Știri Irlanda ☘️ 12 octombrie 2025

☘️ Deținuții acuză abuzuri în închisori

Peste 50 de deținuți din Irlanda au reclamat anul trecut că au fost agresați, maltratați, abuzați verbal sau supuși forței excesive de către gardieni, potrivit datelor publicate de Irish Prison Service (IPS).

55 de plângeri grave în 2024

În total, 55 de plângeri de tip „Categoria A” – cele mai grave în sistemul penitenciar – au fost depuse în 2024.

• 34 de prizonieri au susținut că au fost agresați fizic de un membru al personalului;
• 10 au reclamat tratament abuziv în detenție;
• 4 au afirmat că au fost abuzați pe motive rasiale;
• 5 au acuzat folosirea forței excesive, iar
• 2 au invocat discriminare din partea personalului.

Niciuna dintre aceste plângeri nu a fost confirmată până acum. IPS a precizat că 23 dintre cazuri au fost respinse, două au fost clasificate drept „neconcludente”, iar una a fost considerată o acuzație calomnioasă. Alte 19 investigații rămân deschise, în timp ce 10 au fost declarate „în afara competenței” procedurii.

Închisorile cu cele mai multe acuzații

Conform datelor, Mountjoy Prison și centrul de detenție pentru femei Dóchas Centre au înregistrat 11 plângeri grave.
Cea mai mare concentrare de acuzații, 21 în total, a provenit din Cloverhill și Wheatfield Prisons din vestul Dublinului.
Alte 14 cazuri au fost raportate la Portlaoise și Midlands Prison, iar 9 la penitenciarele din Cork, Limerick și Castlerea.

Nicio plângere de acest nivel nu a fost depusă la Arbour Hill sau în centrele deschise Loughan House (Cavan) și Shelton Abbey (Wicklow).

Alte 889 de plângeri de nivel inferior

Pe lângă cazurile grave, deținuții au depus anul trecut 889 de plângeri mai puțin severe (categorii B–F):

• 562 din categoria C – legate de restricționarea apelurilor telefonice, vizitelor sau timpului de exercițiu;
• 123 din categoria B – privind abuzuri verbale sau percheziții necorespunzătoare;
• 151 din categoria D – împotriva personalului medical sau psihologic din închisori;
• 51 din categoria E – formulate de vizitatori;
• doar 2 din categoria F – legate de transferuri sau eliberări temporare.

Aproximativ un sfert dintre plângeri (220) au provenit din Mountjoy Prison, urmate de Castlerea (148), Wheatfield (131) și Midlands (128).

Poziția oficială a serviciului penitenciar

Un purtător de cuvânt al IPS a declarat că instituția este angajată să asigure „o detenție sigură și umană”, tratând toți prizonierii „cu demnitate și respect”.

„Toți deținuții au dreptul să depună o plângere în orice moment, iar acestea sunt tratate cu cea mai mare seriozitate,” a transmis reprezentantul IPS.

El a adăugat că sistemul de gestionare a plângerilor este în prezent în revizuire, în colaborare cu Departamentul Justiției, Ombudsmanul și Inspectorul Închisorilor, pentru a îmbunătăți transparența și răspunsul instituțional.

☘️ Adăposturi de stat pentru persoanele fără locuință

Guvernul irlandez intenționează să treacă la un model de adăposturi de stat pentru persoanele fără locuință, într-o încercare de a reduce semnificativ cheltuiala anuală de 360 de milioane de euro pentru cazarea acestora – una dintre cele cinci direcții principale ale noului plan național pentru locuințe, care va fi lansat luna viitoare.

Trecerea de la cazarea privată la adăposturi publice

Potrivit informațiilor obținute de Sunday Independent, noul plan – succesor al strategiei Housing for All – va pune accent pe crearea unui stoc permanent de locuințe și centre de cazare deținute de stat, pentru a reduce dependența de operatorii privați.

În prezent, statul cheltuiește peste 360 de milioane de euro anual pentru adăpostirea persoanelor fără locuință, dintre care 270 de milioane merg către firme private. Numărul persoanelor afectate de criza locuințelor a depășit 16.300, inclusiv aproximativ 5.000 de copii.

„Statul are nevoie de un nucleu propriu de unități de cazare, permanente și sustenabile,” a declarat o sursă guvernamentală, adăugând că noul plan va aduce o „focalizare masivă pe combaterea fenomenului de homelessness”.

Cinci piloni ai noului plan de locuințe

Conform unui proiect preliminar, noua strategie guvernamentală se va axa pe cinci domenii-cheie:

1. disponibilitatea terenurilor,
2. finanțarea din sectorul privat,
3. infrastructura,
4. reforma planificării și a contestațiilor juridice,
5. reducerea numărului de persoane fără adăpost.

Ministrul locuințelor James Browne urmează să prezinte planul complet la începutul lunii noiembrie, la aproape un an după alegerile generale.

Reformă în planificare și noi investiții

Guvernul va lansa și un fond de infrastructură pentru locuințe în valoare de 205 milioane de euro, menit să finanțeze proiecte publice de utilități și servicii esențiale pentru construcții.

Totodată, regulile privind construcțiile individuale („one-off housing”) vor fi relaxate, după ce Taoiseach Micheál Martin a semnalat intenția de a permite mai multor persoane să își construiască case pe propriul teren.

Se are în vedere și o revizuire a rolului Oficiului Reglementatorului în Planificare, după ce unele autorități locale s-au plâns că instituția blochează proiecte importante de locuințe.

„Țarul locuințelor” – o funcție încă în așteptare

Unul dintre punctele controversate ale planului rămâne crearea funcției de „housing tsar” – un coordonator național care să reducă birocrația și să accelereze livrarea proiectelor mari.
După eșecul tentativei de a-l numi pe fostul director NAMA, Brendan McDonagh, rolul este ocupat temporar de un înalt funcționar public. Nu s-a decis încă dacă funcția va fi atribuită definitiv unui oficial de stat sau unei persoane din mediul privat.

Revizuirea HAP și implicarea sectorului privat

Ministerul Locuințelor analizează și revizuirea schemei Housing Assistance Payment (HAP), pentru a facilita accesul beneficiarilor la piața privată de închirieri.
În paralel, se poartă discuții între Departamentul de Finanțe și cel al Locuințelor privind noi modalități de atragere a capitalului privat, cu accent pe stabilitate și predictibilitate pentru investitori.

„Nu vrem să destabilizăm proiectele aflate deja în curs, ci să oferim certitudine sectorului privat, în timp ce accelerăm livrarea de locuințe sociale și accesibile,” a spus o sursă guvernamentală.

Provocări legale și economice

Între timp, Coaliția se pregătește să apere în instanță noile ghiduri pentru construcția de apartamente, contestate de patru consilieri locali și de fostul jurnalist Irish Times Frank McDonald. Procurorul general Rossa Fanning a declarat că regulamentele sunt „perfect legale”, iar ministrul adjunct John Cummins a spus că guvernul va formula „o apărare fermă”.

În bugetul recent, guvernul a redus TVA-ul pentru vânzarea de apartamente noi la 9% până în 2030 – o măsură estimată la 250 de milioane de euro, menită să stimuleze sectorul construcțiilor.

Ținte sub presiune

Guvernul și-a propus să construiască 50.000 de locuințe anual până în 2030, dar ESRI a avertizat în vară că aceste obiective nu vor fi atinse în 2025.

Într-un context de costuri ridicate, procese întârziate și lipsă de terenuri disponibile, presiunea asupra Coaliției Martin–Browne de a livra rezultate reale în domeniul locuințelor nu a fost niciodată mai mare.

☘️ Accident grav în apropiere de Templemartin, co. Kilkenny.

Un bărbat de aproximativ 40 de ani a murit sâmbătă după-amiază într-un accident rutier în care au fost implicate trei autoturisme pe drumul N10, în apropiere de Templemartin, județul Kilkenny.

Incidentul s-a produs puțin înainte de ora 16:30, potrivit Gardaí. Șoferul uneia dintre mașini, un bărbat de circa 50 de ani și singurul ocupant al vehiculului, a fost declarat decedat la fața locului.

Un bărbat și o femeie aflați în al doilea autoturism au fost transportați la Spitalul St. Luke’s din Kilkenny, însă rănile lor nu sunt considerate a le pune viața în pericol. Pasagerii celei de-a treia mașini nu au necesitat îngrijiri medicale imediate.

La fața locului au intervenit polițiști și echipe de urgență, iar coronerul local a fost notificat. Ancheta va fi condusă de echipa de specialiști în accidente rutiere a Garda Forensic Collision Investigators.

Drumul N10 este închis în ambele sensuri între intersecția cu ieșirea 8 de pe autostrada M9 și sensul giratoriu Hebron Road, iar rutele alternative vor rămâne active peste noapte.

Poliția îi roagă pe martorii care au circulat în zonă în jurul orei accidentului să îi contacteze și face apel către șoferii care dețin imagini de la camere de bord (dash cam) să le pună la dispoziția anchetatorilor.

Oricine are informații este rugat să contacteze Garda Kilkenny la 056 777 5000, linia confidențială Garda la 1800 666 111 sau orice secție de poliție.

☘️ Un zbor folosit pentru deportare a costat Irlanda aproximativ 473.000 de euro

Un zbor charter folosit pentru deportarea a 24 de bărbați în Pakistan a costat statul irlandez aproximativ 473.000 de euro, a confirmat ministrul justiției Jim O’Callaghan. Suma face din această operațiune cea mai scumpă cursă de deportare organizată de Irlanda în 2025, depășind considerabil costurile celor trei zboruri similare efectuate anterior în acest an.

Zborul, care a decolat spre Pakistan pe 23 septembrie, a fost a patra operațiune charter de deportare din 2025. Anterior, două curse către Georgia și una către Nigeria au costat împreună 530.941 de euro.

Costuri record

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiției, costul per persoană pentru zborul către Pakistan a fost de aproximativ 19.700 de euro, aproape dublu față de operațiunile precedente.
Pentru comparație:

• primul zbor către Georgia (ianuarie) – 32 persoane deportate, cost total 102.476 euro (~3.300 €/persoană);
• al doilea zbor către Georgia (mai) – 39 persoane, 103.751 euro (~2.660 €/persoană);
• zborul către Nigeria (iunie) – 35 persoane, inclusiv cinci copii, 324.714 euro (~9.280 €/persoană).

Zborul spre Pakistan, doar pentru adulți, a fost însă de aproape 20.000 €/persoană, fără a include servicii suplimentare precum manipularea la sol, paramedicii de bord sau costurile de management al zborului.

Contextul creșterii deportărilor

Până în prezent, 130 de persoane au fost deportate pe zboruri charter în 2025, iar alte 137 au fost îndepărtate din țară pe curse comerciale sub supravegherea Garda National Immigration Bureau (GNIB).

Numărul ordinelor de deportare a crescut semnificativ — cu 180% anul trecut, ajungând la 2.403, față de 857 în 2023. Până la 3 octombrie 2025, fuseseră deja semnate 3.035 ordine de deportare, potrivit ministrului.

„Deportările sunt costisitoare și complexe”

Ministrul O’Callaghan a precizat că deportările forțate sunt ultima soluție și că statul încurajează întoarcerea voluntară a persoanelor aflate în situație ilegală:

„Deportările sunt costisitoare și complicate de aplicat. Este preferabil ca persoanele să părăsească statul voluntar, iar ministerul oferă un program de returnare voluntară. Dacă însă cineva refuză să plece după emiterea unui ordin de deportare, va fi îndepărtat.”

Detalii despre zborul spre Pakistan

Zborul charter din 23 septembrie a transportat 24 de bărbați adulți, însoțiți de ofițeri Garda, personal medical, un translator și un observator pentru drepturile omului. Ministerul a precizat că informațiile finale despre costuri nu sunt încă disponibile, deoarece procesul de facturare nu s-a încheiat.

Această operațiune marchează o intensificare clară a politicii de aplicare a legilor privind imigrația, într-un moment în care guvernul irlandez este criticat pentru numărul record de cereri de azil și presiunea asupra sistemului de cazare.

☘️ „Nu sunt o femeie care spune totdeauna DA” – Heather Humphreys candidata la Președenție

Candidata Fine Gael la Președinție, Heather Humphreys, își calibrează mesajul pentru ultimele două săptămâni de campanie și le cere alegătorilor Fianna Fáil să-i „împrumute votul” după o săptămână zguduită de retragerea lui Jim Gavin. În Tipperary și apoi la Cashel, a discutat cu oamenii din Mikey Ryan’s. Humphreys a vorbit despre centrism, despre felul în care ar reprezenta Irlanda „fără a se certa cu aliații” și despre cum credința a ținut-o în picioare în cele mai grele momente ale vieții. Dincolo de sloganuri, mesajul ei e simplu: „Sunt o moderată pro-europeană și pro-întreprindere. Ca președinte, nu voi lăsa țara la greu pe scena internațională”.

Contextul îi este favorabil. După eșecul candidaturii lui Jim Gavin, nervii în Fianna Fáil sunt întinși la maxim, iar unii membri cu greutate au anunțat deja că o vor vota pe Humphreys. Taoiseach-ul Micheál Martin – pe care Humphreys îl numește „un om muncitor și decent” și pe care îl laudă pentru inițiativa Shared Island – a spus public că își dă votul candidatei Fine Gael, deși nu le impune colegilor să procedeze la fel. Humphreys mizează pe electoratul de centru și pe acea parte a bazei Fianna Fáil dezamăgită, dar pragmatică: „Le mulțumesc celor care mi-au scris că mă vor susține. Dacă vreți un președinte de centru, pro-UE, pro-business, luați în calcul candidatura mea”.

Asta o diferențiază, spune ea, de Catherine Connolly, rivala independentă. Connolly respinsese în această săptămână acuzațiile că „ar fi insultat” aliații Irlandei, susținând că a criticat Franța, Germania, UE și SUA în contextul „curselor de înarmare”. Humphreys merge însă pe linia tare: „Nu mă voi certa cu aliații noștri. Voi reprezenta Irlanda cultural, diplomatic și pe misiuni economice care deschid uși pentru companiile noastre. Asta sunt și asta le cer oamenilor să aleagă”. Dincolo de tradiționala polarizare FG–SF, Humphreys curtează și stânga moderată: în Wexford a fost flancată de Brendan Howlin, fost lider laburist, după ce în Westmeath a primit sprijinul fostului ministru Willie Penrose. Pentru ea, ruptura din Labour – care oficial a ales să o sprijine pe Connolly – e vizibilă și semnificativă. „Labour a plătit scump când a intrat la guvernare în 2011. Pat Rabbitte, Eamon Gilmore, Ruairí Quinn, Brendan Howlin – au servit țara. Când Catherine Connolly spune că și-au «vândut sufletul», eu spun că au făcut ceea ce credeau corect pentru interesul public.”

Controversa zilei – dacă Fine Gael ar fi orchestrat o campanie negativă după întrebările puse lui Connolly despre angajarea unei persoane condamnate pentru infracțiuni grave – e respinsă de Humphreys: „Nu a fost o campanie de denigrare. Întrebările au fost legitime. A ezitat 24 de ore până să spună că nu ar angaja un violator în Áras”. Când e întrebată de declarația lui Ivan Yates – fost ministru FG – că ar „mâzgăli zdravăn” campania lui Connolly, Humphreys taie scurt: „E greșit. Ivan Yates nu e în Fine Gael de peste 25 de ani și nu mă consiliază. Nu pot răspunde pentru ce spune el, după cum nici Catherine Connolly nu răspunde pentru ce spune Joe Brolly.”

Candidata știe că tema „identității” poate aprinde spiritele. S-a vorbit despre religia ei (este presbiteriană, crescută la câțiva kilometri de Frontieră) și despre faptul că, înainte de căsătorie, soțul ei, Eric, a fost membru al Orange Order. Humphreys nu fuge de subiect, dar îl separă ferm de discuțiile despre vetting sau extremism: „E o organizație culturală pentru păstrarea identității religioase și a patrimoniului. Soțul meu, ca mulți alții, a părăsit-o pe măsură ce escaladau Tensiunile. Comunitatea din care provin nu a fost despre verde vs. portocaliu, ci despre a te ajuta la nevoie – când ploua la 12 iulie, vecinii catolici salvau fânul protestanților; în august, când întârziam de la parada AOH, protestanții mulgeau vacile pentru vecinii catolici.” E un tablou de normalitate care contrastează cu stridența rețelelor sociale și pe care Humphreys îl invocă frecvent în întâlnirile cu alegătorii.

Dincolo de politică, Humphreys aduce în campanie vulnerabilitatea personală. Crede în puterea rugăciunii – și spune că fără ea familia nu ar fi trecut peste accidentul fiicei sale, Tara, din 2014. „A fost în comă nouă zile. Oamenii s-au rugat pentru ea în toată țara. A trebuit să învețe din nou să meargă… iar acum, acum trei săptămâni, a devenit mama lui James Eric. Nici nu visam atunci că vom trăi ziua asta. Rugăciunea ne-a ținut.” Întrebată dacă are regrete în cazul Luciei O’Farrell, care luptă de ani de zile pentru aflarea adevărului după moartea fiului ei, Shane, în Monaghan, Humphreys spune calm: „Mă bucur că a primit scuzele statului. Am făcut ce am putut și îmi pare rău dacă simte că nu a fost de ajuns. Am făcut demersuri la ministrul justiției și am transmis răspunsurile primite.”

Ca ministru, a avut puține scandaluri personale, dar ele există: episodul John McNulty la IMMA, interpretat ca o încercare de a-i lustrui profilul pentru panelul cultural din Seanad; mesajul privat în care îi spunea lui Leo Varadkar că e „comic” să fie criticat pentru episodul documentului pentru medici de familie. E Humphreys o „yes-woman”? „Cu siguranță nu. Îmi exprim punctele de vedere foarte ferm – în ședințe private, acolo unde le e locul. Niciodată nu mi-a fost teamă să reprezint oamenii și să spun cum cred că deciziile afectează viețile lor.” În campanie, această fermitate se traduce într-un pitch repetat: stabilitate externă, prestigiu cultural, misiuni economice, zero gafe cu aliații. E formula cu care vrea să închidă fereastra de oportunitate deschisă după retragerea lui Gavin, să adune voturi de la centru și să convingă ezitanții din Fianna Fáil și din stânga moderată că e o alegere sigură pentru Áras.

Pe final, Humphreys coboară din registrul tactic și povestește despre emoția primei vizite la Áras an Uachtaráin, pe vremea când Mary McAleese era președinte: „Am primit o ciocolată într-o cutiuță. Am dus-o acasă, iar cutiuța o păstrez și astăzi.” Simbolurile contează în bătăliile prezidențiale. Pentru Humphreys, cutiuța aceea e promisiunea unui drum înapoi – de data asta, prin intrarea laterală, nu ca invitat, ci ca gazdă. Într-o cursă brăzdată de alianțe fragile, vetting și nervi întinși, candidatul care convinge centrul va avea ultimul cuvânt. Humphreys pariază că mesajul ei – „nu sunt o yes-woman, sunt un liant” – poate fi exact cheia de care electoratul are nevoie.