☘️ Femeie amendată după ce a fost prinsă cu o jachetă modificată pentru furt din magazine, la Dublin
O instanță din Dublin a amendat-o cu 200 de euro pe Bernadette McDonagh, în vârstă de 37 de ani, după ce aceasta a recunoscut că deținea o jachetă special adaptată pentru ascunderea obiectelor furate. Femeia a fost oprită de polițiștii irlandezi (gardaí) într-un magazin din centrul comercial Omni Shopping Centre din Santry, nordul capitalei.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță, McDonagh se afla în magazin împreună cu o minoră, ambele purtând jachete cu tăieturi realizate în căptușeală, concepute pentru a permite ascunderea rapidă a produselor. Deși asupra femeii nu au fost găsite bunuri furate, minora care o însoțea avea în jachetă detergent sustras din magazin, în valoare de aproximativ 46 de euro.
Gardaí desfășurau în acel moment o operațiune dedicată combaterii furturilor din magazine, o problemă frecvent semnalată de comercianți în marile centre urbane din Irlanda. Polițiștii au observat cele două persoane după ce acestea au intrat în magazin, au selectat mai multe produse și s-au deplasat spre cabinele de probă din spatele incintei. La ieșire, bunurile nu mai erau la vedere, ceea ce a dus la intervenția forțelor de ordine.
În fața instanței, s-a precizat că ambele jachete aveau tăieturi în interior, descrise ca fiind realizate pentru „acces facil” și ascunderea obiectelor. Bernadette McDonagh a pledat vinovată atât pentru infracțiunea de furt, cât și pentru posesia unui obiect adaptat special pentru comiterea furtului.
Judecătoarea Treasa Kelly a luat în considerare faptul că femeia nu mai fusese în fața instanței din anul 2016, deși avea antecedente penale. Avocatul apărării, Andrew Molony, a declarat că clienta sa și-a asumat responsabilitatea pentru cele întâmplate, chiar dacă nu avea bunuri furate asupra ei în momentul opririi.
În urma audierilor, instanța a decis aplicarea unei amenzi de 200 de euro, fără alte sancțiuni suplimentare.
☘️ Trei bărbați trimiși în judecată în Irlanda într-un dosar de proxenetism și spălare de bani
Trei bărbați au fost trimiși în judecată în Irlanda, fiind acuzați de administrarea unor bordeluri și de spălare de bani, în cadrul unui dosar ce vizează o presupusă rețea de exploatare sexuală din Dublin. Informațiile au fost prezentate în fața instanței de către Garda Síochána, poliția irlandeză, în cadrul unei audieri recente.
Potrivit anchetatorilor, cei trei ar fi fost implicați în recrutarea a 29 de femei tinere, care ar fi fost aduse din Brazilia și obligate să lucreze în aproximativ zece bordeluri din Irlanda. Autoritățile susțin că sumele obținute din această activitate ar fi ajuns la aproximativ 1,6 milioane de euro, bani care ar fi fost ulterior spălați și transferați în afara țării.
Cei acuzați sunt Vanuti Conrado Skierzynski, în vârstă de 35 de ani, Renato Gomes Da Silva, de 33 de ani, ambii cu adrese pe Capel Street, precum și Gabriel Do Nascimento, de 26 de ani, din Parnell Street, Dublin. Toți trei sunt acuzați de proxenetism și spălare de bani, pentru fapte care ar fi avut loc între martie 2024 și 3 septembrie anul curent.
În fața Cloverhill District Court, un reprezentant al Garda National Protective Services Bureau a precizat că Directorul Procuraturii Publice din Irlanda (Director of Public Prosecutions – DPP) a emis oficial directivele pentru judecarea cazului în instanță penală superioară. Conform procedurilor irlandeze, dosarul va fi trimis către Dublin Circuit Criminal Court după finalizarea așa-numitului „book of evidence”, un dosar care conține toate probele adunate de anchetatori.
Ancheta este descrisă de autorități drept una „complexă”, desfășurată pe parcursul unui an, la care au participat aproximativ 60 de polițiști. Potrivit informațiilor prezentate anterior instanței, dosarul include 914 probe, printre care dispozitive electronice și sume importante de bani. De asemenea, în anchetă au fost implicate și autorități internaționale, în contextul recrutării victimelor din afara Uniunii Europene.
Procurorii susțin că femeile ar fi fost recrutate în Brazilia și transportate în Irlanda, unde ar fi fost exploatate sexual. În acest dosar, o femeie este de asemenea cercetată penal, fiind acuzată de spălare de bani și având un statut de co-inculpat.
Judecătorul Alan Mitchell a decis amânarea cauzelor pentru date diferite în lunile decembrie și ianuarie, pentru a permite pregătirea completă a documentației necesare judecării. Până la finalizarea acestei etape, inculpații vor rămâne în așteptarea trimiterii oficiale în fața instanței penale competente.
☘️ Aproape 120 de polițiști irlandezi au escortat 52 de persoane deportate într-un zbor charter spre Georgia, cu un cost de aproape 190.000 de euro
Un zbor charter organizat de autoritățile irlandeze pentru returnarea a 52 de persoane în Georgia a implicat aproape 120 de membri ai poliției naționale și a costat statul aproape 190.000 de euro. Operațiunea a avut loc luna trecută și face parte din măsurile prin care Irlanda aplică deciziile de îndepărtare a persoanelor care nu mai au drept legal de ședere.
Potrivit unor documente de informare prezentate ministrului irlandez al Justiției, Jim O’Callaghan, la bordul aeronavei s-au aflat 119 membri ai An Garda Síochána (poliția națională a Irlandei), alături de un translator, un monitor pentru drepturile omului, un medic și un paramedic. Costul total al avionului charter s-a ridicat la 187.625 de euro, conform acelorași documente.
Cine au fost persoanele deportate
Datele oficiale arată că printre cele 52 de persoane deportate s-au numărat 35 de bărbați, 10 femei și șapte copii – doi fete și cinci băieți. Copiii făceau parte din grupuri familiale și nu au fost reținuți în centre de detenție. În total, patru familii au fost incluse în această operațiune, dintre care trei mame au călătorit singure cu copiii lor.
Autoritățile precizează că doar una dintre persoanele deportate avea un istoric penal extins. Alte câteva cazuri au implicat infracțiuni minore, precum furturi sau contravenții rutiere. Media perioadei petrecute în Irlanda de către persoanele deportate a fost de doi ani și opt luni.
Detenția înainte de plecare și cadrul legal
Conform documentelor prezentate ministrului Justiției, 41 dintre cele 52 de persoane au fost reținute în sistemul penitenciar irlandez înainte de plecare. Irlanda permite, prin legislația în vigoare, reținerea persoanelor pentru o perioadă de până la 56 de zile, în scopul asigurării punerii în aplicare a deciziilor de deportare. Autoritățile susțin însă că, în practică, perioadele de detenție sunt de regulă mai scurte.
În documentele de tip „întrebări și răspunsuri” pregătite pentru ministru se menționează că detenția este uneori necesară pentru a preveni riscul ca persoanele vizate să se sustragă procedurii de returnare. Totodată, se subliniază că cererile de revocare a ordinelor de îndepărtare, depuse de unele persoane, nu suspendă automat procesul de deportare.
Costuri și justificarea operațiunii
Deși costul zborului charter a atras atenția, autoritățile irlandeze susțin că astfel de operațiuni sunt comparabile, din punct de vedere financiar, cu deportările realizate prin curse comerciale. Cu toate acestea, documentele oficiale recunosc că nu a fost realizată până acum o analiză detaliată cost-beneficiu pentru aceste zboruri speciale.
Într-o poziție oficială, ministrul Justiției a subliniat că aplicarea deciziilor de îndepărtare este esențială pentru funcționarea sistemului de imigrație. „Fără măsuri ferme, încrederea publicului în aplicarea legii ar fi serios afectată, iar respectarea ordinelor de deportare ar scădea semnificativ”, se arată într-o declarație atribuită acestuia.
Context pentru comunitatea românească din Irlanda
Pentru românii care trăiesc în Irlanda, acest caz oferă o imagine clară asupra modului în care autoritățile aplică legislația în domeniul imigrației. Deși majoritatea cetățenilor români beneficiază de drept de ședere și muncă, situațiile celor care nu mai îndeplinesc condițiile legale pot duce la măsuri similare, inclusiv returnarea forțată, cum de altfel s-a și întâmplat în octombrie când 23 de cetățeni români, au fost deportați în România.
Autoritățile irlandeze au anunțat că vor continua aplicarea politicilor de imigrație existente, inclusiv încurajarea revenirii voluntare, care poate fi însoțită de sprijin financiar pentru reintegrare. În lipsa acestei opțiuni, operațiunile de deportare vor rămâne un instrument utilizat pentru aplicarea deciziilor legale.
☘️ Companie americană acuză în instanță o fostă directoare din Irlanda, după ce a recunoscut concedierea sa ca fiind nedreaptă
O multinațională americană a deschis un proces într-o instanță din Statele Unite împotriva unei foste directoare irlandeze, deși a admis anterior, în Irlanda, că a concediat-o în mod incorect. Cazul, aflat acum pe rol atât în Irlanda, cât și în SUA, readuce în atenție disputa dintre dreptul la muncă și clauzele restrictive impuse de angajatori. Situația are potențiale implicații importante pentru angajații cu funcții de conducere din Irlanda.
Compania Lionbridge Technologies LLC, cu sediul în Statele Unite, a inițiat o acțiune legală la un tribunal federal din New York împotriva lui Caroline O’Connell, fost director general pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Potrivit documentelor depuse în instanță, Lionbridge susține că O’Connell ar fi încălcat o clauză de neconcurență valabilă timp de un an, acceptând un nou post la o firmă considerată concurent direct.
Procesul din SUA este în desfășurare, deși, în paralel, compania a recunoscut în fața Workplace Relations Commission (WRC) din Irlanda – organismul care soluționează conflictele de muncă – că decizia de concediere a fost nedreaptă. Audierea de la WRC a avut loc săptămâna trecută și vizează stabilirea eventualelor despăgubiri, suma aflată în dispută depășind 500.000 de euro.
Caroline O’Connell a lucrat pentru Lionbridge timp de 24 de ani și a fost promovată în funcția de director general în 2022. Potrivit apărării sale, ea ar fi fost eliminată din companie printr-o „restructurare fictivă”, aflând ulterior că rolul său a fost modificat și diminuat, informație transmisă printr-un buletin intern adresat întregului personal.
După plecarea din companie, O’Connell a acceptat, în luna iunie a acestui an, funcția de director de venituri (chief revenue officer) la Vistatec, o multinațională cu sediul în Dublin, specializată, la rândul ei, în servicii de interpretare și traducere. Lionbridge afirmă că noul rol presupune activități similare, desfășurate în aceleași regiuni geografice, și că ambele companii concurează pentru aceiași clienți.
În documentele depuse la tribunalul din New York, Lionbridge solicită despăgubiri și susține că angajarea la Vistatec i-ar fi provocat „prejudicii ireparabile”. Compania cere, de asemenea, o ordonanță judecătorească care să o împiedice pe O’Connell să continue activitatea la firma rivală. Fosta directoare nu a depus încă o apărare oficială în instanța americană.
În fața comisiei irlandeze pentru relații de muncă, O’Connell a declarat că nu a beneficiat de așa-numitul „gardening leave” – o perioadă plătită în care angajatul nu lucrează, dar rămâne legat contractual de firmă – opțiune oferită, potrivit ei, altor angajați concediați în mod real. „Ce ar fi trebuit să fac, să stau un an fără loc de muncă?”, a spus aceasta în timpul audierii, potrivit relatărilor din presă.
Lionbridge, la rândul său, susține că poziția a fost eliminată în urma unei evaluări ample și că i-au fost oferite alternative în cadrul companiei, pe care O’Connell le-ar fi refuzat. Disputa juridică rămâne deschisă atât în Irlanda, cât și în Statele Unite.
Cazul este urmărit cu atenție, deoarece ar putea influența modul în care sunt aplicate clauzele de neconcurență și drepturile angajaților cu funcții de conducere, într-un context tot mai complex al pieței muncii internaționale.
☘️ Bărbat de aproximativ 20 de ani, internat în spital după un incident armat în Ballymun, nordul Dublinului
Un bărbat în vârstă de aproximativ 20 de ani a ajuns la spital după ce a fost rănit într-un incident armat petrecut duminică seara în Ballymun, o zonă din nordul Dublinului. Autoritățile irlandeze investighează cazul și analizează posibilitatea ca atacul să fie legat de incendierea unui autoturism descoperit ulterior în apropiere de Beaumont Hospital.
Potrivit unui comunicat al An Garda Síochána, poliția națională a Irlandei, forțele de ordine și echipajele de urgență au intervenit în jurul orei 19:00, după ce au primit sesizări privind un foc de armă pe Coultry Terrace, în Ballymun, Dublin 9. Victima a fost transportată cu ambulanța la spital, iar starea sa nu este considerată a fi în pericol vital.
Investigație în desfășurare și legătura cu un vehicul incendiat
La scurt timp după incident, Garda a descoperit un autoturism cuprins de flăcări pe Kilbarron Road, în Dublin 5, în apropierea Beaumont Hospital. Autoritățile consideră că cele două evenimente ar putea fi conectate, ipoteză aflată în prezent în curs de verificare.
Zona în care a avut loc incidentul armat a fost izolată pentru examinări criminalistice, iar ancheta este coordonată de unități specializate ale poliției. Garda a confirmat că se desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor exacte ale atacului și identificarea persoanelor implicate.
Apel către martori și utilizatori de camere auto
Poliția face apel la orice persoană care se afla în zonele Coultry Terrace și Kilbarron Road între orele 18:50 și 20:10 și care deține imagini video, inclusiv înregistrări de pe camere de bord (dashcam), să contacteze autoritățile.
Persoanele care pot oferi informații sunt rugate să ia legătura cu secția Garda din Ballymun, la numărul 01 666 4400, cu linia confidențială Garda Confidential Line – 1800 666 111 – sau cu orice secție de poliție din Irlanda.
Context pentru comunitatea românească din Irlanda
Ballymun este o zonă rezidențială situată în nordul capitalei irlandeze, cunoscută în trecut pentru probleme sociale, dar aflată în prezent într-un amplu proces de regenerare urbană. Incidentele armate rămân relativ rare în Irlanda, iar astfel de cazuri atrag, de regulă, intervenții rapide și investigații extinse din partea autorităților.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, Garda recomandă prudență, cooperare cu autoritățile și raportarea oricăror informații relevante, subliniind că siguranța publică rămâne o prioritate.
Ce urmează
An Garda Síochána continuă ancheta și nu a anunțat, până în acest moment, arestări în legătură cu incidentul. Autoritățile au transmis că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigațiile avansează.Știri Irlanda – 15 decembrie 2025: amendă pentru furt în Dublin, dosar de proxenetism și spălare de bani, deportări cu zbor charter, conflict juridic între o companie americană și o fostă directoare irlandeză, precum și un incident armat în nordul capitalei.Știri Irlanda – 15 decembrie 2025: amendă pentru furt în Dublin, dosar de proxenetism și spălare de bani, deportări cu zbor charter, conflict juridic între o companie americană și o fostă directoare irlandeză, precum și un incident armat în nordul capitalei.
