☘️ Dezvăluire: Numărul alarmant de adulți irlandezi vizați de mesaje, e-mailuri și apeluri frauduloase pe fondul creșterii criminalității cibernetice
Escrocii folosesc din ce în ce mai mult inteligența artificială (AI) pentru a exploata încrederea și emoțiile oamenilor.
Peste trei sferturi dintre adulții irlandezi sunt ținta unor mesaje text, e-mailuri, apeluri telefonice sau conținut online fraudulos cel puțin o dată pe lună. Deși 78% sunt expuși frecvent acestor tentative, mai puțin de o treime iau măsuri pentru a-și îmbunătăți securitatea online.
Mai mult, aproape jumătate dintre adulți (45%) spun că au fost ținta mai multor tentative de fraudă față de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de FraudSMART, o inițiativă a Banking and Payments Federation Ireland (BPFI), în colaborare cu principalele bănci din țară.
Niamh Davenport, expert în criminalitate financiară la BPFI, avertizează că escrocii folosesc tehnici de inginerie socială și progresele rapide în AI pentru a manipula victimele.
“Escrocheriile exploatează emoțiile umane, cum ar fi încrederea, frica sau compasiunea, determinând victima să creadă că interacționează cu o sursă legitimă,” a explicat Davenport. “Dezvoltarea rapidă a tehnologiei AI generative are potențialul de a amplifica fraudele financiare și înșelătoriile prin crearea de conținut fals convingător.”
Cele mai frecvente tentative de fraudă vizează utilizatorii de telefoane mobile:
- 58% au primit mesaje text frauduloase,
- 52% au fost sunați de escroci,
- 48% au primit e-mailuri suspecte.
Deși amenințările cresc, doar jumătate dintre utilizatori iau măsuri esențiale pentru prevenirea fraudelor:
- 58% blochează numerele suspecte,
- 55% ignoră apelurile nesolicitate,
- 53% evită să răspundă la mesaje sau apeluri de la numere necunoscute,
- Doar 53% nu dau niciodată click pe linkuri primite prin mesaje text, rețele sociale sau aplicații de mesagerie.
O nouă inițiativă susținută de Google atrage atenția asupra pericolelor online. Campania subliniază că mai puțin de o treime dintre utilizatori aplică măsuri de securitate de bază:
- 32% verifică dacă un site are „https” în adresa web,
- Doar 2% folosesc internet securizat în locul rețelelor WiFi publice.
Pentru mai multe informații despre cum să vă protejați de escrocherii, vizitați FraudSMART.ie.
☘️ Gunoierii de la Bord na Móna votează covârșitor pentru grevă din cauza vânzării companiei către KWD Recycling
Sindicatul avertizează că angajații riscă să își piardă drepturile, iar prețurile serviciilor ar putea crește
Muncitorii care asigură colectarea deșeurilor pentru aproximativ 135.000 de clienți din Leinster și Munster au votat în proporție de 95% în favoarea unei acțiuni de protest.
Angajații Bord na Móna Recycling sunt nemulțumiți de vânzarea iminentă a companiei către KWD Recycling, o firmă cu sediul în Kerry, și cer garanții că termenii și condițiile lor de muncă vor fi respectate.
Reprezentanții Siptu, sindicatul care îi reprezintă pe angajați, susțin că Bord na Móna Recycling este ultima companie publică de colectare a deșeurilor din Irlanda și că reducerea numărului de operatori privați ar putea duce la creșterea tarifelor pentru populație.
Compania deservește clienți din Carlow, Kildare, Laois, Limerick, Meath, Offaly, Roscommon, Tipperary, Westmeath, Wexford și Wicklow.
Este de așteptat ca Siptu să notifice oficial începerea grevei în această săptămână.
Ray Carroll, angajat al Bord na Móna Recycling din 2009, spune că viitorul său financiar este în pericol:
“Compania de stat ne vinde fără să ne ofere vreo plasă de siguranță. Eu știu exact care sunt orele mele de lucru și condițiile contractuale. Am o familie tânără și o ipotecă. Nu știu ce va urma.”
Acesta are patru copii, de 20, 15, 9 și 7 ani, și se teme că vânzarea companiei îi va afecta stabilitatea financiară.
Adrian Kane, reprezentant Siptu, acuză că tranzacția a fost negociată în spatele angajaților:
“Membrii noștri luptă pentru a proteja ultima companie publică de colectare a deșeurilor, lider în industrie la capitolele responsabilitate ecologică, siguranța muncii și drepturile angajaților.”
Acesta consideră că vânzarea companiei este un “dezastru pentru muncitori, pentru țară și pentru viitorul gestionării deșeurilor în Irlanda” și pune sub semnul întrebării viitorul companiilor de stat.
“Bord na Móna a fost devalizată, în loc să fie menținută ca un actor important în dezvoltarea economică și schimbarea sustenabilă.”
Pat McCabe, alt lider sindical, a declarat că Guvernul și conducerea companiei trebuie să discute urgent viitorul firmei cu sindicatul.
“Angajații nu vor accepta pierderea drepturilor pentru care au luptat ani de zile. Viitorul întregului sector de colectare a deșeurilor din Irlanda este în joc. Va deveni un teren pentru speculanți și interese private sau va fi gestionat rațional, în interesul cetățenilor și al mediului?” a întrebat McCabe.
Un purtător de cuvânt al Bord na Móna a declarat anterior că toți angajații își vor păstra locurile de muncă și condițiile contractuale odată cu transferul.
Însă detaliile financiare ale tranzacției rămân confidențiale, iar vânzarea companiei este încă subiect de aprobare din partea Competition and Consumer Protection Commission și a ministrului Mediului, Darragh O’Brien.
☘️ Plățile contactless pe transportul public din Dublin ar putea fi amânate până în 2028
Un raport al Autorității Naționale de Transport (NTA) arată că sistemul modern de plată este încă în faza de analiză și proiectare.
Plățile contactless pe autobuzele Dublin Bus și alte mijloace de transport public din Irlanda ar putea deveni realitate abia în 2028, conform unui raport recent al National Transport Authority (NTA).
În iulie anul trecut, autoritățile au anunțat că implementarea acestui sistem va fi realizată de compania spaniolă Indra, care va introduce o nouă generație de bilete electronice, permițând pasagerilor să plătească direct cu cardul bancar sau telefonul mobil.
Proiectul, parte a programului BusConnects, este menit să reducă întârzierile cauzate de plățile în numerar și va fi implementat inițial în zona metropolitană Dublin.
Potrivit raportului NTA, sistemul modern de ticketing este încă în faza de proiectare și va dura aproximativ trei ani pentru a fi finalizat. Asta înseamnă că actualele sisteme de plată, aflate deja la sfârșitul duratei lor de viață, vor rămâne în funcțiune cel puțin până în 2028.
Chiar dacă noul sistem de plată întârzie, reorganizarea rețelei de transport BusConnects a dus la o creștere de 40% a numărului de pasageri în zonele unde a fost implementată.
Raportul NTA mai arată că:
- Punctualitatea autobuzelor care circulă rar (mai puțin de patru pe oră) s-a îmbunătățit.
- Regularitatea autobuzelor cu frecvență mare (cinci sau mai multe pe oră) a crescut.
- Încă există loc pentru îmbunătățiri, mai ales prin măsuri precum prioritizarea autobuzelor pe rutele principale și noul sistem de ticketing.
Alte aspecte importante din raportul NTA:
- 110 autobuze electrice au fost deja introduse în flotă, contribuind la reducerea cu 1.900 de tone a emisiilor de CO₂.
- 11 din cele 12 Core Bus Corridors (CBC) au primit aprobarea de planificare de la An Bord Pleanála.
- Proiectul va livra 230 km de benzi dedicate autobuzelor și 200 km de piste pentru biciclete, pentru a îmbunătăți timpul de călătorie, fiabilitatea și eficiența serviciilor.
- Nouă rute de autobuz 24/7 au fost deja lansate, crescând capacitatea și frecvența serviciilor.
Hugh Creegan, directorul interimar al NTA, a subliniat importanța proiectului BusConnects pentru strategia de transport a Dublinului:
“Creșterea numărului de pasageri este un semn clar că publicul reacționează pozitiv la îmbunătățirea serviciilor și la conectivitatea mai mare oferită de BusConnects. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.”
Acesta a subliniat că introducerea benzilor prioritare pentru autobuze și a noului sistem de plată contactless va reduce timpul de călătorie, va îmbunătăți punctualitatea și va face transportul public mai atractiv pentru călători.
☘️
☘️ „Evacuați, vă rog, familia mea irlandeză din Gaza” – apel disperat către Guvernul Irlandei
Un tată irlandezo-palestinian cere ajutor pentru evacuarea rudelor sale din Fâșia Gaza, în timp ce încearcă să își reconstruiască viața în Irlanda alături de cei doi copii ai săi.
Khalid El-Astal (31 de ani), rezident în Dún Laoghaire, solicită Guvernului Irlandei să intervină urgent pentru a evacua tatăl său și frații săi din Gaza, unde aceștia trăiesc în condiții extrem de dificile, departe de siguranță.
Născut în Belfast, Khalid spune că familia sa este printre ultimii cetățeni irlandezi rămași în zona de conflict. Deși frații săi Abdullah (23) și Abdurrahman (26) și tatăl său, Ali El-Astal, fost academician la Queen’s University, au pașapoarte irlandeze, nu au reușit încă să părăsească Gaza.
“Fratele meu Majed a fost ucis în Gaza. Era și el cetățean irlandez. De un an și jumătate sper ca familia mea să ajungă în Irlanda. Ni s-a spus de mai multe ori că Guvernul face tot posibilul pentru a-i aduce aici. Dar încă așteptăm.”
“Tatăl meu vrea să își vadă nepoții, să trăiască în siguranță. Dar nimic nu se întâmplă, iar ei suferă de frig, lipsă de hrană, apă curată și haine, după ce și-au pierdut casa și jumătate din familie.”
Khalid locuiește într-un apartament cu o singură cameră în Dún Laoghaire împreună cu cei doi copii ai săi, Ali (5 ani) și Sara (2 ani), și cumnatul său, Mohammed (24 ani).
Soția sa, Ashwak (31 de ani), a fost ucisă într-un bombardament israelian în Gaza, alături de mama lui Khalid și fratele său Majed (29 de ani). Mama lui Mohammed, bunica copiilor, a murit în ianuarie din cauza cancerului, fără a avea acces la tratament medical.
“Suntem patru persoane într-un apartament cu o singură cameră. Nu este sigur pentru copii. Nu au unde să se joace, nu avem spațiu. Eu și Mohammed mergem în baie ca să plângem. Nu avem unde să ne retragem să ne exprimăm durerea.”
Deși este recunoscător pentru adăpostul din Irlanda, Khalid spune că locuința nu este potrivită pentru copii. Ferestrele prezintă un risc de siguranță, iar spațiul de joacă este limitat la bucătărie.
“În fiecare zi trag perdelele, de teamă că ar putea cădea pe fereastră. Dar nu e sănătos să trăim fără lumină naturală.”
Un purtător de cuvânt al Departamentului Afacerilor Externe a confirmat că un număr mic de cetățeni irlandezi și membri ai familiilor acestora sunt încă în Gaza.
“Departamentul, prin ambasada noastră din Tel Aviv, continuă să pledeze pentru evacuarea tuturor cetățenilor irlandezi care doresc să părăsească Gaza și rămâne în contact regulat cu aceștia și familiile lor din Irlanda.”
În ceea ce privește criza locuințelor, Departamentul pentru Copii, Egalitate, Dizabilitate, Integrare și Tineret a fost, de asemenea, contactat cu privire la situația locativă a familiei El-Astal.
Deși suferința este imensă, Khalid încearcă să privească spre viitor:
“Când am ajuns în Dublin, era a doua zi după ce mi-am pierdut soția. Eram pierdut, mort pe dinăuntru. Acum încep să cred că Irlanda este o binecuvântare și că putem avea o viață bună, chiar dacă durerea rămâne. Dar cel mai mare vis al meu este să îmi aduc frații și tatăl aici, să putem trăi într-o casă potrivită, iar eu să pot munci pentru a-mi crește copiii.”
☘️ Reducerea fondurilor SUA pentru Guatemala face ca ajutorul Irlandei să fie și mai vital, avertizează o organizație caritabilă
Decizia lui Donald Trump de a tăia finanțarea pentru dezvoltare în Guatemala amenință proiectele umanitare, în timp ce comunitățile indigene se confruntă cu efectele severe ale schimbărilor climatice.
Statele Unite au oferit peste 60 de milioane de dolari în ajutor umanitar Guatemalei în 2023. Acum, cu peste 90% dintre contractele USAid așteptate să fie eliminate, țara va resimți un impact semnificativ, iar organizațiile caritabile vor fi nevoite să intervină pentru a compensa lipsa finanțării.
Martin Larrecochea, directorul Trócaire pentru Guatemala, a declarat că aceste tăieri vor pune o presiune mai mare pe organizația caritabilă irlandeză pentru a umple golul lăsat de SUA.
“Guatemala este foarte dependentă de ajutorul american, iar proiectele legate de reducerea riscurilor de dezastre și securitatea alimentară vor avea de suferit,” a spus el.
Deja, unele dintre organizațiile locale cu care Trócaire colaborează au fost afectate de retragerea finanțării și au cerut sprijin suplimentar.
“SUA erau unul dintre principalii donatori pentru aceste proiecte, iar acum acel sprijin va dispărea. Ne așteptăm la o cerere mai mare de ajutor,” a adăugat Larrecochea.
În Guatemala, schimbările climatice afectează puternic comunitățile indigene mayașe, care sunt printre cele mai sărace din țară.
În satul izolat La Paz, locuitorii se confruntă cu sezoane secetoase mai lungi și ploi torențiale mai puternice, ceea ce duce la recolte slabe și insecuritate alimentară.
- Miriam Estela (13 ani), care a început liceul anul acesta, își vede familia luptând cu recoltele eșuate de cardamom și porumb. Tatăl ei, Julio, este nevoit să călătorească în alte regiuni ale țării pentru a găsi de lucru.
- Mama ei, Ilma, spune că situația este tot mai grea: “Nu este corect. Schimbările climatice ne afectează familia, întreaga comunitate. Și nu e doar lipsa hranei, ci și bolile – copiii suferă de diaree, febră, tuse.”
- Leonardo Cajbom (44 ani), lider spiritual mayaș, spune că temperaturile ridicate din ultimii ani sunt insuportabile. Tatăl său a fost unul dintre cei 200.000 de oameni uciși în timpul războiului civil (1960-1996), iar acum el vede o altă luptă pentru supraviețuire, de data aceasta împotriva schimbărilor climatice.
Cum ajută Trócaire și Irlanda?
Deși reducerea fondurilor SUA creează un dezechilibru în favoarea corporațiilor puternice și a elitelor corupte din Guatemala, Trócaire continuă să sprijine comunitățile indigene.
- Organizația a ajutat la construirea unui pod peste un râu periculos, înlocuind o barcă de lemn nesigură.
- Au fost introduse sisteme de avertizare radio pentru a pregăti comunitatea în fața dezastrelor naturale.
- Trócaire sprijină drepturile funciare ale mayașilor, ajutându-i să lupte împotriva corporațiilor care încearcă să le preia terenurile pentru plantarea de palmieri pentru ulei, agricultură intensivă sau exploatări miniere.
Irish Aid, programul de dezvoltare al Guvernului irlandez, finanțează inițiative pentru protejarea terenurilor comunităților indigene.
În timp ce Donald Trump amenință cu deportări în masă ale imigranților guatemalezi din SUA, localnicii din orașul El Estor spun că nu mai vor companiile americane pe pământul lor.
Gabriel Xi Pochan, activist din Rio Sauce, a transmis un mesaj direct:
“Guatemalezii migrează în SUA, iar ei îi alungă de acolo. Dar acum SUA vor să ne ia mineralele. E momentul să spunem ‘Ajunge! Nu mai vrem companii americane aici’.”
