☘️ Avertisment pentru angajați: Riscurile stocării datelor personale pe dispozitivele de serviciu
Un caz recent a readus în atenție pericolele la care se expun angajații care folosesc telefoanele sau laptopurile de serviciu pentru scopuri personale.
Eamon McShane, din Burtonport, comitatul Donegal, a susținut că a pierdut 1.400 € în urma unui atac cibernetic asupra HSE, petrecut acum patru ani. Acesta a afirmat că hackerii i-au compromis conturile de email personal și criptomonedă, accesate prin telefonul de serviciu. McShane a contestat decizia Comisiei pentru Protecția Datelor (DPC) de a nu investiga presupusa încălcare, dar Înalta Curte i-a respins cererea.
Potrivit avocatului specializat în dreptul muncii Linda Hynes, de la firma Lewis Silkin, acest caz arată clar că utilizarea neautorizată a dispozitivelor de serviciu pentru date personale este în afara responsabilității angajatorului. Politica HSE interzice acest tip de folosire, iar instanța a decis că instituția nu este „operator de date” în acest context și nu răspunde pentru pierderile angajatului.
Hynes recomandă angajatorilor să furnizeze „Privacy Notice” încă din faza de recrutare, pentru a preciza ce tip de date pot fi procesate și în ce scop. Ea a subliniat că firmele nu pot accesa orice tip de date personale ale angajaților, decât dacă există o bază legală clară, cum ar fi prelucrarea informațiilor pentru taxe sau ștergerea datelor de pe un telefon furat.
În caz contrar, angajații pot depune plângeri la DPC sau pot intenta acțiuni în instanță, iar companiile riscă amenzi de până la 4% din cifra de afaceri.
Totodată, Hynes a atras atenția că monitorizarea angajaților a crescut odată cu răspândirea muncii hibride, dar supravegherea ascunsă este justificată doar în situații excepționale, cum ar fi suspiciunea de infracțiuni, și doar cu implicarea Gardei.
Pentru a evita probleme, ea recomandă folosirea unui telefon separat pentru activități personale și respectarea strictă a politicilor interne privind dispozitivele companiei.
☘️ Creștere de până la 330 € pe lună la o creșă din Cork: proprietarii spun că nu mai pot rămâne în schema guvernamentală de finanțare
O decizie controversată a celei mai mari creșe independente din Irlanda afectează sute de părinți din Carrigtwohill, comitatul Cork. Mary Geary’s Childcare, care îngrijește zilnic 450 de copii, va majora taxele cu 34% începând cu 1 septembrie, după ce proprietarii Ollie Sheehan și Mary Geary au hotărât să iasă din schema de finanțare de bază a Guvernului (Core Funding).
Astfel, costul lunar pentru un program complet – de la 07:45 la 18:00, cinci zile pe săptămână – va urca de la 984,50 € la 1.319,32 €, adică o creștere de aproximativ 330 €.
„Nu aveam altă opțiune”
Ollie Sheehan susține că decizia a fost inevitabilă, din cauza presiunilor financiare și a restricțiilor impuse de programul guvernamental. Acesta a explicat că, în ultimii ani, volumul de muncă administrativă a explodat, trecând de la o echipă minimă de contabilitate și management la trei manageri și trei persoane în contabilitate.
„Am ajuns să fim transformați, practic, în funcționari publici”, a spus el, referindu-se la cerințele birocratice. „Plafonarea taxelor este o piedică majoră pentru finanțele noastre.”
Proprietarii afirmă că tarifele nu au fost ajustate din 2019, în timp ce inflația a crescut cu 23%, iar salariile din domeniu au urcat cu 58%. În plus, subvențiile primite prin Core Funding nu acoperă costurile unei îngrijiri de calitate, la standardele pe care le mențin.
Impact asupra familiilor
Decizia va pune presiune suplimentară pe bugetele familiilor, deja afectate de costurile ridicate ale traiului. Un număr mic de părinți a anunțat că va retrage copiii din creșă, însă Sheehan spune că majoritatea au înțeles motivele și chiar sprijină decizia, apreciind standardele ridicate ale serviciilor.
Proprietarii avertizează că, fără această schimbare, ar fi existat riscul închiderii, citând recent cazul unei creșe din Glounthaune, care a încetat activitatea fără explicații publice.
Nemulțumiri față de modelul actual de finanțare
Mary Geary’s Childcare consideră că modelul actual de finanțare „nu este sustenabil” și că impune limite artificiale care reduc veniturile. Ollie Sheehan spune că, odată ieșiți din schemă, vor putea înscrie mai mulți copii și ajusta tarifele astfel încât să acopere costurile reale.
El acuză Guvernul că nu ascultă solicitările sectorului privat și cere trei schimbări majore:
- permiterea creșterii tarifelor până la media pe comitat,
- eliminarea plafonului de venit impus de schemă,
- majorarea subvențiilor pentru părinți.
Ca exemplu, Sheehan afirmă că un nou operator care ar deschide o creșă alături, sub aceleași reguli de Core Funding, ar putea legal să perceapă până la 1.534 € pe lună, doar pentru că pornește de la zero.
„Dacă faci comparația dintre un hotel de cinci stele și unul de două stele, diferența de preț poate fi de două până la zece ori mai mare. Noi oferim servicii premium, dar primim finanțare mai mică decât multe ‘facilități de două stele’”, a spus el.
Reacția autorităților
Departamentul pentru Copii a declarat că finanțarea destinată Mary Geary’s Childcare ar fi urmat să crească la 734.309 € din septembrie – cu 23% mai mult decât în 2022/2023 – și a subliniat că numărul înscrierilor în Core Funding este similar cu anul trecut.
Autoritățile au precizat că, pentru serviciile aflate în dificultate financiară, există și alte forme de sprijin disponibile prin comitetele locale pentru îngrijirea copiilor, fără a fi necesară ieșirea din schemă.
Cu toate acestea, Sheehan insistă că, din punct de vedere economic, decizia este justificată: „Este ultimul lucru pe care ni-l dorim, să creștem taxele pentru părinți. Din păcate, dacă vrem să rămânem deschiși și să păstrăm calitatea, nu avem altă opțiune.”
☘️ Apel pentru o reacție mai fermă a Gardei după atacurile asupra cetățenilor indieni din Irlanda
Seria recentă de agresiuni și acte de rasism îndreptate împotriva membrilor comunității indiene din Irlanda a stârnit îngrijorare și apeluri la o intervenție mai hotărâtă din partea autorităților. Ambasada Indiei a emis deja un avertisment pentru cetățenii săi din Irlanda, iar peste 100 de persoane au participat luna trecută la un protest tăcut în fața Departamentului de Justiție din Dublin.
Colm Brophy, ministru de stat pentru migrație, a declarat că aceste atacuri sunt „scandaloase” și a cerut ca viitorul comisar al Gardei să facă din acest subiect o prioritate. El a subliniat că, deși infracțiunile grave au scăzut la nivel general, incidentele de tip ură rasială au crescut. „Este nevoie de un răspuns mai ferm al Gardei, similar celui folosit în combaterea criminalității organizate”, a spus Brophy, adăugând că noile legi privind infracțiunile motivate de ură prevăd pedepse mai dure, inclusiv pentru minori.
Ministrul a criticat și rețelele sociale pentru faptul că imaginile cu atacuri rămân online, acuzând unele companii că se ascund în spatele „libertății de exprimare” pentru a evita măsuri eficiente.
Reacția Guvernului și sprijinul comunității indiene
Tánaiste Simon Harris s-a declarat „profund îngrijorat” de atacurile recente și a anunțat că se va întâlni cu India Ireland Council pentru a discuta măsuri de sprijin. El a lăudat contribuția comunității indiene, subliniind că „serviciile de sănătate s-ar prăbuși fără munca lor” și că Irlanda trebuie să rămână „o țară a ospitalității, care respinge ferm rasismul”.
Mărturii despre violență și frică
Statisticile Gardei arată o creștere de 3,8% a infracțiunilor motivate de ură în 2024, afectând în special migranții și membrii comunității LGBTQ+.
Pradeep Mahadeshwar, artist indian și membru al comunității LGBTQ+ din Dublin, a povestit că a fost insultat, scuipat și chiar atacat cu cuțitul în oraș. „Nu este sigur să mergi în centrul orașului, mai ales noaptea. Am ajuns să trăiesc într-o stare constantă de hipervigilență”, a spus el, amintind un incident în care o femeie beată, înarmată cu un cuțit, l-a urmărit pe stradă.
O experiență similară a relatat și Lee Isac, doctorand indian stabilit în Dublin de patru ani. El a fost agresat verbal și fizic de mai multe ori și, recent, amenințat cu moartea împreună cu un prieten. „Instinctul de supraviețuire te face să fugi, dar apoi rămâne întrebarea: de ce nimeni nu intervine să ajute?”, a spus Isac.
Presiune pe autorități
Atât declarațiile oficialilor, cât și mărturiile victimelor pun presiune pe Garda și pe Guvern pentru a adopta măsuri rapide și vizibile împotriva infracțiunilor motivate de ură. Comunitatea indiană cere acțiuni concrete, protecție sporită în zonele cu risc și sancționarea agresorilor, pentru ca Irlanda să își păstreze reputația de țară primitoare și sigură pentru toți.
☘️ Ministrul irlandez al locuințelor: „Conor McGregor nu este potrivit pentru funcția de președinte”
Ministrul irlandez al locuințelor, Darragh O’Brien, a declarat că sportivul MMA Conor McGregor „nu ar fi potrivit” pentru cea mai înaltă funcție din stat, comparându-l cu actualul președinte Michael D. Higgins, cunoscut pentru cariera sa în cultură și educație.
Afirmațiile vin după ce McGregor, în vârstă de 37 de ani, a anunțat într-un interviu pentru The Sunday Times că ia în calcul o acțiune în instanță pentru a contesta regulile privind eligibilitatea la alegerile prezidențiale. Potrivit Constituției Irlandei, un candidat trebuie să fie cetățean irlandez cu vârsta de minimum 35 de ani și să fie nominalizat fie de 20 de membri ai Parlamentului, fie de patru autorități locale.
O’Brien a subliniat că McGregor are dreptul să încerce să conteste procesul, însă nu crede că acesta va reuși să obțină nominalizarea:
„Funcția de Uachtarán na hÉireann este cea mai importantă din țară. Dacă ne uităm la modul în care Michael D. Higgins a reprezentat Irlanda în ultimii 14 ani și comparăm cu ce ar putea face cineva ca McGregor, cred că e clar că nu ar fi potrivit pentru acest rol.”
Alegerile prezidențiale sunt programate spre sfârșitul lunii octombrie, cu cel mult 60 de zile înainte de încheierea mandatului lui Higgins, pe 11 noiembrie. Deja două candidaturi sunt confirmate: Mairead McGuinness (susținută de Fine Gael) și Catherine Connolly (sprijinită de partide de opoziție și independenți). Printre cei care încearcă să obțină nominalizarea se mai numără Michael Flatley, antreprenorul Gareth Sheridan și fostul candidat Peter Casey.
Controversele din jurul lui McGregor s-au intensificat recent, după ce acesta a pierdut apelul împotriva unei decizii civile care îi dădea câștig de cauză lui Nikita Hand, o femeie din Dublin care l-a acuzat de viol și agresiune fizică într-un hotel din capitală, în decembrie 2018. Hand a primit aproape 250.000 € despăgubiri, iar McGregor a fost obligat să plătească aproximativ 1,3 milioane € cheltuieli de judecată.
Declarațiile lui O’Brien adaugă presiune asupra imaginii publice a lui McGregor, în contextul în care dezbaterea privind viitorul președinte al Irlandei se intensifică.
☘️ Accidentele cu trotinete electrice: consumul de alcool implicat în peste o treime din cazuri, iar utilizarea căștii este în scădere
Un studiu realizat de medicii Unității Naționale de Chirurgie Maxilo-Facială din cadrul spitalului St James’s din Dublin arată o tendință îngrijorătoare: după legalizarea trotinetelor electrice pe drumurile publice, în mai 2024, procentul accidentelor în care victimele consumaseră alcool sau droguri s-a dublat, în timp ce purtarea căștii de protecție a scăzut.
Analiza, publicată în Irish Journal of Medical Science, a comparat două perioade de câte 10 luni, înainte și după intrarea în vigoare a legislației care a clasificat trotinetele electrice drept „transport personal motorizat”. Conform legii, utilizatorii trebuie să aibă peste 16 ani și să respecte o viteză maximă de 20 km/h, însă purtarea căștii nu este obligatorie.
Creștere a accidentelor și a gravității acestora
Studiul arată că ponderea accidentelor cu trotinete în totalul traumatismelor faciale tratate la spital a crescut de la 1,7% la 2,5%. De asemenea, rata internărilor a urcat de la 31% la 36%, iar numărul intervențiilor chirurgicale aferente a crescut.
În privința protecției, doar 18% dintre victime purtau cască după schimbarea legii, față de 23% înainte. În același timp, 36% dintre cei implicați în accidente recunosc că au consumat alcool sau droguri înainte de incident, comparativ cu 18% anterior legalizării.
Schimbarea tiparului orar al accidentelor
Înainte de 2024, majoritatea accidentelor se produceau între orele 16:00 și 19:00. În prezent, peste jumătate se întâmplă între orele 19:00 și 06:00, iar mai mult de jumătate dintre victimele din acest interval erau sub influența alcoolului. Cele mai puține incidente se înregistrează în orele de vârf ale navetiștilor, 06:00–09:00.
Recomandările specialiștilor
Medicii atrag atenția că este nevoie de măsuri de prevenție adaptate acestor riscuri, precum campanii publice de informare dedicate utilizatorilor de seară și noapte și îmbunătățirea infrastructurii – de exemplu, iluminatul stradal.
Autorii studiului propun și introducerea unor cursuri obligatorii de siguranță sau module educaționale ca precondiție pentru utilizarea trotinetelor electrice, pentru a reduce atât frecvența, cât și gravitatea accidentelor.
☘️ Nuggets de pui și alte „mese de răsfăț” vor dispărea din meniul școlar începând din toamnă
Ministerul Protecției Sociale din Irlanda a anunțat că, odată cu începerea noului an școlar, alimentele ultraprocesate și bogate în grăsimi, sare sau zahăr – precum nuggets de pui, cârnați sau produse prăjite – vor fi eliminate din programul de mese calde pentru elevii din școlile primare.
Decizia face parte dintr-o revizuire amplă a standardelor nutriționale, demarată de ministrul Dara Calleary în aprilie, după ce au apărut îngrijorări legate de calitatea alimentelor servite copiilor. Un dietetician, care va începe activitatea pe 15 septembrie, va întocmi până la finalul lui 2025 un raport detaliat privind îmbunătățirea schemei.
Sfârșitul „mesei de răsfăț” săptămânale
Până acum, ghidurile programului permiteau servirea o dată pe săptămână a produselor precum carne procesată, alimente prăjite sau gătite în aluat ori pesmet. Acestea includeau bacon, șuncă, cârnați, nuggets de pui, pește prăjit, cartofi prăjiți sau cuptorizați în exces de grăsime, pâine cu usturoi ori preparate cu aluat de patiserie.
Cu toate acestea, au apărut suspiciuni că în unele școli astfel de alimente erau servite mai des, ceea ce a dus la eliminarea completă a opțiunii de „cheat meal” începând din septembrie.
Un oficial implicat în proiect a precizat că extinderea schemei de mese calde către toate școlile primare va merge mână în mână cu ridicarea standardelor nutriționale:
„Este un program masiv, care a crescut rapid de la un pilot mic în 2019 la o acoperire națională. Acum e momentul să facem un pas înapoi și să vedem ce trebuie îmbunătățit din punct de vedere nutrițional.”
Întârziere în implementarea completă
Deși ministrul Calleary a confirmat că toate școlile primare vor beneficia de mese calde din septembrie, săptămâna trecută s-a anunțat o amânare a implementării totale până la jumătatea lui octombrie. Procedura de achiziție a furnizorilor începe în această săptămână și este estimată să dureze 8–10 săptămâni.
În perioada de tranziție, școlile care nu vor primi încă mese calde vor putea oferi elevilor pachete cu mese reci.
Această reformă nutrițională marchează o schimbare importantă pentru mii de copii din Irlanda, în contextul în care obezitatea infantilă și alimentația dezechilibrată rămân provocări majore pentru sănătatea publică.
☘️ Guvernul accelerează planurile pentru creșterea capacității penitenciarelor în contextul supraaglomerării critice
Supraaglomerarea din închisorile irlandeze a atins un nivel fără precedent, forțând Guvernul să adopte măsuri de urgență pentru a crea noi spații de detenție și a construi, în următorii trei ani, un penitenciar de mari dimensiuni la Thornton Hall, Dublin.
Dacă în iunie 2020 gradul de ocupare al penitenciarelor era de 85% (3.703 deținuți pentru 4.375 locuri), pe 16 iunie 2025 acesta ajunsese la 117%, cu doar două închisori având paturi libere. La finalul săptămânii trecute, situația s-a agravat la 120%, cu 5.566 de persoane în detenție pentru o capacitate totală de 4.672 de locuri.
Creștere a numărului de eliberări temporare
Lipsa spațiului a dus la creșterea numărului de eliberări temporare: de la 354 în 2020 la 585 în 2025. Surse juridice susțin că, în unele cazuri, când un nou deținut este încarcerat, altul trebuie eliberat. Aproape 400 de persoane eliberate temporar în ultimul deceniu nu s-au mai întors în penitenciar.
Planul Guvernului: 1.500 de noi locuri până în 2030
Ministrul justiției, Jim O’Callaghan, a anunțat că obiectivul este extinderea capacității cu 1.500 de locuri, inclusiv prin lucrări la Castlerea, Cloverhill, Mountjoy, Portlaoise, Wheatfield, Midlands, Dóchas și pe amplasamentul fostei închisori din Cork. Aceasta din urmă va oferi 230 de locuri pentru bărbați și 100 pentru femei, finalizarea fiind prevăzută pentru începutul lui 2031.
Pentru a grăbi procesul, proiectele vor fi exceptate de la prima etapă de aprobare din ghidurile pentru infrastructură, reducând termenele de livrare cu până la 18 luni. Astfel, până în 2030 vor fi create rapid 960 de locuri suplimentare, dintre care:
- 150 la Castlerea
- 180 la Midlands
- 50 la Dóchas (pentru femei)
- 100 la Wheatfield
- 150 la Mountjoy
Thornton Hall: „super-penitenciar” pe un teren nefolosit din 2004
Terenul de la Thornton Hall, cumpărat în 2004 cu 29 de milioane €, a fost vizat inițial pentru un „super-penitenciar”, dar proiectul a stagnat, cu statul cheltuind anual circa 40.000 € pentru întreținere. Guvernul intenționează să înceapă construcția în următorii trei ani, însă prioritate vor avea amplasamentele deja utilate, unde lucrările se pot desfășura mai rapid.
Creștere preconizată a populației carcerale
Raportul Future Prison Capacity Working Group estimează că, până în 2034, numărul deținuților va ajunge între 5.600 și 6.450, ceea ce face ca actualele măsuri să fie doar o etapă în fața unei presiuni pe termen lung.
Ministrul O’Callaghan a subliniat că extinderea capacității nu reflectă o politică de „încarcerare excesivă”, ci o adaptare necesară la creșterea populației: „Dacă în 2011 aveam o capacitate de circa 4.600 de locuri, astăzi suntem practic la același nivel, în timp ce populația țării a crescut semnificativ.”
Cu o finanțare suplimentară de 495 milioane € până în 2030, autoritățile speră să reducă supraaglomerarea, însă ritmul de implementare va rămâne sub atenta monitorizare a opiniei publice.
