☘️ Simon Harris condamnă un nou val de amenințări îndreptate împotriva familiei sale
Tánaiste Simon Harris a reacționat dur după ce familia sa a fost din nou vizată de amenințări „îngrozitoare și dezgustătoare”, la doar câteva zile după ce copiii săi au fost ținta unor mesaje similare.
Garda investighează cel mai recent incident, în care un membru apropiat al familiei ministrului de externe și al apărării a fost amenințat. Săptămâna trecută, o femeie a fost arestată și apoi eliberată după ce a transmis amenințări la adresa copiilor lui Harris.
„Nu este dezbatere politică. Este abuz. Este intimidare.”
Într-o declarație personală, Simon Harris a subliniat că și-a dedicat viața serviciului public și că acceptă dezbaterea politică, însă ceea ce trăiește acum depășește orice limită democratică.
„Ceea ce eu și familia mea am îndurat în ultimele săptămâni nu are nicio legătură cu dezbaterea. Este abuz, este intimidare. Este un comportament care nu trebuie tratat ca fiind normal. Singurii vinovați sunt cei care aleg să transmită amenințări”, a spus Harris.
El a precizat că atacurile au consecințe extrem de dureroase pentru cei dragi: „Săptămâna trecută, au fost vizate direct amenințări împotriva copiilor mei. Iar acum, în acest weekend, s-au făcut amenințări îngrozitoare împotriva unei rude apropiate. Se conturează un tipar clar, cu o motivație evidentă: intimidarea mea pentru a mă forța să renunț la funcția publică.”
„Astăzi sunt eu. Mâine va fi altcineva.”
Harris a insistat că fenomenul amenințărilor împotriva politicienilor nu trebuie privit ca o normalitate și a avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru întreaga societate:
„Astăzi sunt eu, dar mâine va fi altcineva. Știu că unii cred că trebuie să păstrăm tăcerea, că aceasta este noua realitate pentru cei din viața publică. Dar eu nu pot să accept asta.”
El a anunțat că, în următoarele săptămâni, va discuta cu colegii din Fine Gael, dar și cu alți reprezentanți guvernamentali, pentru a analiza ce măsuri se pot lua în fața intensificării amenințărilor online și nu numai. „Cineva trebuie să spună stop. Protejarea familiei mele rămâne prioritatea numărul unu. Mă voi ghida după ei în privința pașilor următori.”
Fenomen în creștere: politicienii irlandezi, tot mai des intimidați
Cazul lui Simon Harris nu este singular. În ultimii ani, Garda a raportat o creștere a numărului de amenințări și agresiuni la adresa politicienilor și a reprezentanților publici.
- Leo Varadkar, fost Taoiseach și actual lider Fine Gael, a fost vizat în 2023 de proteste agresive la locuința sa din Dublin, unde mulțimea a folosit pancarte și sloganuri ofensatoare.
- Helen McEntee, ministrul justiției, a primit în repetate rânduri amenințări online, unele vizându-i familia, iar Garda a fost nevoită să îi consolideze protecția.
- Michael Healy-Rae, deputat independent din comitatul Kerry, a declarat că a fost atacat fizic de un bărbat în 2019, în timp ce se întorcea acasă.
Astfel de incidente au alimentat o dezbatere tot mai intensă în Irlanda despre securitatea persoanelor din viața publică și despre climatul de ură care se răspândește pe rețelele sociale.
„Spațiul online nu poate fi lăsat să devină Vestul Sălbatic”
Simon Harris a avertizat recent că amenințările la adresa politicienilor s-au „normalizat” și că lipsa unor reguli clare în mediul online încurajează comportamentele abuzive.
„Mă tem că într-o zi ne vom trezi în această țară și se va fi întâmplat o tragedie. Trebuie să luăm aceste lucruri extrem de în serios”, a spus el.
Dezbaterile privind protecția aleșilor au început să câștige teren și la nivel european, după ce politicieni din Marea Britanie și Olanda au fost de asemenea victime ale atacurilor sau amenințărilor violente. În Irlanda, guvernul ia în calcul măsuri legislative suplimentare pentru a combate intimidarea online și pentru a oferi mai mult sprijin celor care servesc în funcții publice.
☘️ Greva secretarelor și îngrijitorilor din școli a fost suspendată după un acord la WRC
Planurile de grevă ale secretarelor și îngrijitorilor din școlile irlandeze au fost retrase, după ce sindicatul Fórsa a ajuns la un acord de principiu cu Guvernul în cadrul Comisiei pentru Relații de Muncă (Workplace Relations Commission – WRC).
Conform înțelegerii, Executivul s-a angajat să deschidă negocieri pentru acordarea unor drepturi de pensie comparabile cu cele de care beneficiază alți angajați din sectorul educației.
Pași concreți pentru drepturi mai echitabile
Acordul nu se limitează doar la pensii. Vor fi discutate și alte aspecte importante, precum:
- încheierea unui acord-cadru privind salariile îngrijitorilor;
- acces la concediu pentru doliu;
- acces la concediu medical și la protocoale pentru boli grave;
- implementarea completă a sistemului de plată prin stat.
„Angajamentul de a negocia drepturi de pensie comparabile reprezintă un progres uriaș, pentru care membrii noștri au luptat mult timp. Alături de progresele în privința concediilor medicale, a zilelor libere și a plăților salariale, acest acord oferă o bază corectă pentru ca angajații noștri să se întoarcă în școli și comunități”, a declarat Andy Pike, responsabilul pentru educație în cadrul Fórsa.
Negocierile propriu-zise vor începe la WRC pe 10 septembrie, iar dacă vor rămâne puncte de divergență, acestea vor fi înaintate Curții Muncii.
Reacția Ministerului Educației
Ministrul educației și tineretului, Helen McEntee, a salutat rezultatul negocierilor, numindu-l „un adevărat progres”. Ea a subliniat că retragerea grevei reprezintă o veste bună pentru școli și pentru părinți.
„Am văzut în toată țara impactul pe care l-au avut acțiunile de protest asupra comunităților școlare și vreau să recunosc reziliența celor care au reușit să mențină școlile deschise pentru copii și tineri. De acum, responsabilitatea noastră comună este să asigurăm succesul acestor discuții, pentru ca secretarele și îngrijitorii să-și reia locul firesc în inima școlilor noastre”, a spus McEntee.
Ea a făcut apel la ambele părți să vină la masa negocierilor „cu mintea deschisă și în bună-credință, fără condiții impuse sau idei preconcepute privind rezultatul final”.
Un conflict de lungă durată
Secretarele și îngrijitorii din școli s-au plâns de ani de zile de faptul că sunt tratați diferit față de ceilalți angajați din educație. Mulți au contracte precare, lipsesc scheme de pensii echitabile și nu beneficiază de toate drepturile sociale de bază.
În ultimii ani, Fórsa a organizat mai multe proteste și acțiuni sindicale, cerând Guvernului să pună capăt acestor inechități. Sprijinul din partea profesorilor și părinților a fost vizibil, în special în comunitățile mici, unde secretarele și îngrijitorii joacă un rol esențial în buna funcționare a școlilor.
Dacă negocierile de la WRC vor progresa conform așteptărilor, secretarele și îngrijitorii ar putea obține pentru prima dată un pachet de beneficii comparabil cu cel al altor categorii de personal din educație.
Totuși, liderii sindicali avertizează că greva ar putea fi reluată dacă angajamentele asumate de Guvern nu vor fi respectate.
☘️ Opinie împărțită înainte de Buget: se va reduce din nou TVA-ul la 9% pentru mâncare?
În prag de Buget (7 octombrie), dezbaterea privind readucerea cotei de TVA pentru serviciile alimentare din ospitalitate de la 13,5% la 9% se încinge din nou în Irlanda. Pentru cafenele și restaurante, fiecare procent contează: costurile cu energia, materia primă, salariul minim și concediul medical plătit au crescut, în timp ce marjele au rămas foarte subțiri. Pentru consumatori, întrebarea este simplă: o eventuală reducere a TVA se va vedea la bon? Pentru Guvern, dilema este bugetară: merită aproape trei sferturi de miliard de euro pe an pentru o măsură „în plic” tuturor?
De ce cere industria revenirea la 9%
Asociația Restaurantelor din Irlanda (RAI) spune că presiunea financiară a dus la un val de închideri și că, fără intervenție în Buget, fenomenul se va accentua. Într-un raport publicat în august, RAI a inventariat 546 de închideri în 2024 și 306 în primele șapte luni din 2025, argumentând că revenirea la 9% ar proteja joburi și ar stabiliza afacerile mici din toată țara.
RAI susține și campanii publice în care explică de ce TVA-ul mai mic ar oferi „o șansă reală de supraviețuire” unui sector cu marje mici, intens în angajați, în special pentru unitățile cu 1–9 angajați – tipice satelor și cartierelor unde românii din Irlanda muncesc și își petrec timpul liber.
Cât ar costa la buget
Departamentul de Finanțe a estimat în această vară că o reducere a cotei de la 13,5% la 9% pentru doar zona de mâncare și catering ar costa circa 674,6 milioane € pe an, iar dacă s-ar extinde și la cazare, nota totală ar urca la aproximativ 867,7 milioane € (din care 134,9 milioane € pentru cazare). Sunt sume importante într-un pachet total de taxe de circa 1,5 miliarde €.
Ce spun economiștii: țintit, nu „pătură” pentru toți
Nu toți sunt convinși că un TVA mai mic aplicat uniform e cea mai bună soluție. Directoarea ESRI, prof. Martina Lawless, a argumentat recent că o tăiere „în bloc” avantajează mai ales operatorii mari (TVA este legat de rulaj), în timp ce afacerile mici ar putea beneficia mai eficient din măsuri țintite – de exemplu, sprijin pentru costul energiei sau pentru taxele locale.
În plus, o analiză recentă a The Journal a pus sub semnul întrebării existența unei „crize” generalizate a închiderilor, arătând că sectorul are în mod tradițional o rată ridicată de intrări și ieșiri și că, pentru o decizie corectă privind banii contribuabililor, e nevoie de dovezi solide despre eficiența unei reduceri universale.
Context: cum am ajuns la 13,5%
După ce, pe fondul pandemiei, taxa pentru ospitalitate a fost redusă la 9% în noiembrie 2020, cota a revenit la 13,5% în august 2023. De atunci, industria presează pentru reconfirmarea cotei reduse cel puțin pentru mâncare și băuturi nealcoolice servite în unități.
Ce spun guvernul și sectorul hotelier
În ultimele luni, oficialii au evitat promisiuni ferme. Ministrul de Finanțe Paschal Donohoe a subliniat că spațiul bugetar total pentru modificări de taxe în Buget este fixat și că deciziile trebuie încadrate în acest plafon, fără garanții specifice pentru ospitalitate.
Dinspre hoteluri, mesajul nu este pentru o reducere „la pachet” a cazării: reprezentanții sectorului au afirmat că solicitarea centrală vizează doar serviciile de mâncare, camerele „mergând destul de bine”. Este un indiciu că o variantă de compromis – 9% pentru food service, 13,5% păstrat la cazare – ar putea fi discutată.
Ce înseamnă pentru românii din Irlanda
- Pentru proprietarii de mici localuri (de multe ori familii de români): o scădere de 4,5 puncte la TVA ar reduce presiunea de numerar, însă efectul depinde dacă furnizorii și energia se ieftinesc sau nu.
- Pentru angajați (ospătari, barista, bucătari): o industrie mai stabilă poate însemna mai puține închideri bruște și mai multă predictibilitate a programului, dar salariile rămân influențate de alți factori (cerere, salariul minim, costul chiriilor).
- Pentru clienți: nu există garanție că nota va scădea automat. Unele unități ar putea folosi reducerea pentru a-și reface marjele erodate, altele ar putea transfera o parte din beneficiu în preț, pentru a rămâne competitive în cartier. Discuția rămâne una de încredere și concurență, nu doar de fiscalitate.
Semafor pentru decizie
- Argumente PRO 9% (țintit pe mâncare): sprijin pentru IMM-uri, atenuarea șocurilor de cost, posibilă frânare a închiderilor, menținerea locurilor de muncă în comunități.
- Argumente CONTRA (universal): cost bugetar mare, risc ca beneficiul să se concentreze la operatori mari, eficiență discutabilă vs. măsuri țintite (energie, rate locale).
Presiunea publică va crește până la prezentarea Bugetului. Un scenariu realist ar fi o recalibrare țintită: 9% doar pentru alimentație, însoțită de programe specifice pentru costul energiei și rate locale, condiționată de menținerea prețurilor la un nivel competitiv. Alternativele „cu manta” pentru tot sectorul sunt mai ușor de comunicat, dar mai greu de apărat în fața calculelor fiscale.
Notă pentru cititori:
- RAI a raportat 306 închideri în ianuarie–iulie 2025 (după 546 în 2024).
- Costul anual estimat pentru reducerea la 9% în food & catering: 674,6 mil. €; cu cazare inclusă, totalul urcă la 867,7 mil. €.
- Economiști ai ESRI promovează măsuri țintite în locul unei reduceri universale a TVA.
- Istoric TVA: 9% în pandemie (din nov. 2020), revenire la 13,5% în august 2023.
Dacă ai o cafenea sau un mic bistro și vrei să împărtășești cum te afectează actuala cotă de TVA, scrie-ne: experiențele reale ale românilor din Irlanda ajută comunitatea să înțeleagă miza din spatele cifrelor.
☘️ Fosta parteneră susține că un detectiv i-a trimis o fotografie „amenințătoare” cu copilul lor ținând o armă într-o secție Garda din Dublin
O femeie a depus o plângere la Fiosrú, organismul de supraveghere a reclamațiilor împotriva Garda, după ce fostul ei partener — sergent detectiv — ar fi permis copilului lor să țină o armă într-o secție din Dublin și i-ar fi trimis mamei fotografia respectivă. Imaginea ar fi acum în centrul unei investigații, potrivit relatărilor publicate în presa irlandeză duminică dimineață.
Cazul ridică serioase semne de întrebare privind respectarea procedurilor de siguranță pentru armele de foc în spațiile Garda, dar și cu privire la buna-credință a unui angajat al forței de ordine în context familial. Faptul că fotografia a fost transmisă mamei — context în care ea o descrie drept „amenințătoare” — amplifică îngrijorarea pentru bunăstarea copilului și pentru standardele profesionale care se aplică agenților aflați în serviciu sau în incinta unei secții.
În mod obișnuit, regulile interne privind manipularea armelor în clădirile Garda sunt stricte: accesul public la armament nu este permis, iar încărcarea, depozitarea și scoaterea armelor din rastel se fac exclusiv de personal instruit, în condiții controlate. Dacă se confirmă că un minor a fost lăsat să țină o armă într-o unitate Garda, incidentul ar contraveni spiritului acestor reguli și ar putea atrage măsuri disciplinare, până la suspendarea pe perioada anchetei și, după caz, sancțiuni suplimentare stabilite de forurile competente.
Plângerea la Fiosrú deschide calea unei verificări independente asupra conduitei sergentului detectiv. Astfel de investigații analizează atât faptele concrete (cine a avut arma, în ce condiții, dacă era asigurată/descărcată, cine se afla de serviciu), cât și intenția — mai ales în situații în care o imagine poate fi percepută ca instrument de intimidare într-un conflict parental. Dacă anchetatorii constată riscuri pentru copil, pot fi sesizate și alte autorități relevante pentru protecția copilului.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, subiectul atinge două teme sensibile: siguranța copiilor în raport cu armele de foc și încrederea în instituțiile de ordine. Chiar dacă Irlanda are un regim foarte strict privind armele, evenimentele care implică armament în spații civile sau imaginile cu minori lângă arme provoacă, pe bună dreptate, îngrijorare. De aceea, transparența investigației și clarificarea rapidă a faptelor sunt esențiale pentru a menține încrederea publică.
Ce pot face părinții în situații similare? În primul rând, să documenteze orice incident (mesaje, imagini, martori). Apoi, să raporteze formal faptele către Fiosrú, pentru a asigura o evaluare independentă a conduitei unui angajat Garda. Dacă există îngrijorare imediată pentru siguranța copilului, părinții pot solicita sprijin și consiliere instituțiilor competente în domeniul protecției copilului, pe lângă demersurile penale sau disciplinare. Un avocat specializat în dreptul familiei poate consilia cu privire la ordine de protecție, condițiile de vizitare și alte măsuri menite să reducă riscul ca un conflict dintre adulți să escaladeze.
Pe fond, cazul reaprinde discuția despre standardele profesionale și responsabilitatea personală a reprezentanților statului în viața privată. Orice suspiciune că autoritatea funcției ar putea fi invocată sau utilizată într-o dispută domestică trebuie examinată cu rigoare. Pentru Garda, miza este dublă: protejarea copiilor și apărarea integrității instituționale. Pentru public, inclusiv pentru românii din Irlanda, miza este siguranța și certitudinea că regulile se aplică tuturor, fără excepții.
Informațiile disponibile la acest moment indică faptul că Fiosrú a preluat cazul și că fotografia trimisă mamei este probă în anchetă. Vom urmări subiectul și vom reveni cu date oficiale de îndată ce autoritățile vor comunica rezultatele investigației sau eventuale măsuri luate.
☘️ Catherine Connolly: „Conor McGregor nu este potrivit pentru Președinție” – mesaj dur în campania pentru Áras și un manifest pentru neutralitate, Palestina și democrație
Independenta Catherine Connolly a lansat cel mai tranșant atac de până acum asupra candidaturii lui Conor McGregor, susținând că fostul sportiv de MMA „nu este potrivit să dețină nicio funcție”, cu atât mai puțin cea mai înaltă demnitate a statului. Declarațiile vin în contextul în care McGregor a inițiat demersurile pentru a apărea în fața Dublin City Council pe 15 septembrie, unde consilierii vor audia aspiranții la o posibilă nominalizare pentru cursa prezidențială. Connolly a spus că, deși nu aprobă candidatura lui, dezbaterea asupra procedurii de nominalizare trebuie purtată, însă instinctul ei „conservator” este să fie păstrat actualul mecanism – fie 20 de semnături din Oireachtas, fie sprijinul a patru consilii locale.
Candidata a pledat ca dreptul de vot la alegerile prezidențiale să fie extins și către alegătorii din Irlanda de Nord, argumentând că președintele reprezintă întreaga națiune, nu doar statul, dar s-a arătat precaută față de lărgirea automată a sufragiului către întreaga diasporă. „Merită o discuție rațională despre cum s-ar putea extinde votul, dar există consecințe și implicații”, a spus ea, recunoscând că este „nedrept” pentru cei care stau o perioadă scurtă în afara țării să-și piardă votul.
Pe agenda externă, Connolly a anunțat că una dintre primele sale vizite ar fi în Palestina, „din solidaritate cu oamenii de acolo”. În opinia ei, lumea se află „la o răscruce periculoasă”, cu mari puteri — inclusiv Statele Unite, conduse în prezent de președintele Donald Trump, și Rusia — care revin la o logică de „imperii”. În plan de securitate, a criticat sever demersul Guvernului de a demonta așa-numitul „triple lock” pentru trimiterea contingentelor irlandeze peste hotare, insistând că Irlanda „a respectat mereu ONU”, iar slăbirea acestui filtru este „inacceptabilă”. Connolly a condamnat folosirea dreptului de veto în Consiliul de Securitate de către toate puterile, dar a spus că, pentru credibilitatea Dublinului, ar chema frecvent Rusia la răspundere; în același timp, a punctat că și SUA folosesc veto-ul în mod problematic, inclusiv în dosarul forței ONU din Liban, și că limbajul de tipul „ești cu noi sau împotriva noastră” erodează democrația.
Candidata s-a referit critic și la recursul european la formule de „coalition of the willing” pentru inițiative diplomatice legate de războiul din Ucraina, amintind de precedentul războiului din Irak, pe care l-a calificat drept o „invazie ilegală”. În plan intern, a spus că „obscenitatea” crizei locuințelor a fost normalizată și că guvernarea „dă înapoi” pe climă, două teme care, spune ea, i-ar ghida profilul constituțional de președinte.
Întrebată despre sprijinul din 2018 pentru nominalizarea Gemmei O’Doherty, Connolly a declarat că are „multe regrete” în general, dar că nu poate regreta o decizie „luată cât mai bine la acel moment”, subliniind că nu a susținut campania acesteia și recunoscând că nominalizarea poate fi citită de public drept o formă de susținere. În privința unei călătorii anterioare în Siria, a reiterat că a fost o misiune de documentare personală, că a văzut „distrugere totală” în tabăra Al Yarmouk din Damasc și că nu a susținut regimul de acolo.
Cursa pentru Áras devine astfel tot mai polarizată nu doar în jurul figurii lui Conor McGregor, ci și pe teme de fond: neutralitatea militară, rolul ONU, utilizarea veto-ului și locul Irlandei între marile puteri. Pentru comunitatea românească din Irlanda, dezbaterea are implicații directe. Extinderea votului către Irlanda de Nord ar remodela harta sprijinului politic; o președinție cu accent pe neutralitate ar putea influența discuțiile despre participarea la misiuni internaționale și despre cum Garda și Forțele de Apărare interacționează cu partenerii; iar o agendă prezidențială vocală pe climă și locuire menține presiunea publică asupra unui Guvern care deja jonglează cu priorități bugetare strânse.
În același timp, traseul candidaturii lui McGregor trece pe la consiliile locale, începând cu Dublin City Council pe 15 septembrie, unde va fi „interogat” în ședință specială. Rămâne de văzut dacă va strânge cele patru consilii sau eventual 20 de semnături din Oireachtas, într-un calendar în care partidele își conturează propriile liste scurte. Pentru alegători, săptămânile următoare vor cântări nu doar notorietatea candidaților, ci mai ales busola lor etică și constituțională — iar mesajul lui Catherine Connolly fixează clar linia ei: un președinte activ pe scena internațională în limitele Constituției, o voce fermă pentru neutralitate și drepturile omului și un critic al „imperiilor” care distorsionează regulile jocului.
