☘️ Bărbat care a furat alcool din Tesco în Wicklow, amendat și condamnat cu suspendare
Un bărbat din Dublin a primit o amendă și o pedeapsă cu închisoarea, dar suspendată, după ce a recunoscut în fața instanței din Bray o serie de fapte legate de consumul de alcool, printre care furt, intoxicație în loc public și neprezentare la termen.
Soufian Bin Esa, în vârstă de 30 de ani, cu domiciliul pe Hatch Hall, Dublin 2, a fost adus în fața Bray District Court pentru patru capete de acuzare. Printre acestea se numără furtul unor băuturi alcoolice în valoare de 11 euro din Tesco, Greystones, neprezentarea la proces, neplata unei amenzi pentru intoxicație în loc public și furtul unor băuturi alcoolice în valoare de peste 100 de euro, tot din Tesco, Greystones.
Avocata sa a explicat că Bin Esa, originar din Maroc, s-a mutat în Irlanda în 2017 și a început să consume masiv alcool după ce fiica sa a fost plasată în grija statului, în 2022. În perioada în care au avut loc incidentele, acesta locuia împreună cu partenera sa, care la rândul ei se confrunta cu probleme legate de consumul de substanțe.
Instanța a fost informată că între timp bărbatul a renunțat la alcool și a finalizat un program de reabilitare în Bray, dedicat persoanelor cu dependențe. De asemenea, avocatul a subliniat că inculpatul este „extrem de mâhnit” pentru faptele sale și că nu a mai intrat în atenția Gardei, întrucât a petrecut o perioadă îndelungată în detenție.
Judecătorul David Kennedy a decis să anuleze acuzația privind furtul băuturilor în valoare de 11 euro. Pentru neprezentarea în fața instanței, Bin Esa a fost amendat cu 500 de euro. În plus, a primit o pedeapsă de două zile de închisoare pentru neplata amenzii legate de intoxicația în public, iar pentru furtul băuturilor de peste 100 de euro a fost condamnat la 10 luni de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de doi ani.
Acest caz readuce în discuție problema dependenței de alcool și modul în care aceasta poate influența comportamentul, dar și importanța programelor de reabilitare pentru reintegrarea socială a celor care cad pradă viciului. În Irlanda, instanțele pun accent tot mai des pe tratamentul dependenței, acolo unde există dovezi clare de remușcare și eforturi de schimbare.
☘️ Preot din Mayo: „Irlanda este supraaglomerată, iar migranții non-creștini nu ar trebui să fie primiți în țară”
Un preot catolic din comitatul Mayo a stârnit o dezbatere intensă după ce a cerut politici de imigrație „discriminatorii” în Irlanda, susținând că țara este „supraaglomerată” și că doar migranții creștini ar trebui să fie acceptați.
Părintele Brendan Kilcoyne, paroh în Balla, Co Mayo, a afirmat într-un episod al podcastului său The Brendan Option că imigrația este „prost gestionată”, iar Irlanda este „umplută cu oameni care nu au nicio simpatie pentru cultura irlandeză”.
Acesta a criticat faptul că migranții care „apar” în Irlanda sunt „îngrijiți” în loc să fie „trimiși imediat înapoi și îndrumați să aplice prin metode legale pentru a intra în țară”.
„Sunt în favoarea a ceea ce aș numi deschis imigrație discriminatorie, dar într-un sens pozitiv, constructiv. Dacă ar fi după mine, aș permite doar imigrația creștină în Europa… doar imigrația creștină în Irlanda. Cred că acest lucru poate fi justificat pe mai multe temeiuri”, a spus preotul.
Avertisment privind posibile tensiuni sociale
Fr Kilcoyne a declarat că extrema dreaptă în Irlanda este „minimală”, dar a susținut că există foarte mulți oameni, în special din clasa muncitoare, care se simt amenințați de fenomenul imigrației, deși, în opinia sa, sunt „oameni perfect decenți”.
De asemenea, a susținut că în Marea Britanie anumite cartiere din orașe ar fi devenit „zone interzise” pentru autoritățile civile și a avertizat că Irlanda ar putea ajunge într-o situație similară.
„Tot ce lipsește este un lider carismatic care să aprindă această buturugă de pulbere. Dacă asta se întâmplă, aș sfătui partidele politice de mainstream să se țină bine de fotoliu și să-și toarne un pahar zdravăn de whiskey”, a declarat el.
Preotul a insistat că oamenii nu sunt manipulați de extremiști, ci reacționează la „dovezi clare” privind problemele imigrației și a făcut apel la clasa politică să „prindă taurul de coarne” și să gestioneze situația înainte să scape de sub control.
Reacții publice și poziția Bisericii Catolice
Declarațiile sale au generat reacții mixte în mediul online și în comunitățile locale. Unii l-au susținut pentru „franchețea” sa, considerând că reflectă îngrijorări reale legate de infrastructură și servicii publice, în timp ce alții au criticat dur tonul exclusivist și apelul la „imigrație doar pentru creștini”.
De-a lungul timpului, Biserica Catolică din Irlanda a adoptat o poziție mult mai deschisă față de migranți și refugiați. Conferința Episcopilor Irlandezi a emis mai multe comunicate în care a subliniat obligația morală de a primi și sprijini persoane aflate în nevoie, indiferent de religie, accentuând valorile creștine ale compasiunii și solidarității.
Exemple de susținere a migranților de către lideri religioși
Arhiepiscopul Eamon Martin, lider al Bisericii Catolice în Irlanda, a cerut în repetate rânduri solidaritate cu refugiații care fug de războaie și persecuții, subliniind că Irlanda trebuie să fie „o țară a speranței și ospitalității”.
La rândul său, Arhiepiscopul de Dublin, Dermot Farrell, a declarat într-un mesaj de Crăciun că migranții și refugiații sunt „un dar pentru comunitățile noastre” și că integrarea lor reprezintă o oportunitate de a întări legăturile sociale și de a îmbogăți viața culturală a țării.
Ordine religioase precum iezuiții, frații franciscani și organizații caritabile catolice, inclusiv Crosscare și Caritas, au fost active în furnizarea de adăpost, hrană și consiliere pentru refugiați, inclusiv pentru cei proveniți din zone non-creștine.
Aceste declarații și acțiuni creează un contrast puternic cu poziția părintelui Kilcoyne, care se distanțează de linia oficială a Bisericii și ridică întrebări cu privire la rolul pe care ar trebui să îl aibă liderii religioși în dezbaterea publică despre imigrație.
Legătura cu festivalul Mise Éire
În același episod de podcast, intitulat sugestiv Immigration or Invasion, Fr Kilcoyne le-a cerut ascultătorilor să se roage pentru organizatorii festivalului Mise Éire, eveniment contestat pe motiv că ar promova mesaje naționaliste. Peste 2.000 de persoane au semnat o petiție pentru anularea lui, însă preotul a declarat că speră ca festivalul să se desfășoare conform planului și că se roagă pentru succesul organizatorilor.
Biroul de Comunicații al Bisericii Catolice a fost contactat pentru comentarii, însă nu a oferit deocamdată un răspuns.
☘️ Cursa prezidențială din Irlanda se încinge: Fianna Fáil pregătește anunțul celui de-al treilea candidat
Cursa pentru președinția Irlandei intră într-o etapă decisivă în această săptămână, odată cu confirmarea celui de-al treilea candidat oficial. Autoritățile locale vor asculta prezentările celor care speră la o nominalizare, iar partidele mari își definitivează strategia electorală înainte de scrutinul programat pe 24 octombrie.
Cine intră în lupta pentru Áras an Uachtaráin
În prezent, există doi candidați confirmați: deputata independentă Catherine Connolly și fostul ministru al protecției sociale Heather Humphreys, reprezentanta Fine Gael. Connolly, parlamentar din Galway, a obținut sprijinul mai multor partide de opoziție, deși a fost criticată pentru o vizită efectuată în Siria în 2018. Humphreys urmează să își lanseze oficial campania în zilele următoare, dar deja s-a confruntat cu întrebări legate de o politică abandonată privind evaluările medicale periodice ale beneficiarilor de ajutor social cu dizabilități.
Fianna Fáil urmează să își confirme candidatul marți, în urma unei confruntări interne între doi nume puternice: Jim Gavin, fost antrenor al echipei de fotbal din Dublin și ofițer al armatei, și europarlamentarul Billy Kelleher, fost ministru de stat. Susținerea publică pare să fie de partea lui Gavin, dar votul parlamentarilor Fianna Fáil va avea loc prin scrutin secret, ceea ce lasă loc de surprize.
Sinn Féin, cel de-al treilea mare partid, nu și-a anunțat încă poziția. Formațiunea va decide pe 20 septembrie dacă va sprijini candidatura lui Connolly sau dacă își va desemna propriul candidat. Michelle O’Neill, prim-ministrul din Irlanda de Nord, a declarat recent că următorul președinte ar trebui să folosească funcția pentru a promova unitatea irlandeză.
Procedura de nominalizare și jocurile politice
Pentru a intra oficial în cursă, un candidat trebuie să fie cetățean irlandez de peste 35 de ani și să obțină fie susținerea a 20 de membri ai Oireachtas (Dáil sau Senat), fie aprobarea a patru consilii locale. În total, există 174 de TD și 60 de senatori, ceea ce oferă marilor partide – Fianna Fáil, Fine Gael și Sinn Féin – puterea de a-și impune propriii candidați fără a depinde de autoritățile locale.
Pentru ceilalți aspiranți, drumul spre Áras an Uachtaráin trece prin cele 31 de consilii locale. Printre cei care încearcă să obțină sprijinul consilierilor se numără antreprenorul Gareth Sheridan, fostul candidat prezidențial Peter Casey, independentul Nick Delehanty și, mai surprinzător, luptătorul de MMA Conor McGregor, care și-a mobilizat susținătorii să facă apel la autoritățile locale.
Între timp, două nume sonore care își anunțaseră intenția s-au retras: fostul prezentator meteo Joanna Donnelly, care a recunoscut că era „nepregătită” pentru o astfel de candidatură, și starul Riverdance Michael Flatley, care a invocat motive de sănătate și familiale.
Finalul unei ere
Actualul președinte, Michael D. Higgins, se pregătește să își încheie al doilea mandat, după ce a ocupat funcția din 2011. Conform Constituției, el nu mai poate candida pentru un al treilea mandat. Higgins rămâne o figură extrem de populară, iar plecarea sa deschide o competiție intensă pentru cea mai înaltă funcție în stat, cu doar șapte săptămâni rămase până la vot.
☘️ Băncile irlandeze lansează Zippay, un serviciu de plăți mobile între persoane
Trei dintre cele mai mari bănci din Irlanda – AIB, Bank of Ireland și PTSB – au anunțat un proiect comun prin care vor introduce un nou serviciu de plăți mobile directe între persoane, menit să concureze cu platformele fintech deja populare precum Revolut și N26.
Noul sistem, denumit Zippay, va fi disponibil direct în aplicațiile de mobile banking ale celor trei instituții, fără a fi nevoie de descărcarea unei aplicații separate.
Cum va funcționa Zippay
Clienții vor putea trimite, solicita sau împărți bani instantaneu, folosind doar numărul de telefon al contactelor lor care utilizează același serviciu. Practic, nu va mai fi nevoie de IBAN, BIC sau alte detalii bancare complicate.
Principalele caracteristici anunțate:
- posibilitatea de a trimite până la 1.000 € pe zi;
- solicitarea de sume de până la 500 € per tranzacție;
- integrare automată în aplicațiile bancare existente, fără conturi noi sau portofele digitale;
- sistem bazat pe numerele de telefon salvate în agenda utilizatorului.
Serviciul va fi disponibil pentru cei peste cinci milioane de clienți ai băncilor începând cu primul trimestru din 2026. Activarea va fi automată, pe baza principiului opt-out: clienții vor fi înscriși în Zippay, cu posibilitatea de a refuza dacă nu doresc să utilizeze noul sistem.
Siguranță și tehnologie
Tehnologia din spatele Zippay este furnizată de compania italiană Nexi, specializată în soluții de plăți electronice. Reprezentanții băncilor au subliniat că noul serviciu beneficiază de aceleași standarde de securitate și protecție ca și aplicațiile bancare existente, eliminând riscurile asociate portofelelor digitale externe.
Brian Hayes, directorul Banking & Payments Federation Ireland, a declarat că Zippay este rezultatul „feedbackului clienților și al cererii crescute pentru soluții simple și rapide de plată”.
În plus, alte instituții financiare, precum uniunile de credit, pot aplica pentru a fi integrate în Zippay, însă vor trebui să suporte costurile aferente, iar procesul va fi gestionat de Nexi.
Anunțul vine după un eșec notabil al celor trei bănci în 2023, când un proiect similar de aplicație de plăți mobile a fost abandonat din cauza întârzierilor și a dificultăților în obținerea aprobărilor de reglementare. De această dată, bancherii spun că Zippay nu are nevoie de același nivel de autorizare, fiindcă este integrat direct în aplicațiile existente și nu presupune lansarea unei platforme complet noi.
☘️ Îngrijorare crescută după o serie de amenințări la adresa lui Simon Harris și a familiei sale
Situația de securitate din jurul Tánaiste-ului Simon Harris s-a agravat după trei incidente grave într-o singură săptămână, culminând duminică, atunci când mai multe apeluri telefonice au anunțat fals că în locuința sa din Greystones, Co Wicklow ar fi fost plasată o bombă.
Amenințări repetate și anchete în desfășurare
Garda a mobilizat detectivi și unități canine pentru a percheziționa locuința familiei Harris. Niciun dispozitiv nu a fost descoperit, iar familia nu se afla acasă.
Incidentul vine după alte două amenințări recente: una de natură sexuală la adresa unui membru al familiei, vineri, și o alta privind răpirea copiilor lui Harris, cu doar o săptămână înainte. Pentru aceasta din urmă, o femeie din Dublin a fost reținută și interogată, dar eliberată ulterior fără acuzații.
Surse din Garda suspectează că apelurile cu amenințarea cu bombă au fost coordonate prin aplicația Telegram, ceea ce sugerează un grad de organizare mai ridicat.
Reacția lui Simon Harris
Tánaiste-ul a condamnat public atacurile, descriindu-le drept „oribile și dezgustătoare”, cu „consecințe profund traumatizante” pentru familia sa.
„Există un tipar clar și sinistru și o motivație evidentă: aceea de a mă intimida pentru a renunța la viața publică. Nu voi păstra tăcerea”, a declarat Harris sâmbătă.
Amenințările împotriva politicienilor – o problemă în creștere
Cazul lui Harris se înscrie într-un fenomen mai amplu:
- Leo Varadkar a fost vizat de proteste agresive și mesaje de ură online.
- Mary Lou McDonald a primit multiple amenințări directe, Garda deschizând anchete pentru siguranța sa.
- Heather Humphreys, ministru și candidat la președinție, a recunoscut că s-a confruntat cu hărțuire și atacuri în perioada mandatului său la Protecție Socială.
Astfel de episoade arată radicalizarea discursului public și trecerea de la ostilitate online la intimidare fizică.
Garda și măsurile de protecție
Pentru a preveni escaladarea, Garda a intensificat măsurile de securitate: escortă permanentă cu detectivi înarmați, monitorizarea platformelor digitale, evaluări de risc și anchete asupra grupurilor extremiste. Totuși, există temeri că publicitatea cazurilor ar putea genera „imitatori”.
Reacții politice unite
Clasa politică a transmis un mesaj comun de condamnare:
- Leo Varadkar a afirmat că atacurile sunt „împotriva democrației însăși”.
- Mary Lou McDonald a subliniat că „diferențele politice nu justifică niciodată intimidarea și violența”.
- Micheál Martin a cerut un consens pentru întărirea securității oficialilor publici.
- Ivana Bacik (Labour) a solicitat un plan național pentru combaterea hărțuirii politicienilor, inclusiv online.
Percepția comunității românești din Irlanda
În comunitatea românească, aceste incidente sunt privite cu îngrijorare, mai ales pentru că ridică întrebări legate de siguranța publică și de capacitatea Gardei de a gestiona amenințările moderne, provenite atât din mediul online, cât și din proteste stradale. Mulți români subliniază că Irlanda rămâne, în ansamblu, o țară sigură, dar consideră că fenomenul hărțuirii și al intimidării politice trebuie tratat cu maximă seriozitate pentru a preveni escaladarea.
În timp ce Simon Harris își continuă agenda politică, inclusiv participarea la reuniunea Fine Gael din Mullingar, aceste atacuri devin un test pentru modul în care Irlanda poate apăra libertatea politică și siguranța liderilor săi, fără a afecta libertatea de exprimare într-un climat social tot mai tensionat.
