☘️ Angajată concediată după ce a reclamat lipsa unei toalete la locul de muncă primește despăgubiri
O vânzătoare dintr-un magazin de modă din Dublin a câștigat un caz la Workplace Relations Commission (WRC), după ce a fost concediată în urma unei plângeri depuse la Health and Safety Authority (HSA) privind lipsa toaletelor pentru angajați.
Fiona Bird, care lucra într-un butic al brandului olandez YaYa, operat în Irlanda de firma GB Agencies Galway Limited, va primi o compensație totală de 9.390 de euro, dintre care 7.500 de euro pentru penalizarea abuzivă suferită în baza Legii privind Sănătatea și Siguranța la Locul de Muncă (2005).
Decizie fermă a WRC
Adjudecătoarea Penelope McGrath a stabilit că încetarea bruscă a contractului lui Bird a fost „un act clar de penalizare, cu efecte negative evidente asupra reclamantei”. Ea a respins argumentele angajatorului, care susținea că angajata a fost concediată din cauza vânzărilor slabe, în comparație cu ceilalți colegi.
„Nu accept explicația oferită de companie, pe care o consider o încercare de a justifica retroactiv o concediere profund problematică”, a declarat McGrath.
Lipsa condițiilor minime
Înainte de a lucra pentru YaYa, Fiona Bird fusese angajată timp de aproape zece ani la Pamela Scott, în Stillorgan. Odată cu deschiderea noii locații din Dún Laoghaire, ea a semnalat probleme de organizare specifice unui start-up, dar cea mai mare nemulțumire era absența unei toalete dedicate personalului și implicit lipsa unei chiuvete pentru spălat pe mâini.
Directorul companiei, Gerard Burke, a recunoscut că zona din spate a magazinului era neterminată la momentul deschiderii, chiar înainte de Crăciun, și că, temporar, angajații puteau folosi toaleta cafenelei de alături.
Însă, pentru Bird, soluția nu era „nici practică, nici demnă”. Situația s-a prelungit timp de cinci luni, perioadă în care ea a cerut sprijinul HSA pentru a verifica dacă lipsa facilităților contravenea legislației. În urma sesizării, autoritatea a emis un avertisment oficial către companie, la începutul anului 2023.
Concluziile WRC
Adjudecătoarea a subliniat că instalarea unei toalete pentru personal „ar fi trebuit să facă parte din reamenajarea magazinului încă din start și nu tratată ca o problemă secundară, amânată pe termen nedefinit”.
Drepturile angajaților în Irlanda privind condițiile de muncă
Cazul Fionei Bird scoate în evidență un aspect esențial pentru toți angajații din Irlanda: dreptul la condiții de muncă sigure, sănătoase și demne.
Conform legislației irlandeze, în special Safety, Health and Welfare at Work Act 2005, angajatorii au obligația să asigure:
- Acces la toalete și chiuvete – fiecare loc de muncă trebuie să fie dotat cu facilități sanitare adecvate și ușor accesibile. Angajații nu pot fi obligați să folosească toalete publice sau din alte locații.
- Un mediu sigur și igienic – lipsa unor condiții minime, cum ar fi apă curentă pentru spălat pe mâini, poate reprezenta un risc pentru sănătatea personalului.
- Protecție împotriva penalizărilor – dacă un angajat face o plângere justificată către Health and Safety Authority (HSA) sau altă instituție relevantă, angajatorul nu are voie să îl sancționeze sau să îl concedieze din acest motiv. O astfel de acțiune este considerată „penalizare ilegală”.
- Compensații prin WRC – în caz de abuz, angajatul are dreptul să depună plângere la Workplace Relations Commission, care poate obliga angajatorul să plătească despăgubiri și să recunoască încălcarea drepturilor.
Pentru românii din Irlanda, aceste drepturi sunt foarte importante, mai ales în sectoare unde condițiile de muncă pot fi mai dificile, precum retail, curățenie, construcții sau ospitalitate.
? Dacă un angajat întâmpină o situație similară, el poate:
- Discută direct cu angajatorul, semnalând problema în scris.
- Contacta HSA pentru a cere verificări oficiale.
- Apela la WRC în cazul în care se simte penalizat sau concediat pe nedrept.
☘️ Raport ESRI: Peste 225.000 de copii din Irlanda trăiesc în sărăcie, la niveluri similare cu cele din criza financiară
Un nou studiu publicat de Economic and Social Research Institute (ESRI) arată că mai mult de 225.000 de copii din Irlanda trăiesc în sărăcie atunci când se iau în calcul și costurile locuinței, o cifră comparabilă cu perioada recesiunii economice din 2007-2009.
Potrivit raportului, un copil din cinci face parte dintr-o familie aflată sub pragul sărăciei. În clasamentul Uniunii Europene, Irlanda ocupă locul 16 din cele 27 de state membre în ceea ce privește rata sărăciei copiilor după deducerea costurilor locative.
Costurile locuinței și impactul inflației
Rata sărăciei calculată „după costurile locative” se diferențiază de rata clasică prin faptul că ia în considerare venitul disponibil după plata chiriei sau a creditului ipotecar. Pentru multe familii cu venituri mici, aceste cheltuieli absorb o parte disproporționat de mare din buget.
Raportul ESRI mai arată că inflația a lovit mai puternic gospodăriile cu venituri reduse, fiind cu 7% mai mare decât rata oficială (6,3%). Creșterile de prețuri la energie, încălzire și alimente au afectat în mod direct familiile vulnerabile, în timp ce gospodăriile cu venituri mari au resimțit o inflație mai redusă, cu 5% sub media oficială.
Deși veniturile nominale au crescut cu 11,3%, acestea au fost depășite de o creștere de 14,6% a prețurilor, ceea ce a dus la o scădere de 0,6% a veniturilor reale în 2023. Per total, veniturile ajustate pentru mărimea gospodăriei și inflație au rămas cu 3,3% sub nivelul din 2021.
Consecințele pentru copii și adulți
Dr. Barra Roantree, coautor al raportului, a subliniat că „nu s-au înregistrat progrese reale în reducerea sărăciei copiilor atunci când sunt incluse costurile locuinței”. El a avertizat că obiectivele guvernamentale privind reducerea sărăciei nu vor putea fi atinse fără reforme majore, cum ar fi introducerea unui al doilea nivel al Child Benefit pentru familiile cu venituri reduse.
Studiul mai evidențiază și efectele pe termen lung ale sărăciei în copilărie: adulții cu vârste între 25 și 59 de ani care au crescut în sărăcie sunt cu 8% mai predispuși să aibă o stare de sănătate precară comparativ cu cei crescuți în condiții bune sau foarte bune.
O realitate dură pentru multe familii
Aceste date vin într-un context în care Irlanda se confruntă cu o criză a locuințelor și cu costuri tot mai ridicate ale traiului de zi cu zi. Pentru familiile cu copii, lipsa unui venit suficient după plata chiriei sau a creditului ipotecar face ca sărăcia să devină o realitate zilnică, comparabilă cu cea din timpul crizei economice de acum 15 ani.
Sprijin financiar pentru familiile cu copii în Irlanda
Pentru românii care locuiesc și muncesc în Irlanda, este important de știut că există mai multe forme de sprijin financiar și social destinate familiilor cu copii, în special pentru cele cu venituri reduse. Raportul ESRI arată clar că multe gospodării sunt împovărate de costurile locuinței și ale traiului zilnic, însă statul oferă anumite mecanisme de protecție.
1. Child Benefit (Alocația pentru copii)
- Este o plată universală, acordată fiecărui copil cu vârsta sub 16 ani (sau sub 18 ani dacă urmează cursuri de zi ori are o dizabilitate).
- Valoarea este de 140 euro pe lună per copil.
- Nu depinde de nivelul veniturilor familiei și se plătește direct în contul părintelui sau tutorelui.
2. Working Family Payment (WFP)
- Ajutor pentru familiile care lucrează, dar au venituri mici.
- Se calculează în funcție de venitul gospodăriei și de numărul de copii.
- Plata se face săptămânal și poate reprezenta o diferență importantă pentru părinții care lucrează în retail, curățenie, construcții sau alte domenii unde salariile sunt mai scăzute.
3. Back to School Clothing and Footwear Allowance
- Sprijin anual pentru achiziția de uniforme și încălțăminte școlară.
- Este acordat automat multor familii aflate deja în scheme de ajutor, dar poate fi și solicitat separat.
4. Housing Assistance Payment (HAP) și Rent Supplement
- Ajutor destinat familiilor care nu pot acoperi costurile mari ale chiriei.
- HAP este administrat prin autoritățile locale, iar Rent Supplement este oferit pentru situații temporare.
5. Medical Card și GP Visit Card
- Familiile cu venituri mici pot primi Medical Card, care acoperă vizitele la medicul de familie, medicamentele și unele servicii spitalicești gratuit.
- Cei cu venituri ceva mai mari pot primi GP Visit Card, care asigură acces gratuit la medicul de familie pentru copii și adulți.
? Informații și aplicare:
- Toate detaliile despre aceste scheme se găsesc pe site-ul Department of Social Protection (www.gov.ie).
- Formularele pot fi depuse online prin MyWelfare.ie sau direct la biroul local Intreo.
☘️ Construcțiile încetinesc din nou: scădere accentuată în august, în timp ce obiectivele pentru locuințe sunt sub presiune
Activitatea din sectorul construcțiilor din Irlanda a scăzut pentru a patra lună consecutivă în august, atingând cel mai redus nivel de la sfârșitul anului trecut, potrivit AIB Irish Construction PMI. Indicatorul-cheie a coborât la 45,9, sub pragul de 50 care marchează stagnarea, semnalând o contracție generalizată a activității.
Toate sub-sectoarele în scădere
Pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate cele trei categorii majore ale sectorului – locuințe, construcții comerciale și inginerie civilă – au înregistrat scăderi.
- Construcțiile rezidențiale au continuat să scadă pentru a patra lună consecutiv, cu un ritm ușor mai accentuat față de iulie.
- Sectorul comercial a întrerupt o perioadă de șase luni de creștere.
- Ingineria civilă rămâne cea mai slabă componentă, cu o contracție accentuată și persistentă.
„Declinul devine din ce în ce mai extins în toate sub-sectoarele”, a explicat John Fahey, economist-șef la AIB.
Ținta guvernamentală pentru locuințe, tot mai greu de atins
Guvernul și-a propus finalizarea a 41.000 de locuințe în 2024, însă cifrele de până la sfârșitul lunii iunie arată doar 15.149 de locuințe terminate, ceea ce ridică semne de întrebare privind atingerea obiectivului anual.
Această încetinire reprezintă o problemă majoră în contextul crizei locuințelor și a chiriilor extrem de ridicate din Irlanda.
Paradox pe piața muncii
Deși producția a scăzut, companiile de construcții au continuat să angajeze personal, anticipând o revenire a activității. Datele Central Statistics Office confirmă că numărul angajaților din sector a crescut puternic:
- 190.300 în al doilea trimestru din 2024, față de 177.800 în primul trimestru și 160.700 în aceeași perioadă din 2023.
Creșterea este notabilă, având în vedere că rata șomajului național este de aproximativ 4%, nivel considerat drept „ocupare deplină”.
Costuri mai mari și incertitudine economică
În paralel, inflația continuă să afecteze construcțiile. Prețurile materialelor au crescut, livrările au avut întârzieri semnificative, iar costurile subcontractorilor s-au majorat, chiar dacă utilizarea lor a scăzut.
Indicele pentru noi comenzi a intrat și el în teritoriu negativ, pentru prima dată din ianuarie 2024, reflectând prudența firmelor în fața unei economii incerte.
? Pentru românii din Irlanda, aceste evoluții au un impact direct: încetinirea construcțiilor poate însemna mai puține locuințe noi pe piață și presiune continuă asupra chiriilor deja ridicate, în special în Dublin și alte orașe mari.
☘️ Presiune tot mai mare pentru redeschiderea Dundrum House Hotel din Tipperary ca obiectiv turistic
În comitatul Tipperary cresc vocile care cer ca Dundrum House Hotel, un hotel istoric, să fie readus în circuitul turistic, după ce a fost transformat într-un centru de cazare pentru solicitanți de protecție internațională (IPA).
Consilierul Fine Gael, John Crosse, a declarat că locuitorii din satul Dundrum și din împrejurimi vor ca hotelul să își recapete rolul de unitate de cazare pentru turiști și de centru de agrement, nu de centru IPAS (International Protection Accommodation Service).
Un hotel cu istorie, acum în controversă
Hotelul a intrat în atenția publică după ce s-a aflat că un contract a fost semnat pentru a găzdui acolo solicitanți de azil, deși firma desemnată pentru administrare fusese înființată recent și avea sediul înregistrat în Spania.
Situația s-a complicat și mai mult luna trecută, când Brogan Capital Ventures, compania proprietară a hotelului, a intrat în lichidare, ceea ce a dus la închiderea unității și la pierderea a 48 de locuri de muncă. În schimb, centrul IPAS de pe același teren a rămas operațional.
Consilierul Crosse a cerut ca Tipperary County Council sau organizația Tipperary Tourism să propună o moțiune prin care întregul complex să fie desemnat exclusiv pentru activități turistice și de agrement:
„Vorbesc în numele întregului comitat și al oamenilor din zona Dundrum – toți își doresc ca hotelul să fie redat turismului. Dacă ar exista o astfel de desemnare, ar putea atrage investitori dispuși să readucă situl la gloria de altădată.”
Facilități comunitare pierdute
Închiderea terenului de golf, a centrului de fitness și a restaurantului din cadrul hotelului a provocat șoc în comunitate. Consilierul independent Liam Browne a afirmat că situația nu este doar o problemă de afaceri, ci și una socială:
„Un sit istoric este pus în pericol. Guvernul trebuie să investigheze de ce o companie cu proprietari necunoscuți a primit un contract de stat și dacă au fost plătite fonduri publice. Este nevoie de acțiuni urgente pentru a proteja locurile de muncă și serviciile din Dundrum.”
Reacție la nivel național
Deputatul independent Mattie McGrath a descris închiderea bruscă a hotelului drept „o lovitură devastatoare pentru angajați, furnizorii locali și întreaga comunitate”, cerând intervenția rapidă a miniștrilor responsabili.
? Pentru românii din Irlanda, această dispută este relevantă din două perspective:
- Locuri de muncă – închiderea hotelului a dus la pierderi de joburi, afectând indirect și românii care lucrau sau ar fi putut lucra în ospitalitate și turism în zonă.
- Criza locuințelor și migrația – folosirea unor hoteluri pentru cazarea solicitanților de azil face parte din strategia guvernului de a gestiona creșterea cererii, dar stârnește tensiuni locale legate de utilizarea resurselor și de pierderea infrastructurii turistice.
☘️ Consiliul fiscal avertizează Guvernul că plănuiește cheltuieli prea mari în Bugetul pentru 2026
Consiliul Consultativ Fiscal din Irlanda (IFAC) trage un semnal de alarmă cu privire la intenția Guvernului de a crește semnificativ cheltuielile publice în Bugetul pentru anul viitor, avertizând că această abordare ar putea supraîncălzi economia și ar reduce capacitatea statului de a răspunde eficient în perioadele de criză.
Potrivit IFAC, Guvernul plănuiește o majorare a cheltuielilor de 9,4 miliarde de euro în Bugetul pentru 2026 — o sumă considerată inadecvată într-un moment în care economia funcționează bine. „O abordare mai reținută ar fi mai potrivită, pentru a evita riscul de supraîncălzire economică și pentru a păstra spațiu fiscal în eventualitatea unei recesiuni”, se arată în analiza consiliului.
Cheltuieli deja mult peste planificare în 2025
Consiliul fiscal, un organism independent creat în urma crizei financiare pentru a supraveghea finanțele publice, subliniază că și în 2025 Guvernul a depășit semnificativ bugetul inițial. Deși coaliția de guvernare estimase o creștere a cheltuielilor cu 3 miliarde de euro pentru acest an, cifrele actuale indică o creștere de 7,6 miliarde.
În plus, departamentele Educației, Copilului și Justiției au cheltuit cu 7,5% mai mult până acum în 2025, deși în Buget era prevăzută o creștere de doar 2,5%. Această tendință, afirmă consiliul, reflectă un tipar repetitiv de depășiri bugetare în ultimii ani.
Avertisment privind dependența de veniturile excepționale
Un alt punct criticat dur este faptul că Guvernul se bazează pe încasări excepționale din taxe plătite de multinaționale — venituri considerate volatile și nesustenabile pe termen lung. Dacă aceste venituri ar fi excluse din calcule, cheltuielile statului ar depăși cu 8 miliarde de euro sumele colectate din taxe și impozite.
În acest context, IFAC consideră „dezamăgitor” faptul că Guvernul nu a publicat încă un plan fiscal pe termen mediu, așa cum promisese pentru vara acestui an. De asemenea, Irlanda continuă să nu aibă o regulă clară care să limiteze creșterea anuală a cheltuielilor, o lipsă considerată periculoasă într-un moment de prosperitate economică.
Economia merge bine, dar riscurile cresc
În ciuda criticilor, consiliul recunoaște că economia irlandeză rămâne robustă, cu rate record ale angajării și cu un consum intern puternic. Totuși, există o doză semnificativă de incertitudine generată de politicile comerciale internaționale, în special de tarifele impuse recent de administrația Trump. Până în prezent, acestea nu au avut un impact major asupra economiei, dar IFAC avertizează că riscurile externe nu pot fi ignorate.
Președintele IFAC, Seamus Coffey, a subliniat: „Economia Irlandei se află într-o poziție solidă, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine. Tocmai de aceea, acum nu este momentul pentru un pachet bugetar amplu. Astfel de măsuri trebuie rezervate pentru perioadele în care economia este slabă și are nevoie de sprijin.”
Această analiză apare într-un moment în care discuțiile privind prioritățile Bugetului pentru 2026 sunt în plină desfășurare, iar presiunile politice pentru creșteri de cheltuieli în domenii precum sănătate, locuințe și infrastructură sunt intense. IFAC avertizează, însă, că generozitatea bugetară de azi poate deveni vulnerabilitatea de mâine.
