☘️ Românul acuzat de crimă i-ar fi spus fratelui său: „Am prins-o în pat cu altcineva și am înjunghiat-o”

Un bărbat acuzat de uciderea partenerei sale a fost auzit spunându-i fratelui său la telefon că „a prins-o în pat cu altcineva” și că „a înjunghiat-o”, a declarat un martor în fața Central Criminal Court.

Procesul lui Daniel Blanaru (37 de ani), care neagă acuzația de crimă, continuă în fața instanței, unde sunt aduse mărturii despre relația tensionată dintre el și Larisa Serban (26 de ani), partenera sa și mama celor doi copii ai săi.

Un apel telefonic care a declanșat totul

Martora Adriana Kovaciu a povestit ieri în fața instanței că dormea, când soțul său, Leon Ciurar, a primit un apel telefonic în jurul orei 4 dimineața. La început, a auzit doar frânturi de conversație, dar apoi vocea inculpatului, fratele lui Leon, a devenit clară.

„L-am auzit spunând că a prins-o pe Larisa în pat cu altcineva și că a înjunghiat-o,” a declarat Kovaciu, care a depus mărturie printr-un interpret român.

Alarmată de cele auzite, ea și soțul său s-au îmbrăcat în grabă și au condus de la casa lor din Ballivor, Co Meath, spre locuința din Athboy, unde trăiau Blanaru și Serban.

O descoperire macabră

Când au ajuns, ușa casei era întredeschisă. Leon a intrat primul, iar în momentul în care a strigat numele Larisei, Kovaciu a știut că ceva teribil se întâmplase și l-a urmat.

„Primul lucru pe care l-am văzut a fost Larisa. Era o baltă mare de sânge,” a spus martora. „Ea era întinsă pe jos, între dormitor și hol, cu fața în jos.”

Kovaciu a descris cum tânăra purta pijamale și avea pielea palidă, rigidă și rece. „Mi-am dat seama imediat că era moartă.”

Leon a încercat să-i ia pulsul, dar fără succes. Între timp, Kovaciu a sunat imediat la serviciile de urgență și la familia victimei. Când Leon a întors corpul Larisei, martora a observat o tăietură adâncă pe pieptul acesteia.

Confruntarea cu Blanaru

Deși Blanaru nu era la fața locului, Kovaciu a reușit să vorbească cu el printr-un apel video. În acel moment, furia și durerea au pus stăpânire pe ea.

„Am început să țip la el și am îndreptat camera spre Larisa ca să-i arăt ce a făcut,” a spus ea în fața instanței. „El mi-a zis să nu-i arăt, dar i-am arătat oricum. Atunci a început să urle.”

Martora a mai povestit că, cu aproximativ două săptămâni înainte de tragedie, Larisa era speriată și supărată după o ceartă violentă cu Blanaru. „Avea o vânătaie pe cot și mi-a spus că îi era frică.”

O relație „turbulentă” și un bărbat gelos

Procurorul Eilis Brennan SC a expus în fața juriului teoria acuzării: Blanaru și-a ucis partenera intenționat, înjunghiind-o în piept, cu scopul de a o ucide sau de a-i provoca răni grave.

Brennan a descris relația dintre cei doi ca fiind „tulbure”, marcată de conflicte frecvente, iar pe Blanaru ca fiind un bărbat gelos și posesiv.

Apărarea încearcă să ridice îndoieli

În timpul contra-interogatoriului, avocatul apărării Giollaíosa Ó Lideadha SC a încercat să pună la îndoială exactitatea declarațiilor martorei.

Aceasta a recunoscut că, din cauza șocului și stresului, nu își amintește cu exactitate fiecare cuvânt din conversația telefonică. De asemenea, în declarația sa inițială dată poliției, ea citase inculpatul spunând: „Am prins-o pe Larisa înșelându-mă și am băgat cuțitul în ea.”

Avocatul a sugerat că este posibil ca Blanaru să fi spus altceva, poate exprimând incertitudine cu privire la ceea ce făcuse.

Martora a răspuns: „Poate.”

Procesul continuă

Procesul lui Daniel Blanaru, acuzat de uciderea Larisei Serban pe 12 august 2022, continuă în fața judecătoarei Eileen Creedon și a unui juriu format din 11 bărbați și 4 femei.

Toate privirile sunt acum îndreptate către dovezile care urmează să fie prezentate, în timp ce justiția caută să afle adevărul despre această tragedie care a zguduit comunitatea românească din Irlanda.

☘️ Fost garda condamnat pentru agresiune sexuală și lipsire de libertate: Transfer iminent la Arbour Hill

Un fost membru al An Garda Síochána, condamnat la șase ani de închisoare pentru agresiune sexuală și lipsire de libertate a unei femei, urmează să fie transferat în închisoarea Arbour Hill în următoarele săptămâni.

William Ryan, în vârstă de 41 de ani, și-a pierdut locul în forțele de ordine după ce a fost găsit vinovat pentru comiterea unor fapte îngrozitoare într-o secție de poliție din Co Wicklow. Verdictul a fost pronunțat anul trecut de un juriu al Dublin Circuit Criminal Court, iar sentința a fost aplicată luni.

Un fost polițist printre deținuți – o problemă de securitate

Surse apropiate sistemului penitenciar au dezvăluit că statutul său de fost garda îi va aduce inevitabil probleme în închisoare. „Nu există nicio îndoială că și-a făcut dușmani. De aceea, administrația penitenciară încearcă să găsească un loc sigur pentru el,” a declarat un oficial.

În prezent, Ryan se află în Mountjoy Prison, dar, în mod normal, deținuții condamnați pentru infracțiuni sexuale sunt trimiși în Midlands Prison. Problema este că acest penitenciar este deja supraaglomerat, ceea ce complică plasarea lui Ryan.

„Toate închisorile sunt pline, așa că găsirea unui loc potrivit este o provocare. Cel mai probabil, va fi mutat la Arbour Hill, unde atmosfera este mai liniștită, iar majoritatea deținuților sunt condamnați pe viață sau nu creează probleme. Acolo ar putea circula liber fără a se teme pentru siguranța lui,” a explicat sursa.

Lipsa spațiului în Midlands Prison a determinat deja transferul a peste 20 de deținuți săptămâna trecută în fostul centru de detenție St Patrick’s, transformat recent în penitenciar pentru a combate supraaglomerarea.

O faptă șocantă, o pedeapsă severă

Ryan a fost condamnat pentru trei capete de acuzare de agresiune sexuală și un capăt de lipsire de libertate, fapte comise pe 29 septembrie 2020, la Aughrim Garda Station, Main Street, Aughrim, Co Wicklow. Victima, a cărei identitate rămâne protejată, a povestit în instanță cum acest incident a lăsat-o „zdrobită” și „umilită”.

În ziua incidentului, femeia s-a dus la secția de poliție pentru a cere ajutor în recuperarea mașinii fiului său, care fusese confiscată în Carlow cu o zi înainte. Ryan i-a spus să vină la secție pentru „a rezolva problema” și chiar i-a sugerat să „poarte ceva mulat”.

Odată ajunsă acolo, fostul garda i-a dat o palmă pe fund, i-a pipăit sânii, apoi a condus-o la etaj, unde s-a masturbat în timp ce femeia stătea întoarsă cu spatele. În final, a agresat-o sexual pentru a treia oară, penetrând-o digital.

În timpul procesului, Ryan a susținut că femeia i-a arătat imagini „destul de provocatoare” pe telefon și că ea ar fi fost cea care a avut un comportament „încărcat sexual”. Însă juriul a respins apărarea sa, iar instanța l-a condamnat fără echivoc.

„M-a distrus de două ori” – mărturia cutremurătoare a victimei

În declarația sa de impact, victima a spus:

“Nu mi-aș fi imaginat niciodată că mi se va întâmpla așa ceva, mai ales într-un loc atât de mic precum satul nostru. Și cu atât mai puțin din partea cuiva în care aveam încredere și pe care îl consideram un om bun. Și, mai ales, într-o secție de poliție.”

Ea a continuat:

“M-a distrus de două ori. Prima dată, când m-a agresat și m-a lipsit de libertate. A doua oară, când a trebuit să trec prin proces și să-mi văd fotografiile expuse în instanță, în timp ce el își spunea versiunea mincinoasă a evenimentelor.”

Un „abuz de încredere” care a șocat comunitatea

În timpul pronunțării sentinței, judecătoarea Elma Sheahan a subliniat gravitatea faptelor, afirmând că „membrii publicului trebuie să poată avea încredere în gardaí”.

Ea a caracterizat acțiunile lui Ryan drept „o încălcare flagrantă a încrederii publice”, menționând că acesta „nu a fost acolo pentru a-și abuza comunitatea, ci pentru a o proteja”.

În ciuda acceptării vinovăției sale în fața instanței, William Ryan rămâne o figură disprețuită de comunitate, iar perioada sa în detenție va fi, fără îndoială, una tensionată.

Rămâne de văzut dacă, după executarea pedepsei, fostul garda își va putea reconstrui viața sau dacă stigmatul acțiunilor sale îl va urmări pentru totdeauna.

☘️ Închisoare pentru furtul unui portofel cu doar 2 euro: Un destin marcat de greșeli și regrete

Un bărbat care a furat geanta unei femei de 78 de ani, în care se aflau doar 2 euro, a fost condamnat la 15 luni de închisoare. Cazul a scos la iveală nu doar un furt de ocazie, ci și povestea unei vieți zbuciumate, presărată cu greșeli, dependență și, în cele din urmă, încercarea de a se redresa.

Un trecut încărcat de condamnări

Michael McDonagh, un bărbat de 58 de ani din Kylemore Avenue, Ballyfermot, Dublin, a ajuns din nou în fața instanței după ce a pledat vinovat pentru furtul comis pe 9 noiembrie 2020, în fața unei stații de benzină Applegreen din Dublin 8.

Judecătorul Martin Nolan, de la Dublin Circuit Criminal Court, a remarcat că inculpatul avea nu mai puțin de 83 de condamnări anterioare. „Doi bărbați au agresat această femeie și au amenințat-o,” a spus magistratul, subliniind că McDonagh are un lung istoric de infracțiuni și ani întregi de trai pe străzi.

Cu toate acestea, judecătorul a recunoscut că inculpatul și-a exprimat regretul și a pledat vinovat. De asemenea, a subliniat că McDonagh pare să-și fi schimbat viața și că, din fericire, incidentul nu a implicat violență fizică. „Este necesar să execute o pedeapsă privativă de libertate,” a concluzionat el, condamnându-l la 15 luni de închisoare.

O femeie șocată, un jaf de câteva secunde

În ziua furtului, o femeie de 78 de ani, întoarsă de la medic, s-a oprit la benzinărie pentru a cumpăra pâine și lapte. Acolo, doi bărbați s-au apropiat de ea și i-au cerut portofelul. Înainte să poată reacționa, McDonagh și complicele său i-au smuls geanta și au fugit. În geantă nu se aflau decât 2 euro.

Speriată și în stare de șoc, femeia s-a întors acasă, unde a fost găsită de garda, incapabilă să ofere o declarație în acel moment. Mai târziu, și-a revenit suficient cât să povestească ce s-a întâmplat, însă a refuzat să depună un impact statement în instanță.

O urmărire rapidă și un arest surprinzător

În urma vizionării imaginilor de pe camerele de supraveghere, garda a primit descrierea celor doi suspecți și a pornit în căutarea lor. Câteva minute mai târziu, unul dintre patrule a observat un bărbat care se schimba de jachetă – coincidență sau nu, acesta semăna perfect cu suspectul.

McDonagh a fost reținut imediat și dus la secție, unde a fost interogat de două ori. La momentul arestării, era atât de beat încât a fost nevoie de intervenția unui medic de două ori pentru a-l evalua.

De la alcoolism și străzi la o nouă șansă

În apărarea sa, avocatul Anne Fitzgibbons a explicat că, la momentul incidentului, clientul său era un alcoolic cronic, fără adăpost de 10-15 ani, și își petrecea zilele „cerșind sau făcând mici comisioane în fața stației de benzină.” Totuși, din 2023, viața lui McDonagh s-a schimbat radical.

A intrat într-un program de reabilitare, a primit locuință prin inițiativa Housing First și este monitorizat zilnic de asistenți sociali. În plus, nu a mai avut probleme cu legea de când a început acest proces de reintegrare.

„Este profund rușinat și regretă ceea ce a făcut,” a declarat avocata sa, adăugând că McDonagh încearcă să se țină departe de necazuri și să își refacă viața.

Deși pedeapsa de 15 luni de închisoare îl va ține departe de viața pe care încearcă să o construiască, cazul lui McDonagh ridică o întrebare mai profundă: poate un om cu un trecut atât de încărcat să își găsească, în cele din urmă, calea spre o viață normală?

Cazul său rămâne un exemplu al luptei dintre greșelile trecutului și dorința de schimbare, iar viitorul va arăta dacă această a doua șansă va fi cu adevărat fructificată.

☘️ Jurnalist cetățenesc, condamnat în urma revoltelor din Dublin: Primele imagini din body-cam folosite în instanță

Pentru prima dată în istoria justiției irlandeze, imaginile surprinse de o cameră de corp a unui garda au fost folosite ca probă într-un proces, contribuind la condamnarea jurnalistului cetățenesc Philip Dwyer. Acesta a fost găsit vinovat de refuzul de a se conforma unui ordin al autorităților în timpul revoltelor din Coolock, Dublin, de anul trecut.

Dwyer, un activist anti-imigrație cunoscut, a fost condamnat la două luni de închisoare cu suspendare de către judecătorul John Hughes, în cadrul unei audieri desfășurate ieri după amiază la Dublin District Court.

Revoltele din Coolock și momentul arestării

Pe 15 iulie 2023, zona Malahide Road din Coolock a devenit scena unor proteste violente, după ce guvernul a anunțat că fosta fabrică Crown Paints va fi transformată în centru de cazare pentru sute de solicitanți de azil.

În acea noapte, peste 200 de protestatari s-au adunat în fața locației, iar situația a degenerat rapid. Potrivit inspectorului Alan McDevitt, coordonatorul unității de ordine publică a gardaí, protestatarii au lansat amenințări cu violența și incendierea. Pietre și bucăți de zidărie au fost aruncate în direcția ofițerilor, iar două mașini de poliție au fost avariate. Mai târziu, două containere industriale au fost incendiate, iar echipajele de pompieri chemate la fața locului au fost atacate.

Inspectorul McDevitt a fost lovit în cap de o bucată de beton aruncată din mulțime. Îngrijorat de posibile tentative de a incendia pompele de benzină din apropiere, a ordonat unității sale să disperseze protestatarii.

În acest haos, Philip Dwyer se afla în zonă, susținând că transmite live pentru 13.000 de urmăritori. Înarmat cu un microfon și un telefon, se afla în fața unui restaurant McDonald’s, pe treptele unei ieșiri pietonale, unde a fost abordat de inspectorul McDevitt.

Interacțiunea cu Garda și imagini decisive din body-cam

În fața instanței, procurorul Mark Donnelly a prezentat imagini video surprinse de camera de corp a inspectorului McDevitt. În înregistrare, se aude cum polițistul îi cere lui Dwyer să părăsească imediat zona și îl avertizează că poate fi arestat, amendat sau condamnat la închisoare dacă nu se conformează.

Dwyer, în loc să plece, a încercat să îi adreseze întrebări inspectorului. „Ce se întâmplă?” îl întreabă el, ținând microfonul aproape de fața polițistului. În acel moment, McDevitt îl informează că este arestat și îl încătușează, spunându-i „Ești prizonier acum”.

În înregistrare, Dwyer mai poate fi auzit spunând:

  • „Oamenii din Irlanda au dreptul să știe.”
  • „Garda nu poate controla persoanele neverificate care vin în țară.”
  • „Cazul ăsta o să fie aruncat din instanță, dacă nu mințiți mult.”

Acest ultim comentariu a fost considerat de judecătorul Hughes un indiciu clar al atitudinii sfidătoare a lui Dwyer în fața legii.

Apărarea susține că Dwyer a fost vizat pe nedrept

Dwyer, în vârstă de 56 de ani, locuiește în Tallaght Cross West, Dublin 24 și este tată a trei copii. În fața instanței, el s-a descris drept un jurnalist cetățean, cu un venit anual de aproximativ 500 de euro din activitatea de freelancer și care depinde de ajutor social.

El a argumentat că nu a fost prezent în timpul momentelor cele mai violente ale protestului și că doar raporta evenimentele. De asemenea, a afirmat că nu a refuzat să plece, ci doar a încercat să ceară clarificări de la inspectorul McDevitt.

Apărarea a mai subliniat că Dwyer nu avea antecedente grave, având doar câteva contravenții rutiere minore din 2014.

Decizia instanței: nicio „protecție specială” pentru jurnaliști

În ciuda acestor argumente, judecătorul John Hughes a decis că Dwyer nu s-a conformat imediat ordinului garda, așa cum impune Secțiunea 8 a Public Order Act.

„Nu ești protejat de statutul de jurnalist, fie el cetățean, acreditat, judecător sau preot,” a spus judecătorul. „Toți sunt supuși legilor ordinii publice.”

Sentința și consecințele

Dwyer a fost condamnat la două luni de închisoare cu suspendare, fiind astfel scutit de detenție efectivă. În plus, i s-a aplicat o amendă de 500 de euro și i s-a impus să se prezinte la Serviciul de Probațiune la fiecare trei luni, timp de doi ani.

O premieră legală în Irlanda

Acest proces a marcat prima utilizare oficială a camerelor de corp ale gardaí ca probă într-o instanță de judecată. Autoritățile speră că tehnologia va deveni un instrument esențial în menținerea ordinii publice și în asigurarea transparenței în intervențiile poliției.

Pentru Dwyer, cazul servește drept un avertisment că statutul de „jurnalist cetățenesc” nu garantează imunitate în fața legii – mai ales în situații de violență și haos social.

☘️ Trump Amenință cu Tarife Dure: Irlanda, în Alertă și cu Speranțe în Vizita de Ziua Sfântului Patrick

Guvernul irlandez își pune toate speranțele în vizita tradițională de Ziua Sfântului Patrick în Statele Unite, unde miniștrii vor încerca să calmeze tensiunile comerciale crescânde. Președintele Donald Trump a declanșat o nouă criză globală, anunțând tarife vamale agresive, menite să readucă producția industrială pe teritoriul american.

Irlanda – o țintă indirectă?

Detaliile exacte privind tarifele și țările vizate nu au fost încă stabilite, dar semnalul de alarmă a fost tras. Cel mai îngrijorător pentru Irlanda este că omul ales de Trump pentru a implementa aceste măsuri, Howard Lutnick, a criticat vehement, în trecut, dezechilibrul comercial dintre cele două țări.

Lutnick, actualul secretar al Comerțului și fost CEO al gigantului financiar Cantor Fitzgerald, a avut un contract profitabil cu Agenția Națională de Administrare a Trezoreriei (NTMA) din Irlanda. Cu toate acestea, înainte de alegerile din SUA, el a atacat public relația comercială dintre cele două state, susținând că Irlanda beneficiază prea mult de pe urma SUA.

Într-un mesaj postat pe X (fostul Twitter), Lutnick scria:

„Este o nebunie ca Irlanda, dintre toate țările, să aibă un excedent comercial în raport cu noi. Noi nu mai producem nimic – până și mașinile americane sunt fabricate în Mexic! Când vom pune capăt acestui nonsens, America va fi din nou măreață.”

Ce vrea Trump? Tarife „reciproce” și o amenințare pentru industria irlandeză

Într-o declarație făcută ieri în Biroul Oval, Trump a spus clar:

„Am decis, din motive de corectitudine, să impun un tarif reciproc. Este echitabil pentru toți. Nicio țară nu se poate plânge.”

El a subliniat că SUA vrea să readucă în țară producția farmaceutică și de microcipuri – două domenii în care Irlanda este extrem de dependentă de investițiile americane.

Administrația Trump va începe prin a viza țările cu cele mai mari excedente comerciale și cele care aplică tarife ridicate la importurile americane. Până pe 1 aprilie, administrația SUA va finaliza studiile necesare și va lua decizii concrete – exact la două săptămâni după ce nouă miniștri irlandezi, inclusiv Taoiseach și Tánaiste, vor ajunge în SUA pentru vizita de Ziua Sfântului Patrick.

Reacția Irlandei: „Tarifele vor afecta pe toată lumea”

În fața acestei amenințări, Tánaiste și ministrul Comerțului, Simon Harris, a încercat să tempereze îngrijorările, dar a subliniat că Irlanda nu va rămâne pasivă:

„Tarifele creează perturbări economice și alimentează inflația, afectând toate părțile implicate. Nu vedem nicio justificare pentru impunerea unor astfel de măsuri asupra exporturilor UE.”

El a precizat că Irlanda va colabora cu partenerii europeni pentru a analiza impactul acestor taxe și că UE va calibra un răspuns proporțional, dacă va fi nevoie.

UE se pregătește de represalii

Un europarlamentar irlandez a confirmat că această amenințare comercială a fost anticipată și că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă:

„În această săptămână, în Parlamentul European, s-a spus clar: vom folosi toate mijloacele diplomatice pentru a găsi o soluție. Dar dacă în șase săptămâni nu se ajunge la un acord, există un Plan B: represalii comerciale.”

Un alt europarlamentar a subliniat că UE nu trebuie să se lase dominată de deciziile Casei Albe:

„Trump nu poate decide singur regulile jocului. UE trebuie să adopte o poziție fermă. Recomand să începem cu Tesla.”

Ce poate face Irlanda? Diplomația ca ultimă speranță

Ministrul de Finanțe Paschal Donohoe a subliniat că Irlanda va folosi relația sa specială cu SUA pentru a atenua amenințarea unui război comercial.

„Relația comercială dintre SUA și UE a îmbogățit ambele economii. Un conflict comercial va afecta pe toată lumea.”

Întrebat despre „relația specială” dintre Dublin și Washington, Donohoe a spus că Irlanda va folosi această poziție pentru a explica beneficiile reciproce ale comerțului liber.

Trump, imprevizibil: tactică de negociere sau realitate?

Unii analiști cred că amenințarea tarifelor este, de fapt, o tactică de negociere a președintelui american.

„Trump folosește tarifele ca monedă de schimb. Scopul său este să obțină concesii, nu neapărat să declanșeze un război comercial.”

În acest sens, un europarlamentar irlandez a sugerat că UE ar putea face concesii minore pentru a „îndulci” situația, fără să compromită principii esențiale. Un exemplu ar fi creșterea importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA.

Totuși, oficialii irlandezi resping ideea de a boicota vizita de Ziua Sfântului Patrick, spunând că ar fi „o greșeală imensă”.

„Dacă am face asta, ar fi dezastruos pentru relația noastră cu SUA. Poate că nu am mai avea niciodată această oportunitate.”

„Tarifele sunt grozave”, spune Trump

În ciuda impactului negativ previzibil, Trump rămâne ferm:

„Tarifele sunt grozave. Da, prețurile pot crește pe termen scurt, dar America va deveni din nou măreață.”

Totuși, un oficial de la Casa Albă a lăsat o portiță deschisă, spunând că Trump ar putea renunța la tarife dacă alte națiuni își reduc propriile taxe de import.

Ce urmează?

  • Pe 17 martie, oficialii irlandezi vor încerca să negocieze direct cu administrația americană în timpul vizitei din SUA.
  • Până la 1 aprilie, Washingtonul va decide ce țări și ce industrii vor fi afectate de tarife.
  • Dacă Trump merge înainte, UE ar putea riposta, iar Tesla ar putea deveni prima victimă a unui nou conflict comercial.

Pentru Irlanda, miza este uriașă: un sector tehnologic și farmaceutic dependent de SUA, o relație economică fragilă și un viitor incert într-o lume tot mai protecționistă.

☘️ Refuzul unei locuințe mobile: O familie forțată să demoleze soluția la criza locuințelor

Un bărbat care și-a instalat o rulotă rezidențială în curtea casei sale din Carlow pentru a-și ajuta fiul vitreg și familia acestuia să aibă un acoperiș deasupra capului va trebui acum să o demoleze, după ce An Bord Pleanála (ABP) a respins cererea sa de păstrare a construcției.

Decizia vine în ciuda unei recomandări inițiale a unui inspector de urbanism, care sugera o abordare mai flexibilă, având în vedere criza severă de locuințe din Irlanda.

O soluție pentru o problemă reală

Arnolds Karolis (54 de ani), proprietar al unei case pe Tullow Road, Carlow, a decis să instaleze rulota pentru ca fiul său vitreg, partenera acestuia și copilul lor de trei ani să aibă unde locui, din cauza dificultăților întâmpinate în găsirea unei chirii accesibile.

Karolis, care trăiește în Irlanda de 22 de ani și deține un imobil cu trei dormitoare în The Cloisters Estate, susține că nu știa că are nevoie de autorizație pentru rulotă. A aflat abia când a primit o scrisoare de avertizare de la Carlow County Council.

Mi se pare nedrept. Oamenii care își dețin casele nu pot ridica nicio construcție pe terenul lor, deși este proprietatea lor.” – a declarat Karolis pentru Irish Independent.

De ce a fost refuzată rulota?

Consiliul local a refuzat inițial cererea de autorizare retroactivă a rulotei, argumentând că aceasta reprezintă o dezvoltare urbanistică neconformă și că nu respectă standardele minime pentru o locuință permanentă.

Karolis a făcut apel la An Bord Pleanála, unde un inspector a analizat cazul și a propus o autorizație temporară de trei ani, având în vedere că:

  • Criza locuințelor este severă și afectează familiile tinere.
  • Rulota nu are un impact vizual negativ, fiind ascunsă de gardurile proprietății.
  • Nimeni din cartier nu s-a plâns în legătură cu prezența acesteia.

În raportul său, inspectorul a concluzionat că „o anumită flexibilitate poate fi introdusă”, deoarece locuința „nu afectează vizual zona și nu are un impact negativ asupra vecinilor”.

Însă, pe 7 februarie, ABP a decis să respingă recomandarea inspectorului și să mențină interdicția, motivând că rulota este „în afara caracterului zonei”, „nearmonioasă vizual” și ar crea un precedent periculos.

„Nu știu cum ar putea arăta urât dacă nici nu se vede”

Decizia i-a provocat frustrare lui Karolis, care nu înțelege de ce a fost forțat să distrugă o soluție temporară pentru familia sa:

„Motivul refuzului a fost că nu arată bine, dar nu știu cum ar putea arăta urât dacă nici nu se vede de pe strada principală.”

Deși fiul său vitreg, în vârstă de 27 de ani, lucrează, găsirea unei locuințe rămâne o misiune aproape imposibilă.

Cazuri similare: reguli dure pentru locuințele alternative

Situația lui Karolis nu este un caz izolat. În ultimii ani, mai mulți proprietari din Irlanda s-au confruntat cu probleme similare după ce și-au instalat rulote, cabane din lemn sau „granny flats” pe terenurile lor fără autorizație.

Un exemplu este Sean Meehan (66 de ani) din Tipperary, care a fost forțat să demoleze o rulotă modificată de pe terenul său, după un proces costisitor de doi ani.

Meehan, care a cheltuit peste 15.000 de euro pe avocați și cereri de planificare, a criticat dur autoritățile pentru „lipsa totală de empatie”:

„Nu există niciun fel de bunăvoință. Mi-au trimis notificarea chiar înainte de Crăciun, deși inițial mi-au spus că decizia va fi amânată până în martie.”

În cazul său, instanța l-a obligat să demoleze construcția, iar dacă nu se conformează, riscă sancțiuni penale.

O birocrație rigidă vs. realitatea crizei locuințelor

Aceste cazuri scot în evidență conflictul dintre reglementările stricte de urbanism și realitatea crizei imobiliare.

Autoritățile insistă că astfel de structuri sunt „dezvoltări necontrolate”, care pot afecta calitatea vieții într-un cartier. Pe de altă parte, cei care apelează la astfel de soluții spun că nu au altă opțiune, iar sistemul nu oferă alternative viabile.

„Când ai oameni care trăiesc în corturi în Dublin, cum poate fi considerată o rulotă o problemă atât de gravă?” – a declarat un susținător al flexibilizării regulilor.

Ce urmează pentru Karolis?

  • Rulota trebuie demolată conform deciziei ABP.
  • Familia sa rămâne fără soluții pentru un spațiu locativ adecvat.
  • Dezbaterea despre locuințele alternative continuă în Irlanda, pe fondul unei crize care nu dă semne că s-ar ameliora.

Pentru mulți, cazul lui Karolis este un exemplu clar că regulile de planificare urbanistică nu țin pasul cu realitățile economice și sociale, lăsând familiile fără opțiuni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.