☘️ Inundații iminente în Irlanda: avertizare cod portocaliu pentru Wicklow și Waterford, alte nouă județe sub alertă meteo
Irlanda se confruntă cu un nou episod de vreme extremă, autoritățile avertizând asupra unui risc ridicat de inundații în mai multe regiuni ale țării. Serviciul național de meteorologie, Met Éireann, a emis o avertizare de cod portocaliu pentru județele Wicklow și Waterford, valabilă până la ora 3:00 a zilei de vineri, în timp ce alte nouă județe se află sub cod galben de precipitații.
Potrivit autorităților, cele mai serioase probleme sunt așteptate în cursul nopții și în primele ore ale dimineții, pe fondul unor ploi abundente care se suprapun peste soluri deja saturate și râuri aflate la cote ridicate. Printre zonele considerate vulnerabile se numără Wexford, Kilkenny și Dublin, unde riscul de revărsare a apelor rămâne semnificativ.
Consiliile locale, în colaborare cu serviciile de urgență, au început instalarea de sisteme temporare de protecție, inclusiv pompe, diguri gonflabile de tip „aqua dam”, saci de nisip și porți mobile de protecție împotriva inundațiilor. În portul din Wexford, de exemplu, lucrările de prevenire sunt deja în desfășurare, după ce județul a înregistrat cel mai ploios interval de trei luni din ultimii aproape 100 de ani.
Datele oficiale arată că, între lunile noiembrie și ianuarie, la stația meteo Johnstown Castle din Wexford s-au înregistrat peste 650 mm de precipitații, un nivel record pentru ultimii 85 de ani. La nivel național, Irlanda a avut în luna ianuarie aproximativ 123% din cantitatea medie normală de precipitații, ceea ce a accentuat presiunea asupra sistemelor de drenaj și a cursurilor de apă.
Meteorologii explică situația prin modificarea traiectoriei jet stream-ului, care a adus fronturi atmosferice încărcate cu umezeală dinspre Atlantic direct peste sudul și estul țării. În aceste condiții, Garda, Water Safety Ireland și Garda de Coastă au avertizat că deplasările rutiere pot deveni periculoase, iar populația din zonele afectate este sfătuită să evite călătoriile neesențiale.
Îngrijorări există și în privința rezervoarelor de apă, unele dintre ele apropiindu-se de capacitatea maximă. Compania energetică ESB Group a confirmat că nivelul apei la barajul Poulaphouca a crescut cu aproximativ doi metri în urma ploilor recente, iar eventualele deversări controlate ar putea contribui la creșterea riscului de inundații în aval.
La nivel politic, premierul Micheál Martin a declarat că guvernul va accelera implementarea proiectelor de protecție împotriva inundațiilor, unele dintre ele amânate de mai mulți ani. De asemenea, ministrul Transporturilor, Darragh O’Brien, a promis sprijin financiar pentru autoritățile locale afectate de pagubele produse la drumuri, poduri și infrastructura publică.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, autoritățile recomandă prudență sporită, informarea constantă din surse oficiale și respectarea indicațiilor emise la nivel local. În contextul prognozelor care indică doar câteva zile fără ploi în următoarele săptămâni, riscul de inundații rămâne ridicat, iar situația este monitorizată în permanență de serviciile de urgență.
☘️ Irlandezii, mai îngrijorați decât media UE de migrația necontrolată, arată un nou sondaj european
Cetățenii Irlandei se declară mai îngrijorați de migrația necontrolată decât media populației din Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat pentru Parlamentul European. Datele relevă, totodată, că preocupările legate de costul vieții rămân principala prioritate pentru irlandezi, într-un context marcat de presiuni economice și sociale persistente.
Conform sondajului, 75% dintre respondenții din Irlanda au declarat că sunt „foarte îngrijorați” de fluxurile de migrație necontrolată. Prin comparație, media la nivelul Uniunea Europeană este de 65%. Alți 13% dintre respondenții irlandezi s-au declarat „moderat îngrijorați”, în timp ce 12% au spus că sunt „puțin sau deloc îngrijorați” de acest subiect.
Sondajul a fost realizat în luna noiembrie a anului trecut, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane din Irlanda, în cadrul unui total de 26.453 de interviuri față în față desfășurate în toate statele membre ale UE. Cercetarea face parte din seria periodică Eurobarometru, utilizată pentru a măsura percepțiile și prioritățile cetățenilor europeni.
Deși migrația reprezintă o preocupare majoră pentru populația Irlandei, respondenții au indicat că principala problemă pe care ar trebui să o abordeze instituțiile europene este costul vieții. Astfel, 52% dintre cei chestionați au spus că inflația și creșterea prețurilor ar trebui să fie prioritatea numărul unu a Parlamentului European. Pe locul al doilea s-a situat sănătatea publică, cu 49% dintre răspunsuri, în creștere cu nouă puncte procentuale față de sondajul anterior.
Migrația și azilul s-au clasat pe locul al treilea în topul priorităților menționate de irlandezi. La nivelul întregii Uniuni Europene, costul vieții rămâne, de asemenea, principala preocupare (42%), urmată de migrație și azil, domeniu care a înregistrat o creștere de șapte puncte procentuale față de cercetarea precedentă, ajungând la 45%.
Sondajul scoate în evidență și un nivel ridicat de îngrijorare în Irlanda în ceea ce privește controlul exercitat de marile companii de tehnologie asupra spațiului online. Aproape trei sferturi dintre respondenți au declarat că sunt „foarte îngrijorați” de puterea concentrată a câtorva giganți ai rețelelor sociale, procent semnificativ mai mare decât media europeană, de 63%.
Dezinformarea, conținutul fals generat de inteligența artificială și protecția datelor personale sunt, de asemenea, surse majore de îngrijorare pentru cetățenii irlandezi. Între 74% și 76% dintre respondenți au spus că sunt „foarte îngrijorați” de aceste fenomene, reflectând o sensibilitate crescută față de siguranța informațională și digitală.
În ceea ce privește securitatea, 73% dintre irlandezi au declarat că sunt foarte îngrijorați de atacurile cibernetice provenite din afara UE, iar 72% se tem de conflictele și războaiele din apropierea granițelor Uniunii. Aceste cifre sunt comparabile cu media europeană, indicând preocupări comune la nivel continental.
În ciuda acestor temeri, Irlanda se remarcă printr-un nivel ridicat de optimism. Nu mai puțin de 88% dintre participanții la sondaj au spus că sunt optimiști în privința viitorului lor și al familiei, iar 82% se declară optimiști cu privire la viitorul țării. Prin comparație, doar 57% dintre cetățenii UE sunt optimiști în legătură cu viitorul propriilor state.
Optimismul se extinde și la nivel european: 77% dintre irlandezi au o perspectivă pozitivă asupra viitorului Uniunii Europene, față de o medie de 57% în rândul cetățenilor din celelalte state membre.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste date oferă un context relevant asupra climatului social și politic din țara de rezidență, evidențiind atât preocupările majore ale populației locale, cât și nivelul ridicat de încredere și optimism care continuă să caracterizeze societatea irlandeză.
☘️ Irlanda pregătește verificarea vârstei online prin PPS pentru protejarea copiilor
Guvernul irlandez intenționează să introducă, în cursul acestui an, un sistem de verificare a vârstei utilizatorilor pe platformele online, bazat pe numărul personal de servicii publice (PPS), cu scopul declarat de a proteja copiii și adolescenții de conținut dăunător pe rețelele sociale.
Propunerea urmează să fie prezentată Cabinetului în luna următoare, iar autoritățile speră ca măsura să fie implementată gradual, după obținerea aprobărilor necesare. Inițiativa vine pe fondul unor preocupări tot mai accentuate legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale și siguranței minorilor.
Ministrul irlandez al media, Patrick O’Donovan, a declarat că ar fi preferat o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene, însă lipsa unui consens l-a determinat pe guvernul de la Dublin să acționeze la nivel național. Alte state europene, precum Franța și Spania, au anunțat deja planuri similare pentru a impune limite clare de vârstă în utilizarea platformelor de social media.
În Irlanda, cadrul legal existent este stabilit de Data Protection Act 2018, care fixează vârsta consimțământului digital la 16 ani. Conform legislației, furnizorii de servicii online trebuie să obțină acordul părinților pentru utilizatorii sub acest prag de vârstă. Noul sistem ar urma să întărească aplicarea acestei reguli, printr-un mecanism de verificare considerat mai robust.
Potrivit ministrului, soluția propusă nu presupune stocarea datelor personale de către companii private. Sistemul ar funcționa pe baza unui „set de date verificabil, cu utilizare unică”, evitând metodele de estimare a vârstei și limitând riscurile legate de confidențialitate. Oficialul a subliniat că datele PPS nu ar fi păstrate de terți și că măsura trebuie privită strict ca un instrument de protecție a copiilor, nu ca o restrângere a drepturilor cetățenilor.
Declarațiile au fost făcute în contextul audierilor recente din cadrul comisiei media a Oireachtas, unde reprezentanți ai unor mari companii tehnologice – inclusiv TikTok, Google și Meta – s-au pronunțat împotriva unor interdicții generale pentru utilizatorii sub 16 ani. Aceștia au avertizat că astfel de restricții ar putea împinge copiii către zone mai puțin reglementate ale internetului.
Absența de la audieri a platformei X, deținută de Elon Musk, a fost criticată atât de membri ai guvernului, cât și de parlamentari și experți invitați, fiind considerată un semnal negativ în dezbaterea privind responsabilitatea platformelor online.
Reprezentanții TikTok au susținut că prezența conținutului dăunător nu indică neapărat un eșec al companiei, argument respins de unii parlamentari irlandezi, care au cerut o abordare de „toleranță zero” față de materialele nocive pentru minori.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, măsura ar putea avea un impact direct asupra modului în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale, dar și asupra responsabilităților părinților. Autoritățile irlandeze insistă că obiectivul principal rămâne siguranța copiilor într-un spațiu digital tot mai dificil de controlat, într-un context în care dezbaterea despre echilibrul dintre protecție și drepturile individuale este departe de a se fi încheiat.
☘️ Două persoane au pledat vinovat pentru rolul lor într-o serie de infracțiuni de peste un milion de euro în vestul Irlandei
Două persoane au pledat vinovat în fața instanței pentru implicarea lor într-o amplă serie de infracțiuni comise în mai multe comitate din vestul Irlandei, cu un prejudiciu estimat la peste un milion de euro. Faptele au avut loc pe parcursul anilor 2024 și începutul lui 2025 și au vizat în special spargeri de locuințe, spații comerciale și furturi de vehicule.
Cazul a fost analizat la Ennis Circuit Court, unde Eddie Carey (31 de ani) și Owen Casey (28 de ani), ambii din Limerick, au recunoscut un total de 82 de capete de acuzare. Carey a pledat vinovat pentru 42 de infracțiuni, iar Casey pentru 40.
Potrivit procurorilor, într-o singură zi – 9 iulie 2024 – cei doi au comis nu mai puțin de șapte spargeri în comitatele Galway și Clare. Printre locațiile vizate s-a numărat și sediul clubului Wolfe Tones GAA din Shannon, cunoscut ca fiind clubul de origine al lui Brian Lohan, fost jucător și actual manager al echipei de hurling a comitatului Clare, câștigătoare a mai multor titluri All-Ireland.
În cazul lui Eddie Carey, instanța a mai reținut și o acuzație de incendiere, după ce acesta a recunoscut că a provocat un incendiu la clubul Wolfe Tones în aceeași zi. De-a lungul perioadei investigate, Carey a pledat vinovat pentru 17 spargeri comise între februarie și septembrie 2024, în timp ce Casey a recunoscut zece spargeri între iulie și septembrie 2024.
Pe lângă spargeri, ambii inculpați au recunoscut și numeroase fapte de manipulare a bunurilor furate. Carey a pledat vinovat pentru 20 de astfel de infracțiuni, iar Casey pentru 23. Inițial, cei doi se confruntau cu un total de 125 de capete de acuzare, însă numărul a fost redus în urma negocierilor privind recunoașterea vinovăției.
Reprezentanții acuzării au explicat că ancheta derulată de Garda a fost una de amploare, fiind coordonată de Ennis Garda Station și implicând analizarea a peste 55.000 de pagini de convorbiri telefonice, alături de o cantitate semnificativă de imagini CCTV. Procurorii au subliniat că, în lipsa pledoariilor de vinovăție, procesul ar fi durat mai multe săptămâni.
În cadrul unei audieri anterioare privind eliberarea pe cauțiune, un ofițer Garda a declarat că cei doi, alături de o a treia persoană, sunt suspectați că au fost implicați într-o rețea organizată de furturi, inclusiv sustragerea unor vehicule de mare valoare, destinate ulterior altor grupări infracționale, pentru obținerea de câștiguri financiare.
Ancheta a vizat în total 92 de infracțiuni distincte, printre care 31 de spargeri comerciale, 24 de spargeri de locuințe și 27 de furturi sau utilizări neautorizate de vehicule, cu un prejudiciu cumulat de peste un milion de euro.
Judecătorul Francis Comerford a dispus ca toate persoanele afectate de infracțiuni să poată depune declarații de impact, subliniind că procesul de colectare a acestora va necesita timp. Cei doi inculpați rămân în arest preventiv, urmând să revină în fața instanței în luna martie, când va fi stabilită data pronunțării sentinței.
Cazul readuce în atenție amploarea criminalității organizate din anumite zone ale Irlandei și eforturile susținute ale autorităților de a destructura rețelele implicate în infracțiuni cu impact major asupra comunităților locale.
☘️ Până la 640 de locuri de muncă în pericol după intrarea EuroGiant în lichidare
Până la 640 de angajați ai lanțului de magazine EuroGiant din Irlanda se confruntă cu un viitor incert, după ce compania a intrat oficial în procedură de lichidare, în urma unei decizii a Înaltei Curți. Măsura afectează una dintre cele mai cunoscute rețele de retail discount din Irlanda, cu o prezență extinsă în comunitățile locale din întreaga țară.
Lichidatorii au fost numiți pentru cele două companii care operează lanțul, EuroGeneral Limited și Bushgrove Limited, ambele tranzacționând sub brandul EuroGiant. Procesul de lichidare va fi gestionat de firma de restructurare Interpath, care va evalua viitorul celor 77 de magazine pe care EuroGiant le deține la nivel național.
Fondată în 1990, la Dublin, compania a devenit de-a lungul a peste trei decenii un punct de referință pentru cumpărături la prețuri reduse, fiind frecventată inclusiv de mulți membri ai comunității românești din Irlanda. Potrivit unui comunicat oficial, decizia de a intra în lichidare a fost determinată de „creșterea costurilor” și de „intensificarea concurenței” din sectorul de retail.
Reprezentanții companiei au precizat că majorarea chiriilor, a cheltuielilor operaționale zilnice și presiunea exercitată de alți retaileri cu prețuri scăzute au făcut ca modelul de afaceri să nu mai fie sustenabil în forma actuală. Cu toate acestea, toate magazinele vor rămâne deschise pentru moment, în timp ce lichidatorii desfășoară o analiză completă a rețelei și a opțiunilor disponibile.
Fondatorul EuroGiant, Charlie O’Loughlin, a declarat că decizia reprezintă un moment extrem de dificil atât la nivel personal, cât și profesional. Acesta a subliniat că echipa de management a depus toate eforturile posibile pentru a menține compania pe linia de plutire, însă presiunile acumulate în timp au făcut imposibilă continuarea activității în aceleași condiții.
O’Loughlin a transmis un mesaj de solidaritate față de angajați, recunoscând impactul emoțional și financiar pe care situația îl poate avea asupra acestora și asupra familiilor lor. El a afirmat că prioritatea sa este acum colaborarea cu lichidatorii pentru a asigura un proces de închidere ordonat și pentru a obține „cel mai bun rezultat posibil pentru angajați”.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, vestea ridică semne de întrebare suplimentare, având în vedere că mulți români lucrează în sectorul de retail sau sunt clienți fideli ai magazinelor de tip discount. Evoluția situației EuroGiant va fi urmărită cu atenție în perioada următoare, în special în ceea ce privește eventualele închideri de magazine sau pierderi efective de locuri de muncă.
Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind un calendar clar al deciziilor ce vor fi luate în cadrul procesului de lichidare, însă este de așteptat ca următoarele săptămâni să fie decisive pentru viitorul rețelei și al angajaților săi.
