☘️ Aproape 200 de solicitanți de azil cazați în centre pentru minori Tusla s-au dovedit ulterior a fi adulți
Un nou val de controverse lovește sistemul irlandez de protecție a minorilor solicitanți de azil, după ce date oficiale arată că aproape 200 de adulți au fost plasați în ultimii trei ani în centre destinate exclusiv copiilor neînsoțiți. Cazurile, analizate retroactiv, au ridicat din nou întrebări grave despre modul în care statul verifică vârsta celor care se prezintă la frontieră fără acte și solicită protecție internațională ca minori.
Potrivit informațiilor prezentate în Dáil, nu mai puțin de 192 de persoane au fost inițial încadrate de autorități drept “separated children seeking international protection” (SCSIP) — copii neînsoțiți care solicită protecție — însă, ulterior, evaluările au arătat că aceștia aveau peste 18 ani și, prin urmare, erau ineligibili pentru serviciile oferite de Tusla. Fenomenul nu doar că persistă, dar s-a accentuat: de la 39 de cazuri înregistrate în 2023, numărul a crescut la 67 anul trecut și a ajuns la 86 doar în primele 11 luni ale acestui an.
O problemă în creștere, cu efecte directe asupra siguranței minorilor
Sinn Féin, prin vocea deputatului Matt Carthy, avertizează că sistemul actual de verificare a vârstei pune în pericol atât minorii reali, cât și angajații din centrele Tusla. Parlamentarul susține că presiunea creată de Pactul European privind Migrația și Azilul, precum și de fluxul tot mai mare de solicitanți de protecție, a depășit capacitatea instituțiilor irlandeze.
„Este esențial ca toți cei care declară că sunt minori să fie protejați până la clarificarea situației lor. Dar, în același timp, trebuie să protejăm și copiii aflați deja în grija statului”, afirmă Carthy, criticând lipsa unei proceduri riguroase și unitare.
Cazurile recente, inclusiv cel al tânărului ucrainean Vadym Davydenko, ucis într-un centru Tusla din Dublin, au readus problema în atenția publică. Cel inculpat pentru crimă, inițial considerat minor, este acum suspectat a fi adult — un element care subliniază gravitatea erorilor din sistem, mai ales atunci când persoane necunoscute sunt cazate alături de minori reali.
Instituțiile se contrazic în privința responsabilității
Situația devine cu atât mai problematică cu cât statul pare să nu aibă o linie clară privind cine este responsabil pentru verificarea vârstei. La o audiere a Comitetului pentru Conturi Publice (PAC), oficiali au indicat că Tusla se ocupă de evaluări. Ulterior, Departamentul de Justiție a transmis în scris că, în realitate, International Protection Office (IPO) este instituția care are atribuția legală de a stabili vârsta aplicanților.
Deputatul Fine Gael James Geoghegan a criticat deschis această incoerență:
„Asemenea contradicții sunt inacceptabile când vorbim de protecția copiilor și de siguranța publică. Este clar acum că, deși IPO are responsabilitatea legală, opiniile Tusla au fost de facto decisive timp de ani întregi, fără ca acest lucru să fie transparent.”
Această lipsă de coordonare administrativă a dus la o „suprapunere disfuncțională” între procesele legale și practici, creând un vacuum periculos în care niciuna dintre instituții nu își asumă pe deplin responsabilitatea.
Conform Departamentului pentru Copii, sosirile de minori neînsoțiți au crescut cu 500% din 2022 până astăzi, iar Tusla găzduia, doar la data de 23 octombrie, 551 de minori, cel mai mic având 7 ani. În fața acestor cifre fără precedent, autoritățile spun că lucrează la un nou mecanism de evaluare a vârstei, ce ar trebui să fie implementat înainte de intrarea în vigoare a noului Pact European privind Migrația.
Un proces standardizat de evaluare, clar definit juridic și susținut de infrastructură adecvată, ar putea reduce erorile care au permis adulților să fie cazați în centre destinate copiilor vulnerabili.
Datele recente scot în evidență un sistem sub presiune, fragmentat și insuficient pregătit pentru volumul uriaș de solicitanți de protecție internațională. În lipsa unor reforme rapide și clare, Irlanda riscă să repete situații periculoase, în care vulnerabilitatea minorilor și încrederea publică sunt grav afectate.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste evoluții sunt relevante atât din perspectiva siguranței, cât și a gestionării coerente a fenomenului migrației, un subiect mereu prezent în dezbaterea publică locală.
☘️ Un cuplu din Kerry obligat să plătească 19.000 € restanțe după ce proprietara a majorat chiria de la 500 € la 2.000 €
Un caz tensionat între chiriași și proprietar, ajuns în fața Residential Tenancies Board (RTB), readuce în atenție fragilitatea raporturilor de închiriere în Irlanda, într-o perioadă în care criza locuințelor continuă să afecteze mii de familii. Un cuplu din Co. Kerry a fost obligat să plătească peste 19.000 de euro restanțe, după ce proprietara locuinței pe care o ocupau a crescut chiria lunară de la 500 € la 2.000 € — o majorare de patru ori într-un singur pas.
Cazul a avut loc în Fairhills, Tubrid Beg, Abbeydorney, unde Kerry Foley, proprietara imobilului, a reclamat la RTB că nu fusese informată că doi copii ai chiriașilor locuiau, de fapt, în proprietate. Pe de altă parte, chiriașa, Gloria Catherine Neumann, a susținut că a încheiat contractul inițial cu tatăl proprietarei, care știa că familia întreagă — soț și copii — urma să folosească locuința.
Cuplul, Gloria și Lutz Neumann, s-a mutat în casă în 2018, plătind inițial o chirie de 500 € pe lună. În martie 2024, aceștia au fost notificați despre noua chirie, majorată la 2.000 €. În ciuda notificării, familia a continuat să plătească 700 € lunar, în baza unei decizii anterioare a RTB, care specificase această sumă. Ulterior, s-a descoperit că suma de 700 € era, de fapt, o „eroare tipografică”.
Un șir de notificări, dispute și confuzii administrative
Situația contractuală s-a complicat pe parcursul anilor. În decembrie 2022, proprietara a emis o notificare de evacuare, contestată de chiriași. Aceștia au câștigat prima dispută, iar RTB a declarat notificarea de evacuare invalidă. Totuși, înainte ca decizia să fie publicată oficial, proprietara a emis în martie 2024 un nou „rent review”, majorând chiria la 2.000 €, măsură pe care chiriașii au considerat-o invalidă tocmai din cauza sumei eronate de 700 € din documentul anterior.
RTB a clarificat ulterior că suma de 700 € nu putea fi considerată chirie reală, fiind o greșeală tehnică, și că drepturile proprietarei nu pot fi afectate de această eroare. În consecință, Consiliul a stabilit că chiriașii ar fi trebuit să plătească 2.000 € încă din iulie 2024.
RTB: „Un proprietar nu poate interzice copiilor să locuiască în casă”
Una dintre acuzațiile proprietarei a fost că familia Neumann nu i-a comunicat că doi copii locuiau în locuință. RTB a respins categoric ideea că un proprietar ar putea impune astfel de interdicții, argumentând că orice termen contractual care ar limita dreptul unei familii de a avea sau de a aduce copii în locuință ar fi „profund nedrept și imposibil de justificat”.
Decizia finală: peste 19.000 € datorați
În urma examinării întregii situații, RTB a decis că majorarea chiriei la 2.000 € este validă și că familia Neumann a acumulat restanțe de 19.194,50 €. Deși chiriașii au continuat să plătească suma de 700 € lunar, Consiliul a considerat că aceștia aveau obligația legală de a achita 2.000 € pe lună din iulie 2024.
Un caz care reflectă tensiunile din piața actuală a chiriilor
Situația scoate din nou în evidență modul în care erorile administrative, comunicarea defectuoasă și legislația dură privind chiria pot crea un climat instabil pentru chiriași și proprietari deopotrivă. Într-o piață în care prețurile locuințelor sunt deja împovărătoare, iar cererea depășește cu mult oferta, dispute precum cea din Abbeydorney nu sunt doar incidente izolate, ci parte a unui fenomen amplu ce afectează mii de familii, inclusiv românești.
InformatiaIRL.com va continua să urmărească astfel de cazuri și să aducă în atenția comunității informații relevante despre drepturile și responsabilitățile chiriașilor în Irlanda.
☘️ Droguri, agresiuni și incendieri în parcurile din Dublin: un tablou alarmant al comportamentului antisocial care scapă de sub control
Parcurile din Dublin, odinioară spații de recreere și siguranță pentru familii, se confruntă tot mai des cu un val de comportament antisocial ce îngrijorează autoritățile locale. Droguri, acte de vandalism, incendieri intenționate, intimidarea angajaților și chiar agresiuni — toate acestea conturează o realitate sumbră prezentată într-un raport intern al Consiliului Municipal Dublin (DCC).
Documentul, semnalează o situație „foarte serioasă”, după cum avertizează Deirdre Prince, ofițer superior responsabil de parcuri și peisagistică. Aceasta transmite că personalul din teren este „din ce în ce mai des confruntat cu comportamente periculoase și antisociale”, iar vizibilitatea traficului de droguri și identificarea unor arme în zonele verzi cresc nivelul de anxietate în rândul angajaților și al publicului.
130 de incidente în doar două luni
Raportul include o listă impresionantă de 130 de incidente produse în lunile iulie și august în nouă parcuri din zona centrală a capitalei irlandeze. Printre acestea se numără Diamond Park, Mountjoy Square, St Patrick’s Park, St Kevin’s Park, Cabbage Patch și Bridgefoot Street Park — ultimul fiind considerat epicentrul comportamentului antisocial, cu o medie de câte un incident pe zi doar în luna august.
Printre episoadele documentate se regăsesc:
- consum și vânzare de droguri,
- inhalare de substanțe toxice,
- distrugerea infrastructurii parcurilor,
- incendierea toaletelor publice,
- agresiuni la adresa personalului din parcuri și a agenților de securitate,
- acte repetate de intimidare din partea unor grupuri de tineri cu vârste între 12 și 16 ani.
Un angajat a notat într-un jurnal:
„Astăzi a fost cea mai rea zi. Aproximativ 50 de persoane vindeau droguri, beau alcool și insultau personalul. Dumnezeu să ne ajute.”
Parcuri transformate în „no-go areas”
Mountjoy Square, un alt punct critic, a înregistrat 16 incidente într-o perioadă de doar patru săptămâni. Potrivit angajaților, locuitorii din zonă evită tot mai mult parcul din cauza consumatorilor și dealerilor de droguri.
În alte parcuri, rangers au raportat tineri care au aruncat cu ouă, au încercat să forțeze porțile parcurilor sau au incendiat materiale depozitate în zonele verzi. Diamond Park a suferit pagube de peste 300.000 de euro în urma unui atac incendiator.
Lipsa intervenției gărzii, o problemă constantă
Documentul este critic și la adresa intervențiilor tardive ale poliției. În multiple situații, personalul afirmă că a renunțat să mai solicite sprijinul An Garda Síochána deoarece răspunsul era „inconsistent” sau lipsea complet. Doar în Bridgefoot Park patrulele au fost considerate „vizibile și eficiente”.
Un locuitor, care a cerut anonimatul, susține că majoritatea tinerilor implicați sunt cunoscuți comunității și provin chiar din zonă:
„Este comunitatea noastră, sunt propriii noștri copii care fac asta. Vând pastile, intimidează oamenii, apoi îi atacă. Se simt de neatins pentru că sunt minori.”
Primarul Dublinului: „Nu vom abandona spațiile publice”
Primarul Dublinului, Ray McAdam, a reacționat dur la amploarea fenomenului, descriind situația ca o „agresiune prelungită și violentă asupra spațiilor noastre publice”.
Acesta se opune ferm ideii de a lăsa parcurile în paragină sau închise:
„Răspunsul la vandalism nu este abandonul. Este recâștigarea acestor spații pentru comunitate.”
Primarul afirmă că va colabora direct cu comisarul gărzii pentru intensificarea patrulelor și implementarea unor măsuri de securitate mai eficiente. În același timp, administrația locală analizează modalități de a utiliza materiale mai rezistente și tehnologii care să reducă riscul de vandalism.
☘️ Criza locuințelor lovește din nou: Raportul Focus Ireland arată o creștere de peste 700% a numărului de copii fără adăpost în Cork și Kerry
Un nou raport publicat de organizația Focus Ireland dezvăluie o realitate alarmantă pentru comunitățile din sud-vestul Irlandei: numărul copiilor fără adăpost din regiunile Cork și Kerry a crescut cu peste 700% în ultimul deceniu. Specialiștii atrag atenția că presiunea asupra familiilor vulnerabile este mai mare ca niciodată, în timp ce autoritățile locale continuă să direcționeze majoritatea fondurilor către soluții de urgență, nu către prevenție.
Raportul, prezentat în această săptămână la Clayton Hotel din Cork, arată că familia rămâne cel mai afectat segment, iar perioada petrecută în centrele de urgență poate ajunge la cinci ani, o durată considerată devastatoare pentru dezvoltarea copiilor.
910% creștere a cazurilor de familii fără adăpost
Potrivit datelor analizate, din 2014 și până în prezent, numărul familiilor aflate în situații de urgență locativă a crescut cu 910%. Deși regiunea sud-vestică este una dintre puținele în care cifrele nu au revenit la vârful din 2019, Focus Ireland avertizează că situația actuală rămâne critică.
Reprezentanții organizației subliniază că lipsa locuințelor sociale, dependența excesivă de sectorul privat și costurile ridicate ale chiriilor contribuie direct la această criză prelungită.
Bugete dezechilibrate: 80% din fonduri merg către centrele de urgență
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale raportului este faptul că anul trecut, consiliile locale din Cork și Kerry au investit peste 43 de milioane de euro în combaterea fenomenului fără adăpost – însă aproape 80% din sumă a fost direcționată către adăposturile de urgență.
Doar o mică parte a bugetului a ajuns la programele de prevenție, iar Focus Ireland avertizează că această abordare nu doar că nu rezolvă problema, dar o și amplifică.
„Plătim pentru a găzdui oamenii, nu pentru a-i scoate din situațiile dificile. Fără investiții în prevenție, numerele vor continua să crească”, a declarat Niamh Allen, Head of Advocacy în cadrul Focus Ireland.
Copiii – cei mai afectați: +736% în centrele de urgență
Cifrele legate de copii sunt și mai dramatice: numărul minorilor aflați în centre de urgență în cele două județe a crescut cu 736% din 2014 încoace.
Expunerea îndelungată la lipsa unui cămin stabil are efecte profunde asupra sănătății mentale, performanței școlare, relațiilor sociale și dezvoltării emoționale.
Allen subliniază că unele familii trăiesc în camere de hotel sau centre de cazare temporară mai bine de cinci ani, perioadă pe care o numește „absolut inadmisibilă pentru orice copil”.
Prețuri în creștere, chirii inaccesibile și un sistem blocat
Raportul evidențiază și o problemă structurală: dependența de construcțiile private. Dezvoltatorii preferă să construiască locuințe cu trei dormitoare – cele mai profitabile – în timp ce cererea pentru garsoniere, apartamente cu un dormitor și locuințe pentru familii numeroase rămâne neacoperită.
Lipsa acestor tipuri de locuințe împinge familiile spre centrele de urgență, unde rămân blocate ani la rând.
La toate acestea se adaugă:
- scăderea programului Tenant-in-Situ, care în trecut ajuta familiile să rămână în locuințele închiriate atunci când proprietarul decidea să vândă;
- plafoanele insuficiente ale HAP (Housing Assistance Payment), care nu mai reflectă realitatea prețurilor de pe piață;
- refuzul multor proprietari de a accepta chiriași care beneficiază de HAP.
Mesajul Focus Ireland: „Criza nu se poate rezolva cu soluții de urgență”
Organizația susține că este nevoie de o schimbare radicală:
- investiții masive în locuințe sociale;
- refacerea programului Tenant-in-Situ;
- creșterea plafoanelor HAP;
- dezvoltări special dedicate persoanelor vulnerabile, nu doar proiecte standard dictate de profitabilitate.
„Piața nu va construi niciodată suficient pentru cei mai vulnerabili. Este nevoie de o strategie națională axată pe realitate, nu pe cârpeli temporare”, a subliniat Allen.
Un semnal de alarmă pentru întreaga Irlandă
Raportul Focus Ireland nu vorbește doar despre Cork și Kerry. El oglindește o criză prezentă în toate județele țării – dar devine un avertisment în plus că situația poate escalada la niveluri greu de gestionat dacă politicile actuale rămân neschimbate.
Copiii, familiile monoparentale și persoanele vulnerabile continuă să plătească prețul unui sistem locativ subdimensionat și inechitabil.
☘️ Guvernul irlandez marchează un nou record: 10 miliarde de euro din impozitul pe profit colectate în luna noiembrie
Economia Irlandei continuă să surprindă prin reziliență și performanțe fiscale excepționale, după ce ultimele date publicate arată că statul a colectat nu mai puțin de 10 miliarde de euro din impozitul pe profit în luna noiembrie 2025. Această cifră reprezintă cel mai mare total lunar din istorie, cu excepția celebrului „Apple windfall”, și depășește cu 2,7 miliarde de euro nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.
Potrivit Ministerului Finanțelor, Irlanda este acum pe drumul clar către un total anual de aproximativ 32 miliarde de euro în 2025 doar din impozitul pe profit – o sumă care consolidează poziția statului ca una dintre cele mai atractive și profitabile jurisdicții fiscale din Europa.
O economie solidă, dar cu un viitor imprevizibil
Ministrul de Finanțe și Tánaiste, Simon Harris, a declarat într-un interviu pentru Newstalk că rezultatele sunt „încurajatoare și reflectă o economie aflată într-o formă foarte bună”. Totuși, oficialul avertizează că, deși situația este favorabilă, Irlanda trebuie să continue să economisească pentru eventuale perioade dificile.
„Economia este pe un teren solid, însă incertitudinile globale rămân. De aceea este esențial să continuăm să menținem surplusuri bugetare și să direcționăm fonduri către rezervele pentru viitor”, a transmis Harris.
Un noiembrie puternic pe toate liniile fiscale
Noiembrie este în mod tradițional cea mai importantă lună pentru încasările din impozitul pe profit, dar și ultima lună majoră pentru colectarea TVA-ului. Datele confirmă că performanțele fiscale nu s-au limitat la companii:
- Veniturile totale fiscale până la finalul lui noiembrie au atins 97 miliarde de euro, cu 7,3 miliarde mai mult decât anul trecut.
- Impozitul pe venit a ajuns la 33,7 miliarde de euro, în creștere cu 4,6%.
- TVA-ul a generat 22,5 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.
Aceste creșteri sunt atribuite pieței muncii robuste, consumului solid și activității economice intense, în ciuda contextului internațional marcat de tensiuni economice și geopolitice.
Minimul global de 15% – ce urmează?
O schimbare majoră a sistemului fiscal global – introducerea impozitului minim de 15% pentru multinaționale agreat în cadrul OCDE – va intra în vigoare anul viitor. Experții estimează că această măsură va spori suplimentar încasările în Irlanda, pe fondul prezenței masive a giganților tehnologici și farmaceutici.
Cu toate acestea, oficialii guvernamentali avertizează că o parte importantă a acestor încasări rămâne volatilă, deoarece depinde în mod direct de performanțele unor companii internaționale uriașe, care își pot modifica rapid strategiile fiscale.
O oportunitate, dar și o responsabilitate uriașă
Irlanda se află în fața unui moment decisiv: veniturile record oferă o șansă fără precedent pentru investiții în infrastructură, locuințe, sănătate și educație. În același timp, guvernul avertizează că utilizarea acestor fonduri trebuie gestionată cu prudență, în special având în vedere posibilele fluctuații ale profitabilității corporațiilor globale.
Pentru cetățeni, aceste rezultate fiscale reprezintă o confirmare a stabilității economice și a potențialului țării de a continua creșterea. Totuși, provocările legate de costul vieții, piața imobiliară și presiunile sociale vor rămâne pe agenda guvernanților, chiar și în contextul unui buget aflat pe plus.
Pe măsură ce 2025 se apropie de final, Irlanda pășește în noul an cu încredere, dar și cu o strategie atent calibrată pentru a transforma surplusul financiar într-un viitor sustenabil.
