☘️ Prețurile alimentelor cresc din nou în Irlanda. Inflația din supermarketuri se apropie de 7%
Prețurile din supermarketurile irlandeze cresc din nou într-un ritm accelerat. Astfel, inflația la alimente a ajuns aproape de 7% în ultimele trei luni. Datele arată o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor.
Potrivit analizei publicate de Worldpanel by Numerator, inflația la alimente a urcat la 6,82% în perioada de 12 săptămâni încheiată la finalul lunii ianuarie. Anterior, în intervalul precedent de 12 săptămâni, nivelul era de 6,25%. Prin urmare, tendința este din nou ascendentă.
Totodată, vânzările de produse alimentare au crescut cu 5% în ianuarie. În consecință, consumatorii au cheltuit peste 1,2 miliarde de euro pe alimente. Cu toate acestea, creșterea valorică este influențată direct de scumpiri.
Deși nivelul actual rămâne sub vârful de 17% atins în vara anului 2023, este cel mai ridicat din ianuarie 2024. Așadar, presiunea asupra costului vieții continuă să fie resimțită. În plus, 31% dintre consumatori declară că întâmpină dificultăți financiare.
În acest context, tot mai mulți cumpărători aleg supermarketurile discount. De asemenea, produsele marcă proprie câștigă teren. În ianuarie, ponderea acestora a ajuns la 43,4% din totalul cheltuielilor.
Pe de altă parte, volumul produselor cumpărate a scăzut cu 1,9% față de anul trecut. Cu toate acestea, numărul vizitelor la magazine a crescut ușor. Prin urmare, consumatorii fac mai multe drumuri, dar cumpără mai puține articole.
Datele arată că promoțiile rămân la un nivel scăzut. Doar 19,6% din vânzări au fost realizate prin oferte speciale. Astfel, cumpărătorii par să gestioneze bugetele prin alegeri zilnice, nu prin achiziții impulsive.
În paralel, vânzările online au crescut cu 7% de la an la an. În prezent, comerțul online de alimente deține o cotă de 5,8% din piață. Aproape 20% dintre gospodării au comandat produse online în perioada analizată.
În ceea ce privește preferințele sezoniere, consumatorii au cheltuit suplimentar pe băuturi fără alcool. Fenomenul „Dry January” a generat o creștere de aproape jumătate de milion de euro. Totodată, produsele pentru îngrijire medicală au crescut cu 6,8%.
În plus, interesul pentru produsele vegetale a fost vizibil în ianuarie. Campania „Veganuary” a adus un plus de 840.000 de euro în segmentul alternativelor la carne. Astfel, obiceiurile de consum se adaptează atât bugetului, cât și tendințelor sociale.
În clasamentul retailerilor, Dunnes Stores rămâne lider de piață, cu o cotă de 24,8%. Vânzările sale au crescut cu 4,5% față de anul anterior. Totodată, Tesco urmează îndeaproape, cu 24,4% din piață și o creștere de 6,5%.
În același timp, SuperValu deține 19,4% din piață și rămâne cel mai frecvent vizitat retailer. Pe segmentul de creștere rapidă, Lidl avansează cu 12,2% și ajunge la 13,2% cotă. De asemenea, Aldi menține o cotă de 10,4%.
În concluzie, deși inflația este mai scăzută decât în perioada de vârf a crizei, ritmul actual indică noi presiuni asupra costului vieții. Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste evoluții pot influența direct bugetele lunare. Prin urmare, monitorizarea atentă a cheltuielilor rămâne esențială în perioada următoare.
☘️ Guvernul irlandez restrânge noile reguli pentru Airbnb: zeci de orașe, inclusiv stațiuni turistice, rămân în afara măsurilor
Guvernul Irlandei a decis să reducă aria de aplicare a noilor reguli privind închirierile pe termen scurt, inclusiv cele prin platforma Airbnb. Astfel, restricțiile vor viza doar orașele cu peste 20.000 de locuitori. Inițial, pragul propus era de 10.000 de locuitori.
Prin urmare, 29 de orașe care ar fi fost incluse în planul inițial vor fi excluse. Decizia vine după presiuni politice și îngrijorări exprimate de parlamentari din zone turistice. În acest context, autoritățile susțin că au încercat să găsească un echilibru între nevoile sectorului turistic și criza locuințelor.
Noile reguli vor obliga proprietarii de locuințe închiriate pe termen scurt să solicite autorizație de planificare. De asemenea, aceștia vor trebui să se înregistreze oficial ca furnizori de cazare. Măsurile sunt menite să readucă mai multe locuințe pe piața chiriilor pe termen lung.
Potrivit recensământului din 2022, în Irlanda există 20 de orașe cu peste 20.000 de locuitori. În schimb, alte 29 de orașe au între 10.000 și 20.000 de locuitori. Acestea nu vor mai fi incluse în noile restricții.
În comitatul Kerry, doar Tralee va intra sub incidența regulilor. În schimb, localități precum Killarney sau Kenmare vor rămâne exceptate. Totodată, în comitatul Galway, doar orașul Galway va fi vizat de noile cerințe.
Și alte stațiuni turistice importante, precum Cobh din Cork sau Tramore din Waterford, vor fi excluse. În aceste zone, parlamentarii au atras atenția asupra impactului economic asupra turismului. Astfel, Guvernul a revizuit pragul populației pentru aplicarea măsurilor.
Ministrul Turismului, Peter Burke, a declarat că sectorul are nevoie de claritate înaintea sezonului estival. În același timp, a anunțat că un registru național al închirierilor pe termen scurt va fi operațional până la vară. Registrul va fi administrat de Fáilte Ireland.
Pe de altă parte, ministrul Locuințelor, James Browne, susținuse aplicarea regulilor în orașele cu peste 10.000 de locuitori. Scopul era eliberarea unui număr mai mare de proprietăți pentru închiriere rezidențială. Totuși, în urma negocierilor din cadrul coaliției, pragul a fost majorat.
Taoiseach-ul a afirmat că măsurile oferă un compromis corect. Potrivit acestuia, în orașele mari și în centrele urbane, închirierile pe termen scurt au redus oferta de locuințe pentru rezidenți. De aceea, Guvernul consideră că intervenția trebuie concentrată în aceste zone.
În schimb, opoziția a criticat decizia. Reprezentanții Sinn Féin au susținut că pragul de 20.000 de locuitori este arbitrar. Aceștia au cerut corelarea regulilor cu nivelul chiriilor și cu rata persoanelor fără adăpost.
Datele organizației Threshold arată că anul trecut existau peste 20.000 de locuințe întregi listate pentru închiriere pe termen scurt. În același timp, pe piața chiriilor private erau disponibile aproximativ 2.300 de locuințe la nivel național. În acest context, dezbaterea privind impactul Airbnb asupra crizei locuințelor rămâne intensă.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, modificările pot avea implicații directe. Pe de o parte, în orașele mari ar putea crește oferta de locuințe pe termen lung. Pe de altă parte, în zonele turistice, modelul actual de închiriere va continua fără schimbări majore.
În perioada următoare, legislația va fi introdusă în Dáil. Ulterior, autoritățile locale vor primi ghiduri clare privind aplicarea regulilor. Astfel, proprietarii și chiriașii vor putea evalua mai exact impactul noilor măsuri asupra pieței imobiliare.
☘️ Fost emisar american: Irlanda nu mai are influența necesară la Washington în cazuri sensibile
Fostul emisar special al Guvernului irlandez în Statele Unite, John Deasy, susține că Irlanda nu mai are contactele necesare pentru a interveni eficient la Washington. Declarația vine în contextul cazului lui Seamus Culleton, un irlandez aflat în detenție în Statele Unite. Potrivit lui Deasy, astfel de situații necesită intervenții politice rapide și bine direcționate.
Mai exact, Culleton, originar din Glenmore, Co Kilkenny, a fost reținut în septembrie de agenți ai Immigration and Customs Enforcement (ICE) la Boston. Ulterior, el a fost transferat într-un centru de detenție din Texas, unde se află și în prezent. În acest context, cazul său a stârnit reacții în Irlanda.
Vorbind la postul public RTÉ, Deasy a pus sub semnul întrebării modul în care a fost gestionată reprezentarea consulară. În opinia sa, este esențial să existe transparență privind comunicările dintre familie și consulatele irlandeze din Austin și Washington. De asemenea, el a cerut clarificări despre măsurile concrete luate în ultimele luni.
Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că situația a fost adusă la cunoștința autorităților înainte de Crăciun. Reprezentanții ministerului au precizat că au oferit sprijin și asistență consulară. Totodată, oficialii au descris cazul drept unul „foarte dificil și stresant” pentru persoana implicată.
Pe de altă parte, Tánaiste Micheál Martin a declarat că ar dori să vadă rezolvată situația cât mai curând. El a subliniat că problema irlandezilor fără acte în SUA este una veche. În plus, a arătat că subiectul nu ține doar de administrația actuală de la Washington.
În acest context, Deasy a afirmat că Irlanda are o problemă de reprezentare politică în capitala americană. Potrivit acestuia, lipsesc legăturile solide cu Partidul Republican, esențiale în anumite situații. În consecință, el consideră că influența de altădată s-a diminuat.
Mai mult, fostul emisar a spus că astfel de cazuri ajung să fie soluționate doar atunci când devin publice și politizate. În opinia sa, presiunea publică joacă un rol decisiv. De aceea, el a sugerat că subiectul ar trebui discutat și la nivel parlamentar.
Totuși, autoritățile irlandeze nu au oferit detalii suplimentare despre pașii următori. În același timp, familia lui Culleton continuă să aștepte o soluție. Cazul rămâne, astfel, unul urmărit atent atât în Irlanda, cât și în comunitățile irlandeze din Statele Unite.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, situația evidențiază importanța asistenței consulare în cazuri de imigrație. De asemenea, subliniază cât de esențiale sunt relațiile diplomatice în gestionarea unor situații sensibile peste hotare.
☘️ Irlanda analizează schimbarea ghidului privind folosirea pronumelor pentru elevii trans în școli
Ministerul Educației din Irlanda va analiza posibile modificări ale ghidului adresat școlilor privind utilizarea pronumelor pentru elevii trans. Decizia va fi luată după finalizarea unei evaluări independente a documentului actual. Prin urmare, eventualele schimbări vor fi anunțate în lunile următoare.
În prezent, școlile folosesc un „resource” intitulat Being LGBT in School. Documentul a fost elaborat de Gay and Lesbian Equality Network. Totuși, acesta este acum supus unei revizuiri externe.
Potrivit Ministerului Educației, analiza este realizată de cercetători de la Maynooth University, School of Education. Contractul a fost acordat în urma unui proces de licitație. În acest context, autoritățile au precizat că nu pornesc de la nicio concluzie prestabilită.
Oficialii au transmis că nu fac presupuneri privind rezultatul evaluării. Cu toate acestea, ministerul a confirmat că va lua în considerare recomandările formulate. Ulterior, ar putea fi emis un nou ghid actualizat pentru școli.
Revizuirea este coordonată de Dr Angela Ricard. Ea este sprijinită de Prof Bernie Anne Grummell și Prof Deirdre Forde. Reprezentanții universității au subliniat că instituția are un istoric solid în promovarea incluziunii în educație.
Totodată, Maynooth University are propriile reguli interne privind identitatea și exprimarea de gen. Conform acestor orientări, personalul este încurajat să folosească pronumele preferate de studenți și angajați. Cu toate acestea, nu există indicii că evaluarea pentru școli va recomanda automat o politică similară.
De asemenea, Prof Grummell face parte din comitetul Athena Swan al universității. Acest sistem de acreditare promovează diversitatea de gen și incluziunea LGBTQI+ în învățământul superior. În plus, ea a contribuit la un proiect european privind incluziunea în educație.
În paralel, subiectul folosirii pronumelor a generat dezbateri publice. Recent, Irish Council for Civil Liberties (ICCL) a publicat un ghid privind drepturile persoanelor trans și non-binare. Inițial, organizația a afirmat că școlile ar avea obligația legală de a utiliza pronumele preferate ale elevilor.
Ulterior, ICCL a clarificat că nu susține existența unei obligații legale explicite. Totuși, ghidul menționează că școlile trebuie să depună toate eforturile pentru a actualiza numele și pronumele în documente și interacțiuni zilnice. În caz de discriminare, părinții pot depune o plângere la Workplace Relations Commission.
Ghidul ICCL a fost finanțat de Irish Human Rights and Equality Commission. Documentul a fost elaborat cu sprijinul organizațiilor Teni și ShoutOut. Deși un cabinet de avocatură a realizat o revizuire juridică, detaliile implicării nu au fost făcute publice.
În acest moment, Ministerul Educației așteaptă concluziile evaluării independente. Abia apoi vor fi stabilite eventuale modificări. Pentru comunitatea românească din Irlanda, evoluția acestui subiect este relevantă, deoarece poate influența politicile școlare și relația dintre elevi, părinți și instituții.
☘️ Consiliul Național al Femeilor cere ca agresorii să fie evacuați din locuințe, nu victimele
National Women’s Council a cerut întărirea protecțiilor legale pentru femeile și copiii aflați în situații de abuz domestic. Organizația solicită ca agresorii să fie îndepărtați din locuința familiei, iar victimele să poată rămâne în siguranță acasă.
Potrivit unui document publicat de organizație, multe femei sunt puse în fața unor alegeri dificile. Astfel, ele ajung să aleagă între întoarcerea la agresor și riscul de a deveni fără adăpost.
În acest context, raportul va contribui la elaborarea Planului de Acțiune privind Homelessness în rândul copiilor și familiilor. Documentul este pregătit de Departamentul Taoiseach și de Departamentul pentru Locuințe.
De asemenea, analiza arată că femeile care decid să plece ajung adesea în centre de urgență sau refugii. Ulterior, ele sunt nevoite să se mute repetat, între diferite forme de cazare temporară.
Totodată, organizația susține că sistemele publice nu colaborează eficient între ele. Astfel, justiția, locuințele sociale și protecția socială funcționează separat, fără coordonare suficientă.
Raportul evidențiază și faptul că fenomenul homelessness are o dimensiune clară de gen. Peste 56% dintre familiile fără adăpost sunt conduse de un singur părinte. În majoritatea cazurilor, este vorba despre femei.
În plus, unele categorii sunt mai expuse riscului. Printre acestea se numără mamele singure, femeile din comunitățile Traveller și Roma, precum și femeile aflate în sistemul de protecție internațională.
Potrivit directorului executiv al organizației, Corrinne Hasson, cifrele oficiale nu reflectă realitatea completă. De exemplu, statisticile nu includ femeile aflate în refugii sau familiile care dorm pe la rude.
În consecință, numărul real al femeilor și copiilor afectați ar putea fi mai mare. În prezent, aproximativ 5.000 de copii se află în servicii pentru persoane fără adăpost, iar peste 4.500 de femei sunt în cazare de urgență.
Reprezentanții organizației mai arată că violența domestică este o cauză majoră a homelessness în rândul femeilor. În același timp, criza locuințelor agravează vulnerabilitatea acestora.
Astfel, lipsa alternativelor stabile de locuire poate duce la situații de exploatare. Printre acestea este menționat și fenomenul „sex pentru chirie”.
Pe de altă parte, pentru copiii care au trecut prin violență domestică, instabilitatea repetată este profund destabilizatoare. Mutările frecvente între servicii pot amplifica traumele deja existente.
Prin urmare, organizația cere măsuri care să permită femeilor și copiilor să rămână în propriile comunități. În opinia sa, prevenția trebuie să fie prioritară.
Publicarea Planului de Acțiune privind Homelessness în rândul copiilor și familiilor este așteptată în lunile următoare. Între timp, dezbaterea privind protecția victimelor și responsabilitatea agresorilor rămâne deschisă în Irlanda.
