metalice — tipul de artefact utilizat în atacuri paramilitare. A primit o condamnare de 10 ani, dintre care a executat cinci în închisoare și cinci în regim de licență.

După eliberare, Hastings a migrat către alte structuri republicane, precum Irish Republican Socialist Party (IRSP), considerată odinioară ramura politică a INLA. A fost identificat de presă și ca fiind bărbatul mascat dintr-un documentar BBC în care se lăuda cu o „punishment shooting”, un tip de execuție paramilitară aplicată ca formă de „disciplină” în comunități.

Surprinzător pentru mulți, traseul său militant s-a modificat radical în ultimii ani. Hastings s-a reorientat către activismul anti-imigrație, devenind figura dominantă a unei grupări nou înființate, Fronta Poblachtach (Republican Front). Aceasta s-a făcut vizibilă în ultima perioadă prin arborarea unor steaguri irlandeze pe stâlpii din Dublin, de multe ori la jumătate de catarg — un gest interpretat de critici drept o strategie de comunicare menită să sugereze că Irlanda este „în doliu” din cauza imigrației.

Un moment-cheie în care Hastings și gruparea sa au intrat ferm în atenția publicului a fost reprezentat de protestele de la Citywest, după presupusa agresiune sexuală asupra unei fete de zece ani. Demonstrațiile, la care Fronta Poblachtach a anunțat că participă „în solidaritate”, au degenerat rapid în violențe și confruntări cu Gardaí, transformând o situație tensionată într-o revoltă amplă, cu implicații naționale.

În mesajele sale online, Hastings adoptă o retorică categorică, deseori agresivă. Imigrația, în opinia sa, nu reprezintă o realitate socială complexă, ci un „instrument” prin care elitele globale, Uniunea Europeană și corporațiile multinaționale ar încerca să „submineze clasa muncitoare irlandeză”. Într-o postare, el afirma fără ocolișuri că nici măcar statutul legal al imigranților nu ar avea importanță, deoarece imigrația în masă ar constitui „o armă” menită să distrugă Irlanda.

Paradoxul este evident. În timp ce retorica anti-imigrație este de regulă asociată cu extrema dreaptă, Hastings se autodefinește socialist și anti-imperialist. Totodată, este un susținător fervent al regimului de la Kremlin, participând în 2022 la un protest anti-ucrainean la Dublin transmis de un post TV controlat de Moscova, iar ulterior la un summit „anti-imperialist” organizat la Atena, finanțat cu bani proveniți din zona rusă.

Această combinație – republicanism radical, filorusism, anti-imigrație și simbolistică socialistă – creează un profil neobișnuit, dar extrem de eficient în atragerea persoanelor vulnerabile, dezamăgite sau expuse la teorii conspiraționiste. Iar pentru experți precum Shane O’Curry, directorul Irish Network Against Racism, tocmai această hibidridizare este îngrijorătoare.

O’Curry avertizează că atât Hastings, cât și alte grupări republicane minore, profită de frustrările populației legate de criza locuințelor, costul vieții și presiunile pe serviciile publice pentru a promova mesaje radicale. El consideră că mulți oameni, afectați de sărăcie sau lipsa perspectivelor, sunt mai ușor de convins prin teorii precum „Great Replacement” – ideea falsă conform căreia elita globală ar încerca să înlocuiască populația locală prin imigrație masivă.

În același timp, alte grupări republicane condamnă ferm protestele anti-imigrație și chiar au intrat în confruntări violente cu organizații de extremă dreapta, semn că scena militantă din Irlanda nu este uniformă, ci fracturată, cu poziții divergente.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, prezența unor figuri precum Nathan Hastings în spațiul public are o semnificație directă. Românii reprezintă una dintre cele mai mari comunități de imigranți din țară, contribuind masiv la economie, sănătate, construcții, transporturi și servicii. Într-un climat în care discursurile radicale încearcă să divizeze societatea și să transforme imigrația într-un dușman imaginar, este vital ca românii să fie informați, vigilenți și bine ancorați în realitatea socială irlandeză.

Cazul Hastings ilustrează perfect modul în care persoane cu un trecut violent pot reuși să capteze atenția publică, să folosească frustrările populației și să se reinventeze politic într-o perioadă marcată de tensiuni economice și migraționale. Este, în fond, o poveste despre direcția periculoasă în care se poate îndrepta radicalizarea, despre felul în care mesajele simpliste pot masca agende complexe și despre importanța de a nu confunda vocile extremiste cu majoritatea societății irlandeze — o societate care, în proporția sa covârșitoare, rămâne deschisă, democratică și tolerantă.

☘️ Averea gospodăriilor din Irlanda s-a dublat în ultimul deceniu, dar nesiguranța financiară rămâne ridicată

Un nou raport amplu realizat de firma de brokeraj Davy arată că Irlanda traversează una dintre cele mai spectaculoase perioade de creștere economică din ultimele decenii. Averea netă a gospodăriilor irlandeze nu doar că s-a refăcut după criza financiară globală, ci s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând la un nivel fără precedent: 1,32 trilioane de euro în 2024, față de 573 de miliarde în 2014.

Concluziile raportului „Wealth in Ireland” sunt impresionante, însă povestea din spatele cifrelor este mult mai complexă. În timp ce indicatorii macroeconomici arată o Irlanda prosperă, cu resurse financiare solide, sentimentul general al populației este marcat în continuare de nesiguranță, presiune economică și dificultăți legate de costul vieții — o discrepanță pe care raportul o explică în detaliu.

Creștere spectaculoasă, bazată în primul rând pe prețul locuințelor

Dublarea averii naționale este, în primul rând, rezultatul exploziei prețurilor locuințelor. O mare parte din creșterea registrelor de avere provine din aprecierea valorii caselor personale, ceea ce înseamnă că o parte importantă a „bogăției” irlandezilor este blocată în active greu de fructificat, nu în economii sau investiții.

Raportul subliniază că, deși și bunurile financiare au crescut, ritmul lor a rămas sub potențialul economiei irlandeze, din cauza:

• subadministrării resurselor financiare,
• reticenței populației față de investiții,
• participării scăzute la fonduri de pensii,
• creșterii lente a valorii afacerilor deținute de irlandezi.

Cu alte cuvinte, bogăția există, dar este dezechilibrată, concentrată în proprietăți imobiliare și prea puțin în instrumente financiare.

Irlandezii economisesc, dar nu investesc suficient

Raportul observă că populația Irlandei economisește într-un ritm comparabil cu media europeană, mai ales în ultimii ani marcați de incertitudini economice globale. Cu toate acestea, o mare parte din bani este ținută în conturi de economii cu randamente scăzute sau neutilizată în investiții care ar putea genera câștiguri pe termen lung.

Una dintre cele mai mari vulnerabilități identificate este deficitul uriaș de pensii al lucrătorilor din sectorul privat, estimat la aproximativ 250 de miliarde de euro. Mulți irlandezi evită participarea la scheme de pensii, ratele de contribuție sunt scăzute, iar lipsa unei culturi financiare solide amplifică decalajul dintre aparenta prosperitate și realitatea zilei de mâine.

Doar 75.000 de gospodării sunt cu adevărat bogate

Deși averea totală a țării este uriașă, distribuția acesteia spune o poveste diferită. Din cele 1,9 milioane de gospodării din Irlanda, doar aproximativ 75.000 — adică mai puțin de 4% din total — sunt considerate cu adevărat bogate.

Majoritatea gospodăriilor rămân concentrate pe obiective financiare de bază:

• achiziția unei locuințe,
• constituirea unui fond de urgență,
• asigurarea unui plan de pensii minimal.

Pentru o parte mare a populației, în special a celor care trăiesc în zonele urbane, costul vieții, inflația, chiriile ridicate și nesiguranța economică rămân realități cotidiene, indiferent de statisticile la scară macroeconomică.

„O economie puternică, dar o populație nesigură” – explicația experților

Gavin Kelly, directorul executiv al Davy, subliniază că Irlanda se află astăzi printre cele mai bogate țări din zona euro, însă acest lucru nu înseamnă că majoritatea oamenilor se simt efectiv prosperi.

O mare parte din ceea ce apare în statisticile oficiale drept „averi” reprezintă valoare de piață, nu bani reali sau resurse disponibile. În multe gospodării, casa este cel mai valoros activ — dar nu poate fi vândută sau folosită pentru investiții fără consecințe majore.

După ce sunt luate în calcul:

• locuința principală,
• fondurile de urgență necesare,
• pensia minimă recomandată,

rămâne o sumă mult mai modestă de capital care poate fi investită sau folosită pentru creștere.

Raportul atrage atenția și asupra unei alte probleme: participarea insuficientă a irlandezilor la piețele financiare și la antreprenoriat. În continuare, investițiile sunt concentrate în active tradiționale, iar deschiderea către investiții moderne — fonduri, acțiuni, instrumente diversificate — rămâne redusă.

Ce înseamnă aceste date pentru românii din Irlanda?

Pentru comunitatea românească, una dintre cele mai dinamice și mai numeroase comunități de imigranți din Irlanda, raportul are două semnificații importante.

În primul rând, arată că, în ciuda costului ridicat al vieții și al presiunii economice puternice, Irlanda rămâne o țară stabilă, cu perspective bune pe termen lung, ceea ce oferă un context solid pentru familiile tinere, pentru muncitori și pentru cei care își construiesc aici viitorul.

În al doilea rând, raportul este un semnal de alarmă privind importanța educației financiare. Mulți dintre români, la fel ca mulți irlandezi, se concentrează exclusiv pe locuință și economii, fără a lua în calcul planuri de pensii adaptate sau investiții diversificate care pot consolida siguranța financiară pe termen lung.

Irlanda este mai bogată ca niciodată, dar provocările rămân

Creșterea spectaculoasă a averii gospodăriilor irlandeze maschează un adevăr simplu: mulți oameni, inclusiv mulți români stabiliți aici, resimt zilnic presiunea cheltuielilor curente, a creditelor, a costurilor locuințelor și a nesiguranței față de viitor.

Irlanda a devenit o țară bogată în cifre, dar rămâne o societate în care distribuția resurselor este inegală și în care deciziile financiare — economisire, investiții, pensii — joacă un rol crucial în diferența dintre prosperitate și vulnerabilitate.

Pentru familiile din Irlanda, fie ele irlandeze sau românești, mesajul raportului Davy este clar: viitorul economic al țării arată bine, însă este esențial ca fiecare gospodărie să își gestioneze resursele inteligent pentru a transforma acest potențial în siguranță reală.

☘️ Operațiune majoră a Gardaí în Limerick: raiduri, arestări și sechestru financiar într-o investigație amplă privind o grupare de crimă organizată din Rathkeale

O amplă operațiune coordonată de Gardaí a avut loc în Rathkeale, județul Limerick, acțiune care marchează unul dintre cele mai importante demersuri recente împotriva crimei organizate din Irlanda. În urma unei investigații îndelungate, autoritățile au derulat 11 percheziții simultane, vizând o grupare infracțională despre care se crede că este implicată în activități transnaționale, de la spălare de bani până la trafic de persoane și comerț ilegal cu bunuri de mare valoare.

Operațiunea, desfășurată de unități locale și naționale ale Gardaí, a avut ca scop principal documentarea fluxurilor financiare ale grupării și identificarea surselor veniturilor ilicite. Rezultatul acestei acțiuni a dus la sechestrarea a aproximativ 400.000 de euro, găsiți atât în numerar, cât și în conturi bancare. De asemenea, au fost confiscate bijuterii scumpe, obiecte de lux și indicii privind utilizarea unei cantități semnificative de criptomonedă pentru a masca tranzacțiile ilegale.

În timpul operațiunii, au fost arestate trei persoane — doi bărbați și o femeie — despre care surse din anchetă afirmă că ar avea legături directe cu o grupare infracțională formată în mare parte din membri ai aceleiași familii. Această structură familială este de ani de zile în atenția autorităților, fiind investigată pentru activități ce depășesc granițele Irlandei.

Anchetatorii cred că gruparea ar fi implicată în crime de nivel internațional, inclusiv în furturi de obiecte rare — cum ar fi celebrele cazuri de furt de coarne de rinocer — și, posibil, în activități de trafic de persoane în zona Mediteranei. Astfel de suspiciuni consolidează imaginea unei rețele complexe, cu ramificații în mai multe țări și cu resurse financiare importante.

Superintendentul Michael Fleming, responsabil de Zona Limerick County Community Engagement, a subliniat gravitatea activităților investigate și importanța operațiunii pentru siguranța comunității. El a declarat că acțiunea vizează indivizi implicați în „criminalitate serioasă, la nivel transnațional”, care au profitat ani la rând de rețele financiare obscure pentru a introduce în Irlanda bani obținuți ilegal în alte jurisdicții.

„Partea centrală a operațiunii de astăzi este spălarea de bani și modul în care câștigurile obținute prin activitate criminală internațională sunt aduse și valorificate în această țară”, a precizat acesta. Fleming a subliniat, de asemenea, că Gardaí își asumă rolul de a proteja comunitatea și de a demonstra că activitățile infracționale nu trec neobservate: „Suntem aici pentru a reasigura populația că știm ce se întâmplă și acționăm pentru a pune capăt acestor practici”.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, raidurile din Rathkeale sunt încă un exemplu al determinării Gardaí de a combate rețelele criminale care pot afecta direct sau indirect siguranța publică. Deși aceste grupări nu reprezintă majoritatea populației locale, ele au avut de-a lungul timpului un impact disproporționat asupra imaginii zonelor afectate și asupra încrederii cetățenilor.

Acțiunea de săptămâna aceasta scoate în evidență atât profesionalismul forțelor de ordine irlandeze, cât și complexitatea fenomenului de crimă organizată modernă — o activitate din ce în ce mai digitalizată, globalizată și dificil de detectat fără cooperare internațională.

Operațiunea din Rathkeale vine într-un moment crucial, în care Gardaí intensifică acțiunile împotriva grupărilor infracționale, consolidându-și capacitatea de intervenție și urmărire financiară, inclusiv în universul criptomonedelor.

Investigația continuă, iar autoritățile speră ca dovezile colectate în această serie de percheziții să ducă la inculparea celor implicați și la destructurarea completă a rețelei vizate.