☘️ Întârzieri de până la 18 luni în soluționarea apelurilor privind ajutoarele sociale provoacă îngrijorare și dificultăți financiare pentru solicitanți
Știri Irlanda astăzi: Un raport recent publicat de Citizens Information Board atrage atenția asupra întârzierilor majore în procesarea apelurilor și revizuirilor pentru diverse prestații sociale din Irlanda, cum ar fi alocația pentru îngrijitori sau beneficiile pentru persoanele cu dizabilități. În unele cazuri, soluționarea acestor cereri poate dura până la 18 luni, perioadă în care mulți dintre solicitanți trăiesc cu incertitudine și presiuni financiare acute.
Raportul, bazat pe cazuri gestionate în primul trimestru al acestui an, subliniază că mulți dintre cei care solicită sprijin social o fac în momente deosebit de vulnerabile – fie din cauza unei boli proprii, fie pentru că îngrijesc un membru al familiei. Procesul birocratic anevoios și lipsa de comunicare eficientă între autorități și beneficiari contribuie la starea de îngrijorare constantă resimțită de aceștia.
Potrivit documentului, întârzierile afectează în special Oficiul de Apeluri pentru Ajutoare Sociale (Social Welfare Appeals Office – SWAO), unde avocații specializați raportează durate de procesare între 7 și 18 luni. Situația este considerată o sursă majoră de stres emoțional și financiar, mai ales pentru persoanele care nu au alte surse de venit în afara sprijinului de bază, precum Supplementary Welfare Allowance – ajutor care, în unele cazuri, nici măcar nu este cunoscut sau accesat de solicitanți.
Raportul evidențiază și deficiențele de comunicare dintre Departamentul Protecției Sociale și solicitanți sau personalul Citizens Information, cu dificultăți frecvente în obținerea informațiilor despre stadiul unui apel sau al unei revizuiri. Unii reclamanți au fost anunțați, după luni întregi de așteptare, că cererea lor nici măcar nu fusese repartizată unui ofițer de apel.
În replică, o purtătoare de cuvânt a Departamentului Protecției Sociale, condus de ministrul Dara Calleary, a precizat că timpul mediu de soluționare a unui apel, până la finalul trimestrului al doilea din 2025, a fost de 21,9 săptămâni. Ea a menționat că doar aproximativ 1% dintre cele aproape 3,4 milioane de decizii luate de departament în 2024 au fost contestate prin apeluri oficiale.
Totuși, cifrele arată că 174.000 de cereri au fost respinse sau invalidate, iar 40.000 de apeluri au fost înregistrate – ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și transparența sistemului actual. Autoritățile susțin că încearcă să prioritizeze cazurile în care beneficiarii sunt deosebit de vulnerabili sau nu au acces la sprijin suplimentar.
Pentru a accelera procesul, au fost angajați 20 de ofițeri de apel suplimentari, iar din aprilie 2025 au intrat în vigoare noi reglementări privind apelurile sociale, menite să modernizeze și să simplifice procedurile. Se speră că aceste măsuri vor reduce numărul apelurilor în așteptare și durata medie de soluționare.
În contextul pregătirii pentru viitorul buget național, Citizens Information a solicitat o abordare strategică și coerentă privind ratele de bază ale ajutoarelor sociale. Organizația avertizează că, în ciuda creșterilor bugetare ale Departamentului Protecției Sociale în ultimii ani, plățile nu au ținut pasul cu creșterea costurilor de trai, punând astfel în pericol securitatea financiară a multor gospodării.
Pentru persoanele cu dizabilități sau boli cronice, se solicită introducerea unui „cost al dizabilității” care să recunoască cheltuielile suplimentare cu care se confruntă aceste categorii. Alte propuneri includ reformarea programului pentru șoferii și pasagerii cu dizabilități, extinderea eligibilității pentru Partial Capacity Benefit și acordarea unui card de transport gratuit copiilor pentru care se plătește Domiciliary Care Allowance, cu prelungirea acestui ajutor până la vârsta de 18 ani.
Aceste știri din Irlanda transmit un semnal clar către autorități: fără acțiuni concrete și reforme sistemice, întârzierea deciziilor privind ajutoarele sociale va continua să afecteze negativ viața unor persoane deja aflate în situații dificile.
☘️ Știri Irlanda: Superintendent acuzat că a amenințat un bar din Dublin, a agresat managera și a făcut remarci rasiste față de un bodyguard
Un superintendet din cadrul Garda este judecat pentru acuzații grave după ce ar fi avut un comportament agresiv și ofensator într-un bar gay din Dublin. Gavin O’Reilly este acuzat că a amenințat că va închide localul, a agresat-o pe managera pubului și a adresat insulte rasiste unui agent de securitate. Incidentul ar fi avut loc în seara zilei de 26 august 2023, la Pennylane pub, situat pe Strand Street Great.
Procesul, care se desfășoară fără juriu la Dublin District Court, a fost suspendat temporar și urmează să fie reluat cu noi mărturii din partea acuzării.
Mărturia Emmei Parks: „Nu am mai simțit o asemenea agresivitate până acum”
Emma Parks, managera barului, a relatat că Gavin O’Reilly, aflat în local împreună cu doi prieteni, a fost inițial invitat politicos să plece după ce grupul devenise zgomotos. Ea a povestit că i-a sugerat să meargă să mănânce ceva și că ar fi fost bineveniți să revină mai târziu. Grupul a plecat fără incidente, dar, la scurt timp, O’Reilly s-a întors și a devenit agresiv verbal și fizic.
„Mi-a spus că nu voi mai lucra niciodată, că va închide barul. A început să-mi strige în față, cu pumnii strânși și dinții încleștați. M-a numit ‘bitch’ și pe un bodyguard l-a făcut ‘black bastard’,” a declarat Parks în fața instanței.
Ea a precizat că, deși inițial nu crezuse că este cu adevărat garda, O’Reilly s-a prezentat ca fiind superintendet și a menționat că îl cunoaște pe proprietarul localului, Shane. Parks a încercat să-l îndepărteze din zonă, dar susține că acesta a urmat-o și a devenit tot mai agresiv.
La un moment dat, ea a început să-l filmeze cu telefonul mobil. Pe înregistrarea redată în instanță, se aude cum îl confruntă pentru limbajul rasist, în timp ce O’Reilly repetă: „How dare you”.
„A lovit telefonul din mâna mea cu o mișcare bruscă, în jos, și acesta a ricoșat de perete. Mi-a atins degetul și m-a durut. Am avut nevoie de gheață și am lipsit o săptămână de la muncă din cauza șocului,” a declarat ea.
Apărarea: „A fost provocat și exagerările sunt grosolane”
Apărarea, reprezentată de avocatul Garnet Orange SC, susține că O’Reilly nu a fost agresiv inițial și că Parks ar fi fost cea ostilă. Acesta a afirmat că clientul său a spus doar: „Când îl vezi pe Shane, spune-i că Garda Gav a fost aici,” după care ar fi fost atacat de angajații de securitate.
Avocatul a mai acuzat-o pe Parks că a „exagerat grosolan” și că ar fi mințit cu privire la acțiunile lui O’Reilly, punând sub semnul întrebării poziția telefonului în momentul altercației și contextul incidentului.
Parks a respins toate aceste acuzații și a declarat că înregistrarea audio-video și apelul la 999 – în care afirmă că a fost agresată de un bărbat care s-a prezentat ca fiind garda și care a făcut comentarii rasiste – susțin în totalitate ceea ce s-a întâmplat.
Urmează noi mărturii
Procesul va continua cu depozițiile altor martori din partea acuzării, inclusiv agenți de securitate prezenți la fața locului. Între timp, cazul atrage atenția opiniei publice, în special datorită faptului că implică un membru de rang înalt al Garda, instituție care s-a confruntat în trecut cu critici legate de modul în care gestionează comportamentul propriilor angajați în afara serviciului.
Rezultatul procesului ar putea avea implicații importante nu doar pentru cariera lui Gavin O’Reilly, ci și pentru încrederea publicului în integritatea forțelor de ordine din Irlanda.
☘️ Un bărbat din Wicklow a agresat agenți de securitate după ce a fost blocat în afara locului de muncă din Dublin: „Un moment de nebunie”
Un bărbat în vârstă de 42 de ani a fost condamnat la șase luni cu suspendare și obligat să efectueze 200 de ore de muncă în folosul comunității, după ce a agresat doi agenți de securitate care îi blocaseră accesul într-un spațiu comercial din Dublin. Incidentul a avut loc pe 14 august 2023, pe Ballymount Road din Crumlin, în cadrul unei dispute generate de o problemă contractuală legată de spațiul închiriat.
Mark Lyons, originar din Woodside, Rathnew, comitatul Wicklow, a recunoscut în fața instanței de la Dublin District Court că i-a agresat pe cei doi bărbați, provocându-le răni faciale, dintre care unul a rămas cu o cicatrice permanentă pe frunte.
„A acționat greșit, dar își asumă faptele”
Apărarea, reprezentată de avocatul Donal Quigley, a explicat că Lyons subînchiria un spațiu în incinta TW Motors, dar într-o zi a descoperit că accesul i-a fost blocat de patru agenți de securitate, aduși de proprietarul clădirii.
„Avea nevoie să intre pentru a-și recupera niște obiecte personale și, când nu a reușit, a izbucnit o altercație,” a declarat avocatul. „A acționat într-un mod foarte greșit, dar recunoaște complet că nu trebuia să se ajungă aici. A fost un moment de nebunie.”
Apărarea a mai susținut că incidentul a fost „complet ieșit din caracterul său”, întrucât Lyons este o persoană „liniștită”, fără antecedente de violență sau probleme de gestionare a furiei. El a susținut că atunci când a ajuns la sediu, agenții de securitate „nu aveau o problemă cu el în mod direct”, dar faptul că nu a putut intra l-a afectat emoțional.
Judecătoarea: „Acceptă responsabilitatea și are un risc redus de recidivă”
În motivarea deciziei, judecătoarea Treasa Kelly a menționat că un raport de probațiune a indicat un risc redus ca Lyons să comită fapte similare în viitor și că acesta a acceptat pe deplin responsabilitatea pentru acțiunile sale.
„Înțelege că a lovi pe cineva poate avea consecințe grave, chiar pe viață,” a spus el în fața instanței, adăugând că nu a mai fost implicat niciodată într-un astfel de incident și că regretă profund ceea ce s-a întâmplat.
Lyons a mai spus că după incident a aflat că o sumă importantă de bani a dispărut dintr-un seif aflat în biroul său, dar nu a furnizat mai multe detalii în legătură cu acest aspect. Între timp, s-a mutat într-o altă locație pentru a-și desfășura activitatea.
Cazul reflectă tensiunile care pot apărea în contextul disputelor comerciale și arată cum o reacție impulsivă poate avea repercusiuni serioase. Deși instanța a optat pentru clemență în acest caz, oferind o pedeapsă cu suspendare, judecătoarea a subliniat clar că violența, indiferent de circumstanțe, nu este acceptabilă și poate avea urmări grave atât pentru victime, cât și pentru agresor.
☘️ Trei din cinci tineri sub 25 de ani iau în calcul emigrarea: Criza costului vieții îi forțează să caute un viitor în altă parte
Tinerii din Irlanda se confruntă cu o criză profundă de încredere în viitorul pe care îl pot construi în propria țară. Un nou sondaj realizat de Red C pentru Consiliul Național al Tineretului din Irlanda (National Youth Council of Ireland – NYCI) a dezvăluit că 60% dintre tinerii cu vârste sub 25 de ani se gândesc serios să emigreze, iar aproape unul din trei a declarat că este hotărât să părăsească Irlanda pentru a-și căuta o viață mai bună în altă parte.
Această tendință îngrijorătoare apare într-un context economic din ce în ce mai dur, dominat de costuri ridicate ale vieții, lipsa locuințelor accesibile și un sistem social care pare să nu mai răspundă nevoilor generației tinere. Criza locuințelor este indicată drept cea mai mare provocare financiară. 84% dintre respondenți au afirmat că situația actuală de pe piața imobiliară îi afectează într-o măsură mult mai mare decât alte categorii de populație. Dintre studenții cu normă întreagă, un procent copleșitor – 94% – a identificat costul chiriei și al cazării drept un obstacol major în viața de zi cu zi.
Dar problemele nu se opresc aici. Tinerii sub 25 de ani au raportat că pe lângă chirii, se confruntă cu presiuni constante legate de taxele pentru educație, prețurile tot mai mari ale alimentelor și produselor de bază, dar și dificultăți în accesarea serviciilor medicale. Aceste greutăți zilnice nu afectează doar confortul material al tinerilor, ci și modul în care ei percep șansele de a-și construi o viață stabilă, independentă și demnă în Irlanda.
Kathryn Walsh, directoare de politici publice și advocacy în cadrul NYCI, a declarat că această realitate trebuie privită cu toată seriozitatea. În opinia sa, cifrele prezentate de sondaj nu vorbesc doar despre dificultăți materiale, ci despre o problemă de încredere și speranță în viitor: „Nu vorbim doar despre greutăți. Este vorba despre faptul că tinerii simt că Irlanda nu mai este un loc în care pot construi un viitor.”
Pentru a combate acest fenomen, NYCI a lansat un apel către Guvern în contextul pregătirii Bugetului pentru 2026. Consiliul propune o serie de măsuri concrete care ar putea reduce presiunea financiară asupra tinerilor și ar crea premisele pentru un trai mai echitabil. Printre acestea se numără egalizarea nivelului alocației de șomaj pentru tinerii sub 25 de ani cu cel oferit adulților, eliminarea salariilor minime diferențiate pe vârstă – considerate o formă de discriminare economică – și reducerea permanentă a taxelor universitare, care în prezent reprezintă o povară greu de susținut pentru multe familii.
Kathryn Walsh a subliniat că astfel de măsuri nu sunt doar aspecte tehnice de buget, ci reflectă valori fundamentale de echitate și respect față de contribuția tinerilor în societate. „Trebuie să încetăm să penalizăm tinerii doar pentru că sunt tineri. Aceste schimbări ar transmite un mesaj clar de sprijin și corectitudine,” a spus ea.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.004 persoane, reprezentativ la nivel național în funcție de vârstă, gen și regiune, iar rezultatele reflectă o realitate tot mai greu de ignorat. Dacă această tendință de emigrare continuă, Irlanda riscă să piardă o întreagă generație care nu se mai simte valorizată și care vede în alte țări – sau chiar înapoi acasă, în cazul tinerilor din comunitățile de imigranți – un viitor mai stabil și mai just.
Pentru tinerii români din Irlanda, aceste date vin ca o confirmare a dificultăților trăite în viața de zi cu zi: chiriile exorbitante, locuințele supraaglomerate, salariile mici în raport cu cheltuielile, lipsa sprijinului instituțional în sistemul de educație sau sănătate. Deși Irlanda a reprezentat pentru mulți un tărâm al oportunităților, se conturează tot mai clar ideea că această promisiune devine din ce în ce mai greu de îndeplinit.
În absența unor măsuri curajoase și rapide, tendința de emigrare în rândul tinerilor va continua să crească, afectând nu doar viitorul generației actuale, ci și echilibrul social și economic al Irlandei pe termen lung. Bugetul 2026 ar putea reprezenta ultima șansă de a reconstrui încrederea tinerilor în viitorul lor pe insulă.
☘️ WRC găzduiește discuții privind pensiile pentru secretarele și îngrijitorii din școli: Greva a fost suspendată după o săptămână de proteste
Comisia pentru Relații de Muncă (Workplace Relations Commission – WRC) va găzdui astăzi discuții esențiale privind accesul la pensii pentru secretarele și îngrijitorii din școlile din Irlanda, după ce peste 2.600 de angajați din sectorul educațional au suspendat o grevă care a durat mai bine de o săptămână. Protestele au afectat aproximativ 2.000 de unități de învățământ la nivel național.
Angajații vizați, membri ai sindicatului Fórsa, au ieșit în stradă pentru a cere drepturi egale cu cele ale personalului didactic și al asistenților pentru nevoi speciale (Special Needs Assistants – SNAs), în special în ceea ce privește accesul la pensii din sistemul public.
Vineri seară, sindicatul a anunțat suspendarea grevei după ce a fost obținut un acord pentru inițierea unui proces oficial de negociere. Potrivit Fórsa, punctul central al acordului este angajamentul guvernului de a discuta acordarea de pensii pentru secretarele și îngrijitorii din școli în condiții similare cu cele oferite profesorilor și SNAs. Această inițiativă vine ca răspuns la nemulțumiri de lungă durată din partea acestor categorii de personal, care se consideră ignorate de sistemul actual de beneficii sociale și profesionale.
În cadrul aceluiași acord, vor avea loc și discuții privind alte drepturi precum concediul de doliu, concediul medical și încheierea unui nou acord salarial pentru îngrijitori. Dacă anumite aspecte rămân nesoluționate după aceste negocieri, părțile au convenit ca ele să fie înaintate Curții Muncii (Labour Court), o autoritate superioară în soluționarea disputelor de muncă din Irlanda.
Ministra Educației și Tineretului, Helen McEntee, a salutat dezvoltările recente, descriindu-le ca pe un „moment de cotitură” și a apreciat disponibilitatea sindicatului de a opri acțiunile de protest și de a se așeza la masa negocierilor în cadrul WRC. „Ambele părți trebuie să vină cu o minte deschisă și cu bună-credință, fără condiții prealabile sau idei preconcepute despre rezultatul final,” a declarat ministra.
Această criză a adus din nou în prim-plan problema inegalităților din sectorul educațional, în special în ceea ce privește personalul de suport – angajați esențiali pentru buna funcționare a sistemului, dar adesea marginalizați în privința beneficiilor. Pentru comunitățile școlare, în special cele din zone rurale sau defavorizate, secretarele și îngrijitorii nu doar că asigură servicii administrative sau de întreținere, ci contribuie activ la viața școlii și la sprijinul copiilor și profesorilor.
Încheierea cu succes a acestui proces ar putea reprezenta un precedent important pentru alte categorii de angajați din sistemul public care solicită recunoaștere și tratament echitabil. În același timp, evoluția discuțiilor din cadrul WRC va fi atent monitorizată nu doar de către angajații din școli, ci și de alte sectoare sindicalizate interesate de modul în care statul gestionează revendicările sociale.
