☘️ Irlanda se retrage de la Eurovision 2026 în semn de protest față de participarea Israelului. BBC își apără poziția, iar Islanda va decide săptămâna viitoare
Irlanda a anunțat oficial că nu va participa la concursul Eurovision 2026 și nici nu va difuza ediția desfășurată anul viitor, în urma confirmării că Israel va rămâne în competiție. Este o hotărâre fără precedent în istoria recentă a concursului, având în vedere că Irlanda este țara cu cele mai multe trofee câștigate – șapte la număr – devenind de-a lungul timpului unul dintre simbolurile competiției.
Hotărârea RTÉ vine pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de conflictul din Gaza, în condițiile în care operațiunile militare israeliene au dus, conform surselor citate în presa internațională, la moartea a aproximativ 70.000 de palestinieni. În ultimele luni, Irlanda, Olanda, Spania și Slovenia au transmis clar că nu vor participa dacă Israelul va fi acceptat în continuare de EBU (European Broadcasting Union). Joi seara, după confirmarea oficială a includerii Israelului, aceste țări și-au menținut ferm poziția.
RTÉ: „Participarea ar fi de neconceput”
Directorul general al RTÉ, Kevin Bakhurst, prezent la reuniunea de la Geneva a EBU, a transmis că postul public nu poate continua într-un context pe care îl consideră incompatibil cu valorile sale. Într-o declarație oficială, RTÉ a subliniat îngrijorările profunde cu privire la criza umanitară din Gaza, pierderile masive de vieți omenești și, în mod particular, uciderea jurnaliștilor locali în timpul conflictului.
„Participarea ar fi de neconceput, având în vedere situația actuală, tragediile umane și lipsa accesului presei internaționale în Gaza”, a transmis instituția.
Sindicatele RTÉ – inclusiv Siptu și Uniunea Națională a Jurnaliștilor – au susținut public decizia și au cerut menținerea poziției ferme în fața EBU.
BBC rămâne în competiție și invocă „inclusivitatea”
Dacă Irlanda a ales retragerea, Marea Britanie merge înainte. BBC a apărat public decizia de a continua participarea la Eurovision 2026, afirmând că sprijină hotărârea colectivă a EBU și subliniind că misiunea Uniunii este aceea de a promova incluziunea și respectarea regulamentelor.
Pentru BBC și alte țări din grupul „Big Five”, votul privind acceptarea Israelului a fost direct legat de adoptarea unor noi reforme privind procedurile de vot, după controversa majoră din 2025, când Israel a obținut un număr record de voturi din partea publicului.
O reformă necesară: reguli noi pentru votul public
Organizatorii au anunțat schimbări importante care vor intra în vigoare anul viitor. Printre acestea se numără:
- limitarea voturilor ce pot fi trimise de pe un singur dispozitiv;
- reintroducerea juriilor profesionale în semifinale;
- includerea unor membri mai tineri în juriile naționale;
- obligativitatea semnării unui angajament de imparțialitate de către toți membrii juriilor;
- sisteme tehnice suplimentare pentru detectarea votului coordonat.
Reformele sunt o reacție directă la ancheta EBU care a descoperit că statul Israel utilizase campanii de publicitate pe mai multe platforme pentru a stimula votul internațional în favoarea candidatului său.
Reacții internaționale și posibile urmări
Retragerea Irlandei nu este un caz singular. Spania, Olanda și Slovenia au anunțat deja că se retrag din 2026, însă Islanda – țară cu o poziție critică față de participarea Israelului – va lua o decizie finală săptămâna viitoare.
În același timp, președintele Israelului, Isaac Herzog, a salutat decizia EBU și a afirmat că speră ca Eurovisionul să rămână „un simbol al muzicii, culturii și prieteniei între națiuni”.
Germania, un alt susținător important al concursului, a transmis anterior că nu va participa dacă Israelul va fi interzis – o presiune suplimentară asupra EBU.
Eurovision între politică, opinie publică și cultură
Deși EBU insistă că Eurovision este un eveniment apolitic, realitatea ultimilor ani arată contrariul. Proiectat inițial ca un eveniment al unității culturale, concursul a devenit tot mai des scena disputelor geopolitice. Excluderea Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022 a marcat o schimbare de paradigmă, iar includerea Israelului în actualul context tensionat a reaprins controversele.
În 2025, protestele pro-palestiniene au marcat competiția desfășurată în Basel, iar valul de critici la adresa sistemului de vot a intensificat dezbaterea privind transparența concursului.
Un moment istoric pentru Irlanda
Pentru irlandezi, retragerea este o decizie cu încărcătură simbolică. Țara care a dat lumii câștigători emblematici și spectacole memorabile își suspendă participarea pe termen nedeterminat. Iar pentru diaspora românească din Irlanda, decizia reflectă încă o dată sensibilitatea societății irlandeze față de crizele umanitare globale și implicarea sa în dezbateri de ordin moral și politic.
Eurovision 2026 va avea loc la Viena, însă fără Irlanda – o absență care, indiferent de perspective, va lăsa un gol important în peisajul competiției.
☘️ Criză a apei în cel mai mare oraș din Tipperary: întreruperile repetate, catalogate drept „de neiertat”, paralizează afacerile și stârnesc revoltă
Clonmel, cel mai mare oraș din Tipperary, se confruntă cu o situație tot mai tensionată, după ce valurile continue de întreruperi ale alimentării cu apă au provocat nemulțumiri profunde atât în rândul locuitorilor, cât și al mediului de afaceri local. Fenomenul, devenit de rutină în ultimele luni, a fost descris drept „inacceptabil” și „inexcusabil” de reprezentanții locali, care cer acțiuni urgente și transparente din partea Uisce Éireann, compania națională responsabilă de apă și canalizare.
La ședința din noiembrie a Districtului Clonmel, consilierul Fianna Fáil, Siobhán Ambrose, a depus o moțiune prin care solicită Consiliului Județean să transmită oficial frustrarea comunității către Uisce Éireann. Aceasta a subliniat că lucrările planificate ar trebui să includă strategii clare de continuitate a serviciului, însă realitatea arată contrariul.
„Este pur și simplu de neiertat” – reacția autorităților locale
În plenul Consiliului, Cllr Ambrose a vorbit despre o serie îngrijorătoare de probleme: de la întreruperi neanunțate și lipsa comunicării, până la estimări eronate ale momentelor de reconectare. Clonmel, afirmă aceasta, a devenit „fără îndoială, zona cu cele mai grave probleme din județ”.
„Oamenii sunt exasperați. Avem familii afectate, dar și afaceri care depind zilnic de apă — iar situația actuală nu este sustenabilă”, a declarat ea.
Problemele de comunicare dintre Uisce Éireann și comunitate se repetă de luni bune, iar reprezentanții locali se plâng că transparenta lipsește cu desăvârșire.
Afaceri obligate să închidă, angajați trimiși acasă
Întreruperile afectează nu doar viața de zi cu zi, ci lovesc direct în economia locală. Cafenele, restaurante, puburi, frizerii și saloane de îngrijire raportează pierderi semnificative, mai ales în weekend – paradoxal, tocmai în perioadele cele mai profitabile.
„Primesc constant telefoane de la afaceri care sunt obligate să își închidă ușile. Frizerii trimit personalul acasă într-o zi de sâmbătă, când în mod normal coada ar fi la ușă”, a spus Ambrose.
Primarul orașului, Pat English, a întărit poziția consilierului, numind situația un „dezastru” pentru comunitate. El a dezvăluit că un angajator important din Clonmel, cu peste 60 de angajați, ia în calcul relocarea operațiunilor în alt oraș, din cauza instabilității cronice a alimentării cu apă.
„Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un șoc economic major pentru Clonmel”, a avertizat edilul.
Echipajele care intervin abia luni: „Weekendul este punctul nevralgic”
O altă problemă gravă este lipsa intervențiilor rapide. Reprezentanții locali susțin că multe dintre defecțiuni au loc în weekend, perioadă în care echipele de intervenție ale Uisce Éireann nu ar lucra la capacitate maximă.
„Atunci când apa se oprește vineri seara și nimeni nu apare până luni dimineață, este clar că orașul nu este deservit corespunzător”, afirmă primarul English.
De asemenea, consilierul Tom Acheson a descris valul de avertizări „boil water notice” din zonă drept „fără precedent”, afirmând că nivelul problemelor depășește orice prag de normalitate.
Ce spune Uisce Éireann? Explicații, promisiuni și termene
Într-un răspuns oficial, compania recunoaște dificultățile, însă susține că a luat toate măsurile posibile pentru a reduce perioada întreruperilor, inclusiv prin mobilizarea de echipe în weekenduri. Uisce Éireann indică drept cauze principale vulnerabilitatea surselor de apă la evenimente meteo extreme și avariile succesive în cele trei stații care alimentează Clonmel: Monroe, Poulavanogue și Glenary.
În același comunicat, compania promite modernizări majore care ar trebui să fie finalizate în 2026, asigurând astfel o „reziliență mult îmbunătățită” a rețelei de apă.
În ceea ce privește acuzațiile privind lipsa de comunicare, reprezentanții susțin că organizează periodic întâlniri cu oficialii locali și își îmbunătățesc constant procedurile de informare.
Un oraș la limita răbdării
Comunitatea din Clonmel a ajuns într-un punct critic. Pe de o parte, oamenii înțeleg nevoia unor lucrări de infrastructură, însă pe de altă parte simt că infrastructura actuală cedează prea des, cu consecințe reale asupra vieții de zi cu zi. Mediul de afaceri este poate cel mai grav lovit, iar riscul pierderii unor investitori importanți planează tot mai amenințător.
Faptul că problemele se repetă într-un ritm accelerat, în ciuda promisiunilor, alimentează frustrarea generală și crește presiunea asupra administrației locale și asupra Uisce Éireann.
În lipsa unor acțiuni decisive și rapide, Clonmel riscă să continue pe acest drum al incertitudinii, afectând atât economia locală, cât și încrederea comunității în instituțiile responsabile.
☘️ Irlanda intră într-o nouă eră de transparență fiscală: informațiile despre proprietăți și chirii vor fi schimbate automat cu autoritățile din România și alte 24 de țări
Guvernul irlandez a confirmat oficial că Irlanda se alătură unui acord internațional de mare amploare privind schimbul automat de informații despre proprietăți și veniturile obținute din chirii. Inițiativa – dezvoltată sub umbrela OECD – include 25 de țări, printre care și România, ceea ce reprezintă o schimbare majoră pentru zecile de mii de români care dețin locuințe fie în Irlanda, fie în țară.
Noul acord, denumit Multilateral Competent Authority Agreement on Automatic Exchange of Readily Available Information on Immovable Property (IPI MCAA), urmărește creșterea transparenței fiscale la nivel internațional și combaterea evaziunii printr-un schimb automat de date între autoritățile tributare din statele participante.
Ce informații vor fi schimbate între Irlanda și România
Odată implementat – estimat pentru 2029–2030 –, schimbul va include:
- date despre proprietăți deținute în Irlanda de persoane cu rezidență fiscală în România și invers;
- informații despre achiziții și vânzări de imobile;
- venituri declarate sau nedeclarate rezultate din închirierea locuințelor;
- sursa fondurilor folosite pentru cumpărarea de proprietăți în străinătate.
Pentru românii stabiliți în Irlanda, acest lucru înseamnă că ANAF va primi automat date de la Revenue privind proprietăți, chirii sau tranzacții imobiliare de aici. În schimb, România va furniza autorităților irlandeze informații despre locuințele și veniturile obținute de irlandezi (sau rezidenți irlandezi) pe teritoriul românesc.
De ce este important pentru comunitatea românească din Irlanda
În ultimii ani, tot mai mulți români au investit în locuințe în Irlanda ori au păstrat proprietăți în România, pe care le închiriază. Noul acord elimină posibilitatea ca aceste activități să rămână necunoscute autorităților fiscale dintr-o țară sau alta.
Pentru românii cu proprietăți în România, dar rezidenți în Irlanda, efectele sunt clare:
- ANAF va ști dacă ai venituri din chirii în țară și va putea verifica dacă sunt declarate corect.
- Revenue poate solicita date suplimentare despre tranzacții din România care ar putea avea implicații fiscale aici.
- Persoanele care declară corect nu vor avea nicio problemă, iar pentru cei care nu au făcut-o, acordul va reduce semnificativ riscul de neconformare.
Totodată, acordul oferă un cadru de protecție a datelor, întrucât schimbul este supus regulilor stricte de confidențialitate și GDPR, pe care țările participante sunt obligate să le respecte.
Ce spune Ministerul de Finanțe din Irlanda
Tánaiste și ministrul de Finanțe, Simon Harris, a declarat că Irlanda devine astfel unul dintre „primii adoptați ai unei inițiative esențiale de transparență fiscală”, subliniind că acordul este crucial pentru o administrare fiscală modernă, într-o lume în care mobilitatea capitalului și a populației este în continuă creștere.
Guvernul consideră că acest mecanism va întări capacitatea statelor de a combate evaziunea fiscală și de a preveni situațiile în care povara taxelor este suportată doar de contribuabilii corecți.
Țările participante: România, Irlanda și alte 23 de state
Acordul este semnat de:
🇷🇴 România
🇮🇪 Irlanda
- Belgia, Brazilia, Chile, Costa Rica, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Coreea de Sud, Lituania, Malta, Noua Zeelandă, Norvegia, Peru, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Marea Britanie și Gibraltar.
Această cooperare extinsă marchează una dintre cele mai ample inițiative globale în domeniul transparenței fiscale pentru sectorul imobiliar.
Ce urmează
Implementarea va dura câțiva ani, întrucât sistemele informatice ale fiecărei țări trebuie armonizate pentru a permite schimbul automat și sigur al datelor. Cu toate acestea, mesajul autorităților este clar: era în care veniturile imobiliare din străinătate puteau rămâne nedetectate se apropie de final.
☘️ Solicitarea de cetățenie a unui nigerian condamnat pentru trafic de droguri, respinsă definitiv. Ce spune Înalta Curte despre testul de „bun caracter” în Irlanda
Un caz recent judecat de Înalta Curte din Irlanda readuce în atenție una dintre cele mai sensibile și controversate teme din sistemul de imigrație irlandez: criteriul de „bun caracter” aplicat solicitanților de cetățenie. Un bărbat nigerian de 40 de ani, stabilit în Irlanda de aproape un sfert de secol, a pierdut definitiv contestația depusă împotriva deciziei Ministerului Justiției de a-i refuza cetățenia irlandeză din cauza unei condamnări pentru trafic de droguri.
Un parcurs complicat: de la minor sosit în Irlanda, la o condamnare gravă
Olayiwola Saheed Akande a ajuns în Irlanda în februarie 2000, la vârsta adolescenței, însoțit de tatăl său. Cererea familiei de a rămâne în stat a fost inițial respinsă în 2004, iar o procedură de deportare fusese deja inițiată. Totuși, în 2005, bărbatul s-a căsătorit cu o cetățeană irlandeză și a obținut permisiunea de ședere.
În 2010, viața lui Akande a luat o turnură dramatică. A fost arestat și ulterior condamnat pentru deținere de droguri în scop de vânzare sau distribuție, una dintre cele mai severe infracțiuni din legislația penală irlandeză. În 2011, judecătorii l-au condamnat la șapte ani de închisoare, cu trei ani suspendați. A fost eliberat condiționat după puțin peste doi ani, fiind evaluat pozitiv în programele de reintegrare și fără incidente disciplinare în închisoare.
În argumentația sa, Akande a explicat că această abatere a avut loc după ce tatăl său, diagnosticat cu cancer pancreatic, a murit în 2008, iar el s-a văzut obligat să susțină financiar membrii familiei rămase în Nigeria. A numit infracțiunea „cel mai mare regret al vieții sale”, o „abatere singulară”, motivată de disperare.
De ce contează atât de mult condamnările în procedura de naturalizare
Deși instanța a recunoscut că Akande a dat dovadă de sinceritate, asumându-și faptele și demonstrând ani de comportament exemplar fără alte incidente, Ministerul Justiției a considerat că gravitatea condamnării depășește perioada de reabilitare și bună conduită ulterioară.
În Irlanda, acordarea cetățeniei prin naturalizare nu este automată, chiar și pentru persoane care locuiesc legal în stat de mulți ani. Ministrul Justiției are o marjă largă de apreciere, iar criteriul de „good character” – bun caracter – este unul esențial și strict analizat.
Judecătorul Cian Ferriter a subliniat în hotărârea sa că instanța nu poate substitui evaluarea Ministerului, chiar dacă solicitantul nu prezintă risc de recidivă. Conform judecătorului, decizia s-a bazat pe faptul că infracțiunea pentru care Akande a fost condamnat a fost una „foarte serioasă”, iar ministrul are dreptul să considere că acest lucru afectează definitiv criteriul de bun caracter.
Mai mult, instanța a remarcat că, deși condamnarea este veche, iar comportamentul ulterior a fost ireproșabil, evaluarea rămâne una „de ansamblu”, în care greutatea faptei nu poate fi ignorată.
Ce înseamnă acest caz pentru alți solicitanți de cetățenie
Cazul ridică din nou întrebări în comunitatea migranților despre claritatea și aplicarea criteriilor de naturalizare. Mulți rezidenți de lungă durată consideră că lipsa unui cadru mai predictibil îi poate descuraja pe cei integrați deja în societate.
Totuși, autoritățile irlandeze mențin linia fermă: naturalizarea este un privilegiu, nu un drept, iar integritatea morală rămâne element fundamental în evaluare. Faptele penale grave, chiar dacă sunt unice și urmate de ani de comportament exemplar, pot rămâne decisive.
Pentru solicitanții din comunitatea românească și din alte comunități migrante, acest caz reprezintă un precedent important: chiar și infracțiunile comise cu mulți ani în urmă pot influența definitiv procesul de naturalizare, indiferent de gradul de reabilitare, iar noile reglementări par să pună accent mai mult pe acest aspect.
☘️ Fost consilier Fianna Fáil primește o sentință cu suspendare după hărțuirea repetată a unei chelnerițe din Cork
Un fost consilier Fianna Fáil, Joseph O’Donovan – cunoscut anterior sub numele de Gary O’Flynn – a primit o pedeapsă de nouă luni de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat de hărțuirea unei chelnerițe în vârstă de 25 de ani. Incidentul, petrecut în vara anului 2022, a avut un impact emoțional profund asupra victimei, care și-a împărtășit trăirile în fața instanței, la trei ani de la evenimente.
Trei întâlniri succesive care au escaladat în comportament agresiv
Potrivit prezentării cazului în fața instanței, O’Donovan, în vârstă de 49 de ani, a intrat pentru prima dată în restaurantul din centrul orașului Cork la data de 30 iulie 2022. A consumat vin timp de două ore și a început să își concentreze atenția asupra tinerei chelnerițe. A sărutat-o pe mână și i-a spus că este „cea mai drăguță și frumoasă fată pe care a văzut-o vreodată”, creând o stare de disconfort evidentă.
Două zile mai târziu, pe 1 august, bărbatul a revenit în același local, solicitând în mod expres să fie servit de aceeași persoană. Din declarațiile sergentului John Kelleher, reiese că acesta continua să o privească insistent, iar la un moment dat a sărutat-o din nou pe mână și i-a șoptit în ureche: „Întâlnește-mă afară pentru un bacșiș… și mai bine dă-mi numărul tău de telefon.”
Ulterior, a fost observat privind prin fereastra restaurantului, iar când personalul i-a cerut să părăsească localul, acesta a aruncat o bancnotă de 50 de euro spre tânără.
A treia întâlnire a avut loc pe 6 august 2022, aproape de închiderea localului. O’Donovan a încercat din nou să intre în vorbă cu victima, cerându-și scuze, dar minimizează gravitatea propriului comportament, spunând că „nu s-a putut abține”.
Mărturia victimei: „I-am auzit râsul ani întregi în mintea mea”
Victima a decis să își citească propriul victim impact statement, descriind cum incidentul i-a afectat profund viața de zi cu zi:
„Trei ani am întors capul la fiecare pas auzit în spatele meu. Acest om s-a uitat în ochii mei și s-a numit singur ‘stalker’. A râs… și râsul acela mă bântuie și acum.”
Tânăra a explicat că nu s-a simțit nici măcar o clipă în siguranță, pentru că a realizat că nu era vorba despre un bărbat „care nu înțelege limitele”, ci despre cineva care a ales conștient să le încalce.
Instanța: circumstanțe personale, tratament și despăgubiri
În fața judecătoarei Mary Dorgan, O’Donovan a prezentat:
- dovada absolvirii facultății și calificării ca solicitor,
- documente medicale privind diagnosticul său de autism (ASD),
- dovezi ale tratamentului urmat pentru probleme cu alcoolul,
- precum și 1.500 de euro compensație pentru victimă.
Judecătoarea a acceptat aceste elemente ca factori atenuanți, la care s-au adăugat:
- recunoașterea vinovăției,
- prezentarea scuzelor,
- renunțarea la consumul de alcool,
- disponibilitatea de a coopera cu serviciile de probațiune.
Astfel, pedeapsa de nouă luni a fost suspendată pentru o perioadă de doi ani, cu condiția ca O’Donovan să nu consume alcool, să participe la toate întâlnirile cu serviciile de probațiune și să nu aibă niciun fel de contact cu victima.
Judecătoarea a avertizat clar:
„Orice încălcare a condițiilor impuse va duce la executarea pedepsei.”
Un trecut politic și un viitor incert
Joseph O’Donovan a fost consilier în Cork între 2003 și 2008, perioadă în care era cunoscut drept Gary O’Flynn. Cazul actual marchează un nou episod dintr-un istoric personal controversat, iar verdictul instanței atrage din nou atenția asupra responsabilității persoanelor publice și asupra modului în care abuzul de putere sau statut poate afecta victime vulnerabile.
