☘️ Costul cazării solicitanților de protecție internațională în Irlanda a depășit 1 miliard de euro în 2024
Statul irlandez a cheltuit 1,005 miliarde de euro anul trecut pentru cazarea solicitanților de protecție internațională (IP), marcând o creștere de 54% față de 2023. Aceasta este prima dată când suma anuală pentru acest program depășește pragul de un miliard de euro.
Conform datelor furnizate de Ministrul Copiilor, Egalității, Dizabilității, Integrării și Tineretului, Norma Foley, statul a cheltuit în medie 2,75 milioane de euro pe zi pentru cazarea solicitanților de azil în 2024.
Creștere uriașă a cheltuielilor din 2019 până în prezent
Într-un răspuns oferit deputatului Peadar Tóibín, Foley a detaliat că suma cheltuită anul trecut este de șapte ori mai mare decât cele 129 de milioane de euro alocate în 2019.
Din 2019 până în prezent, statul irlandez a cheltuit 2,5 miliarde de euro pentru cazarea solicitanților de protecție internațională.
Costul zilnic al cazării unei singure persoane a fost de 84 de euro în 2024, în creștere cu 9% față de 76,80 euro în 2023.
Foley a explicat că aceste cheltuieli includ toate costurile auxiliare, precum gestionarea facilităților și alte cheltuieli operaționale.
„Costul mediu pe noapte fluctuează din cauza mai multor factori, inclusiv numărul de rezidenți și tipurile de centre de cazare utilizate”, a precizat ministra.
Solicitanții de azil: Ce naționalități domină?
Conform celor mai recente date ale International Protection Accommodation Services (IPAS), cele mai numeroase comunități de solicitanți de protecție internațională din Irlanda sunt:
🔹 Nigeria – 6.914 persoane
🔹 Georgia – 3.072
🔹 Algeria – 2.733
🔹 Somalia – 2.388
🔹 Zimbabwe – 2.209
🔹 Iordania – 2.157
🔹 Afganistan – 1.715
🔹 Pakistan – 1.656
🔹 Bangladesh – 1.373
🔹 Africa de Sud – 1.249
De asemenea, 694 de solicitanți de azil provin din Teritoriile Palestiniene Ocupate.
IPAS consideră Georgia, Algeria și Africa de Sud drept țări sigure, ceea ce poate afecta procesul de acordare a protecției internaționale pentru solicitanți din aceste state.
De ce au crescut costurile?
Ministra Foley a explicat că, din 2022, numărul solicitanților de azil a crescut brusc, ceea ce a dus la o creștere proporțională a cheltuielilor statului.
📌 În 2021, IPAS adăpostea puțin peste 7.000 de persoane
📌 În prezent, aproape 33.000 de solicitanți de protecție internațională beneficiază de cazare în Irlanda
📌 Aproximativ 9.000 dintre aceștia sunt copii
Foley a subliniat că peste 90% din cazare este furnizată de sectorul privat, însă se lucrează la dezvoltarea unui sistem mai sustenabil, care să reducă treptat dependența de furnizorii comerciali.
„Oferirea de adăpost și sprijin de bază pentru solicitanții de protecție internațională este o obligație atât conform legii irlandeze și europene, cât și din punct de vedere umanitar”, a declarat ministra.
Cât costă programul pentru refugiații ucraineni?
Într-un alt răspuns parlamentar, Foley a dezvăluit că 239 de milioane de euro au fost plătite din 2022 până în prezent către 22.399 de furnizori de cazare care au găzduit 49.840 de beneficiari ai protecției temporare (BOTPs), în principal refugiați din Ucraina.
Această sumă a fost distribuită prin Accommodation Recognition Payment (ARP) – o plată lunară de 800 de euro oferită persoanelor care găzduiesc refugiați ucraineni.
În prezent:
✔️ 15.500 de gazde oferă cazare pentru aproape 36.000 de refugiați
✔️ 19.000 de locuințe sunt utilizate în acest scop
Ministra Foley a clarificat că ARP nu creează un raport de închiriere între gazdă și refugiați, iar cei care oferă cazare în scop comercial nu sunt eligibili pentru această plată.
Ce județe au cei mai mulți beneficiari ai programului ARP?
📍 Dublin – 4.518 refugiați
📍 Cork – 1.828
📍 Donegal – 1.305
📍 Mayo – 1.266
📍 Galway – 1.133
📍 Kildare – 1.029
📍 Kerry – 1.022
Concluzie: O creștere exponențială a costurilor
Statul irlandez cheltuiește mai mult ca niciodată pentru cazarea solicitanților de protecție internațională și a refugiaților, iar costurile continuă să crească.
Dacă în 2019 cheltuielile anuale erau de 129 de milioane de euro, în 2024 au depășit 1 miliard de euro. Cu aproape 33.000 de solicitanți de azil și 36.000 de refugiați ucraineni în sistemul de cazare, presiunea asupra bugetului rămâne uriașă.
În timp ce autoritățile caută soluții pentru un sistem mai sustenabil, Irlanda rămâne una dintre țările europene care alocă resurse considerabile pentru sprijinirea persoanelor strămutate din cauza conflictelor și instabilității.
☘️ Spitalele din Irlanda, copleșite de pacienți: „Așteptăm un plan concret, situația este alarmantă”
O ședință de urgență a Emergency Department Task Force a confirmat din nou ceea ce personalul medical și pacienții resimt zilnic: spitalele din Irlanda sunt grav supraaglomerate, iar numărul pacienților vârstnici internați continuă să crească. În timp ce statul se bazează tot mai mult pe spitalele private pentru procedurile elective, sindicatele cer măsuri urgente pentru a rezolva criza din sistemul public.
Spitalele private absorb fonduri publice
După întâlnirea de astăzi din Dublin, Phil Ní Sheaghdha, secretara generală a Irish Nurses and Midwives Organisation (INMO) și co-președintă a ședinței, a subliniat că sistemul de sănătate din Irlanda se bazează într-o măsură tot mai mare pe spitale private pentru a efectua proceduri elective.
„Am cerut Departamentului de Sănătate să ne prezinte un plan concret pentru utilizarea celor trei spitale dedicate exclusiv procedurilor elective. În loc să cheltuim bani pentru a cumpăra paturi în sectorul privat, aceste resurse ar putea fi mai bine gestionate în beneficiul pacienților”, a declarat Ní Sheaghdha.
Ministrul Sănătății fusese invitat la ședință, dar nu a participat din cauza unui „conflict de program”.
„Nu știu ce ar putea fi mai important decât criza din departamentele de urgență”, a remarcat ea, criticând lipsa unui răspuns clar din partea autorităților.
„Nu avem nevoie doar de paturi, ci și de personal”
Reprezentanta INMO a atras atenția asupra unui aspect esențial: problema nu se reduce doar la lipsa de paturi în spitale, ci și la deficitul de personal medical, agravat de restricțiile privind angajările în sistemul public.
„Capacitatea suplimentară nu înseamnă nimic fără personal. În prezent, există un embargo asupra angajărilor, iar acest lucru trebuie schimbat urgent”, a avertizat Ní Sheaghdha.
Pacienți tratați pe tărgi, rezultate tot mai slabe
Un alt punct de îngrijorare major ridicat în cadrul ședinței a fost tratamentul pacienților pe tărgi, în condiții improprii. Irish Patients Association (IPA) a reiterat apelul său pentru realizarea unui studiu național care să analizeze impactul acestui fenomen asupra pacienților.
Stephen McMahon, directorul IPA, a subliniat că studiile internaționale au demonstrat că o așteptare mai lungă de șase ore în departamentele de urgență duce la rezultate medicale mai slabe.
„Trebuie să înțelegem amploarea problemei. Câți oameni ajung în urgențe pentru că au fost nevoiți să aștepte luni întregi pentru o consultație la un specialist sau pentru o operație?” a întrebat McMahon.
Listele de așteptare din spitalele publice: Peste 690.000 de pacienți
Publicarea celor mai recente date privind listele de așteptare din spitalele publice confirmă dimensiunea crizei din sistemul de sănătate. Potrivit National Treatment Purchase Fund, la sfârșitul lunii ianuarie 2025:
🔴 94.456 de pacienți așteptau un loc pentru tratament internat sau pentru o intervenție în regim de zi
🔴 28.095 de pacienți erau în așteptare pentru o endoscopie gastrointestinală
🔴 569.249 de persoane erau pe liste pentru o primă consultație la un specialist
În acest context, presiunea asupra departamentelor de urgență devine inevitabilă, iar specialiștii avertizează că, fără măsuri imediate, sistemul riscă să se prăbușească.
Concluzie: Încă un apel pentru acțiuni urgente
Deși ședința a confirmat problemele grave din spitale, soluțiile concrete continuă să lipsească. Sindicatele cer finanțare pentru personal, pacienții vor condiții mai bune, iar experții subliniază nevoia unui plan național de acțiune.
Până când acest plan va deveni realitate, spitalele rămân supraaglomerate, listele de așteptare se lungesc, iar pacienții continuă să sufere pe tărgi în coridoarele departamentelor de urgență.
☘️ Atacul digital asupra femeilor din politică: Cum deepfake-urile devin arme electorale murdare
Un scandal fără precedent zguduie scena politică din Irlanda, unde o candidată a unei formațiuni importante a fost ținta unui atac cibernetic deosebit de murdar. Imagini falsificate, create cu ajutorul tehnologiei AI deepfake, au fost distribuite pe rețelele sociale, cu scopul clar de a-i distruge reputația și de a-i submina șansele în alegeri.
Această campanie de discreditare, care a folosit imagini explicite falsificate, este considerată primul caz de interferență AI într-un proces electoral din Irlanda. Garda Națională de Criminalitate Cibernetică a deschis o anchetă, iar experții trag un semnal de alarmă asupra pericolelor noilor tehnologii în manipularea opiniei publice.
O campanie murdară orchestrată în umbră
Candidata, al cărei nume nu a fost dezvăluit, a devenit ținta unui val de atacuri anonime în timpul campaniei electorale, când imagini false o prezentau în ipostaze compromițătoare. Distribuite masiv pe platformele de social media, aceste materiale au fost menite să-i distrugă credibilitatea și să o descurajeze să continue în politică.
În momentul în care a aflat despre existența acestor imagini, femeia a apelat imediat la autorități. Gardaí investighează acum sursa acestor materiale și rețeaua prin care au fost distribuite. „Gardaí din regiune au primit o plângere privind distribuirea unei comunicări dăunătoare în noiembrie 2024. Ancheta este în desfășurare”, a confirmat un purtător de cuvânt al poliției irlandeze.
Un pericol real pentru femeile din politică
Acest caz ridică semne de întrebare nu doar despre utilizarea inteligenței artificiale pentru manipulare electorală, ci și despre hărțuirea sistematică a femeilor care îndrăznesc să intre în politică. Brian Sheehan, directorul executiv al organizației Women for Election, atrage atenția asupra faptului că femeile sunt mult mai des ținta unor astfel de atacuri.
„Tehnologia ridică provocări uriașe pentru toți cei din viața publică, dar femeile sunt afectate într-un mod disproporționat. Aceste forme de abuz le descurajează să candideze, ceea ce slăbește democrația noastră”, a explicat el.
Dr. Theresa Reidy, politolog la University College Cork, avertizează că astfel de tactici fac parte dintr-o strategie mai amplă de subminare a candidatelor: „Deepfake-urile de acest tip nu sunt doar un atac la persoană, ci un atac asupra întregii democrații. Ele transmit un mesaj clar femeilor: Nu aveți ce căuta în politică.”
Cazuri similare la nivel internațional
Aceasta nu este prima oară când o femeie politiciană este vizată de o astfel de campanie murdară. Înaintea alegerilor din Irlanda de Nord din 2022, parlamentara Cara Hunter de la SDLP a fost victima unei campanii de deepfake pornografic. Un videoclip fals în care apărea a fost distribuit de mii de ori pe WhatsApp, iar efectele au fost devastatoare.
„Într-o clipă, totul s-a schimbat. Era umilitor. Oamenii mă priveau diferit, mă abordau pe stradă cu intenții dubioase. Chiar dacă știam că nu era real, impactul era același – toată lumea credea că eram eu în acel videoclip”, a povestit ea.
Ce spune legea și cine trebuie să răspundă
În Irlanda, distribuirea de conținut amenințător sau ofensator este ilegală conform Legii privind hărțuirea și comunicațiile dăunătoare din 2020. Cei găsiți vinovați riscă până la doi ani de închisoare.
Dar problema nu este doar legală – este și una morală și societală. Organizațiile pentru drepturile femeilor cer ca platformele tehnologice să își asume mai multă responsabilitate. „Companiile tech și autoritățile de reglementare trebuie să intervină. Este datoria lor să asigure un spațiu public sigur pentru toți”, subliniază Brian Sheehan.
Institutul Alan Turing, un think-tank britanic specializat în inteligență artificială, a monitorizat utilizarea AI în alegerile din 2024 și a ajuns la concluzia că, deși nu există dovezi clare că astfel de manipulări au schimbat rezultatele scrutinelor, ele afectează grav integritatea procesului democratic.
Cazul din Irlanda ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Falsurile create cu ajutorul inteligenței artificiale devin tot mai sofisticate și sunt folosite ca arme politice. Dacă autoritățile nu intervin rapid, astfel de atacuri ar putea deveni norma, iar victimele vor fi nu doar politicienii, ci și încrederea publicului în alegeri.
Femeile care intră în politică știu că vor avea de înfruntat prejudecăți și atacuri, dar nimeni nu ar trebui să fie nevoit să suporte o asemenea hărțuire. Este un moment crucial pentru ca societatea să decidă dacă va tolera astfel de practici sau dacă va lua măsuri ferme împotriva celor care le orchestrează.
☘️ Hoț de mașini prins după o încercare haotică de evadare: Un an de închisoare și 10 ani fără permis
Un tânăr din Westmeath, aflat sub influența drogurilor, a furat un BMW în timpul unui jaf, dar a fost prins a doua zi dimineață într-o manieră neașteptată – după ce a încercat să scape lovind cu mașina furată o dubă a consiliului local.
David Marshall, în vârstă de 21 de ani, a fost descris în instanță ca fiind „scăpat de sub control” în momentul comiterii faptelor. Acum, acesta va petrece un an în închisoare și nu va putea conduce timp de un deceniu, după ce judecătorul John Hughes a pronunțat sentința.
Un jaf planificat sau o acțiune haotică sub influența drogurilor?
Incidentul a avut loc pe 12 iunie anul trecut, când Marshall a pătruns într-o locuință din Mullingar, folosind ușa garajului pentru a ajunge în bucătărie. Acolo, a găsit un set de chei pe blat și a furat BMW-ul proprietarei, care era parcat în fața casei.
A doua zi dimineață, gardaí au fost chemați la County Hall din Tallaght, Dublin, unde angajații Consiliului Local South Dublin l-au observat pe Marshall comportându-se suspect într-un complex închis cu porți.
În încercarea de a-l confrunta, muncitorii au blocat BMW-ul cu o dubă Ford Transit. Prins în capcană, hoțul a reacționat violent, băgând mașina în marșarier și izbind autoutilitara consiliului, provocând pagube de 1.000 de euro.
Arsenal de jaf și o captură neașteptată
La momentul arestării, asupra lui Marshall au fost găsite cheile furate ale BMW-ului, dar și o serie de obiecte suspecte: un cuțit, o șurubelniță, o daltă și mănuși de vinil transparente – instrumente folosite de obicei în spargeri.
Acesta a pledat vinovat în fața instanței pentru mai multe infracțiuni, inclusiv furtul autoturismului, distrugerea dubei consiliului, deținerea de bunuri furate și posesia unor unelte destinate spargerilor.
„Era pe o rampă de distrugere”
Avocata apărării, Aoife McTaggart, a recunoscut în fața instanței că Marshall avea „probleme grave” cu consumul de droguri, fiind dependent de cocaină și tablete în momentul comiterii faptelor.
„Era într-o stare deplorabilă și pe o rampă de distrugere. Nu are nicio scuză, doar un regret sincer pentru ceea ce a făcut”, a declarat ea în fața judecătorului.
O victimă afectată profund de incident
Victima, o studentă care lucra part-time, a descris în declarația sa de impact asupra victimei că acest furt a avut consecințe devastatoare asupra vieții sale de zi cu zi.
Fără mașina ei, i-a fost extrem de greu să ajungă la muncă și la facultate, iar polița de asigurare i-a crescut de trei ori în urma incidentului, provocându-i o pierdere financiară semnificativă.
Mai mult decât atât, femeia a mărturisit că de atunci trăiește cu o teamă constantă – atât acasă, cât și în oraș – având senzația că „ceva rău i s-ar putea întâmpla în orice moment.”
Judecătorul: „Totul este din vina lui”
Pronunțând sentința, judecătorul John Hughes a subliniat că orice pedeapsă primită de Marshall este „doar rezultatul propriilor sale alegeri.”
Astfel, tânărul va petrece următorul an în închisoare și va avea interdicție de a conduce timp de 10 ani. Un preț greu de plătit pentru o noapte de haos sub influența drogurilor.
☘️ Amenzile pentru trotinetele electrice se înmulțesc: Peste 240 de sancțiuni aplicate de Gardaí
De la introducerea noilor reglementări privind utilizarea trotinetelor electrice anul trecut, Gardaí a emis peste 240 de amenzi și a intensificat confiscările de vehicule. Noile reguli, menite să crească siguranța pe drumurile irlandeze, vizează viteza excesivă, utilizarea telefonului în timpul mersului și circulația necorespunzătoare pe trotuare.
Peste o amendă pe zi pentru încălcarea regulilor
Conform datelor furnizate de Gardaí, în perioada 20 mai 2024 – 11 februarie 2025 au fost emise 245 de amenzi cu tarif fix (Fixed Charge Notices – FCNs) pentru utilizatorii de trotinete electrice care au încălcat legea.
Luna cu cele mai multe sancțiuni a fost ianuarie 2025, când au fost aplicate 49 de amenzi, urmată de decembrie 2024, cu 45 de sancțiuni. În medie, autoritățile au aplicat aproximativ o amendă pe zi de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Legislația prevede o amendă de 50 de euro pentru o serie de încălcări, printre care:
✔️ Depășirea vitezei de 20 km/h
✔️ Transportul de pasageri sau bunuri
✔️ Utilizarea telefonului în timpul mersului
✔️ Circulația pe trotuar
De asemenea, utilizatorii cu vârsta sub 16 ani riscă confiscarea trotinetei de către Gardaí.
Confiscările au crescut semnificativ
Numărul trotinetelor confiscate a crescut de peste trei ori de la implementarea noilor reguli. Dacă în 2023 Gardaí a ridicat doar 66 de trotinete, numărul acestora a ajuns la 186 în 2024. Până acum, în 2025, au fost deja confiscate 33 de trotinete electrice.
Reacția autorităților: Oamenii încep să înțeleagă regulile
Sarah O’Connor, directoarea pentru afaceri externe din cadrul Autorității pentru Siguranța Rutieră (RSA), consideră că noile măsuri au un impact pozitiv.
„Amenda de 50 de euro este un element-cheie atunci când încerci să integrezi un nou tip de vehicul în peisajul siguranței rutiere din Irlanda. Oamenii încep să înțeleagă că există sancțiuni și că trebuie să respecte regulile”, a declarat aceasta.
Trotinetele electrice: Cel mai periculos mijloc de transport?
RSA a finalizat recent un studiu privind utilizarea trotinetelor electrice în Irlanda. Rezultatele arată că 4% dintre adulți folosesc în mod regulat o trotinetă electrică, iar acest număr ar putea să se tripleze în următorul an.
Cu toate acestea, sondajul a relevat și un aspect îngrijorător: trotinetele electrice sunt percepute drept cel mai periculos mijloc de transport. În ciuda acestui fapt, majoritatea celor chestionați au susținut noile reglementări, considerându-le necesare pentru creșterea siguranței rutiere.
Pe măsură ce trotinetele electrice devin tot mai populare, autoritățile irlandeze par hotărâte să mențină controalele stricte pentru a preveni accidentele și abaterile de la lege.
☘️ Mister pe Grand Canal: Moartea a doi prieteni fără adăpost rămâne fără răspunsuri clare
Moartea a doi bărbați fără adăpost, ale căror trupuri au fost descoperite în Grand Canal din Dublin anul trecut, continuă să fie un mister. Deși ancheta a stabilit că cei doi au intrat în apă la momente diferite, circumstanțele exacte ale decesului lor rămân neclare, a concluzionat o ședință recentă a Curții Coronerului din Dublin.
Două trupuri descoperite în aceeași dimineață
Donal Scanlon, în vârstă de 49 de ani, originar din Ballybunion, Co Kerry, a fost găsit plutind în canal, în apropiere de stația Charlemont Luas, pe Grand Parade, în dimineața zilei de 6 iulie 2024.
O tânără care făcea jogging a alertat serviciile de urgență puțin după ora 8:00. Însă, în timp ce echipele de salvare încercau să scoată corpul lui Scanlon din apă, au făcut o descoperire și mai șocantă: trupul complet scufundat al lui Alex Warnick, un cetățean american de 42 de ani care locuia de câțiva ani în Irlanda.
Ambii bărbați, care erau prieteni apropiați, trăiau în corturi pe malul canalului, la doar câțiva metri de locul unde au fost descoperiți.
Alcool, droguri și pierderea echilibrului fatală
Autopsiile au stabilit că ambii bărbați au murit prin înec. În cazul lui Alex Warnick, coronerul Clare Keane a identificat o intoxicație acută cu alcool și benzodiazepine. Testele toxicologice au arătat că acesta consumase de cinci ori limita legală de alcool pentru conducere, o doză toxică de benzodiazepine, dar și cocaină și metadonă.
Deși aceste substanțe nu ar fi fost fatale de unele singure, coronerul a subliniat că ele ar fi putut contribui la pierderea echilibrului și la incapacitatea de a ieși din apă.
În schimb, Scanlon consumase o cantitate mai redusă de alcool – puțin peste limita legală de conducere – și un nivel ridicat de benzodiazepine, precum și urme de cocaină.
Analizând pielea lui Warnick, Dr. Keane a observat „washerwoman changes” – semne care indică o expunere prelungită la apă. Acestea nu erau prezente pe trupul lui Scanlon, ceea ce sugerează că el a căzut în canal mult mai târziu decât prietenul său.
Un loc periculos și nicio mărturie clară
Locul în care își instalaseră corturile era extrem de apropiat de apă, ocupând aproape tot malul canalului pe partea Grand Parade. Cu toate acestea, nicio persoană intervievată de Gardaí – inclusiv locatari ai unui hotel din apropiere – nu i-a văzut pe cei doi bărbați intrând în apă.
Garda Brian Flannery a declarat că, deși ancheta a implicat peste 20 de interviuri, nu a existat nicio dovadă care să sugereze implicarea unei terțe persoane.
„Din păcate, singurii care știu cu adevărat ce s-a întâmplat sunt cei doi oameni care nu mai sunt printre noi”, a spus ofițerul.
Ultimele ore: alcool, pastile și un echilibru precar
Mai mulți martori au confirmat că în seara dinaintea tragediei, cei doi bărbați consumaseră cantități mari de alcool și droguri.
Andrew Haire, un alt om fără adăpost care împărțea cortul cu Donal Scanlon, a relatat în instanță că în acea zi au băut și s-au drogat împreună prin Dublin, înainte de a reveni la canal.
Haire, care s-a autodescris drept „alcoolic cronic”, a declarat că era îngrijorat de cantitatea de pastile pe care o lua Scanlon, având în vedere că acesta suferea de o afecțiune cardiacă. De asemenea, își amintește că Warnick era atât de beat încât, la un moment dat, aproape a căzut în canal.
„Nu știu ce s-a întâmplat cu ei, eram complet sedat de Xanax”, a mărturisit Haire.
De cealaltă parte a canalului, în zona Charlemont Place, mai multe corturi erau ocupate de persoane fără adăpost de origine străină. Haire i-a acuzat că nu au reacționat la strigătele care s-au auzit în toiul nopții.
Unul dintre acești bărbați a depus mărturie la anchetă, afirmând că a auzit țipete în jurul orei 3:30 dimineața.
„Nu a strigat după ajutor. Doar striga. Am crezut că e doar un om beat”, a spus martorul.
Familia îndurerată: „Era un om bun, cu un suflet mare”
Tatăl lui Alex Warnick, Greg, a intervenit prin videoconferință din SUA, declarând că își făcea mereu griji pentru fiul său, care trăia de mulți ani pe străzi.
Ultima dată când au vorbit, cu două săptămâni înainte de tragedie, Alex părea optimist. Tocmai primise o moștenire care îi oferea speranța unui nou început.
„Era încurajator”, a spus Greg Warnick.
Întrebat dacă fiul său știa să înoate, acesta a răspuns ezitant: „Cred că da, dar nu pot spune cu siguranță.”
Sora lui Donal Scanlon, Sarah, a mărturisit că ultima oară l-a văzut în august 2023, la înmormântarea tatălui lor.
„Era o persoană cu suflet mare. Ne lipsește mult, atât familiei, cât și tuturor celor care l-au cunoscut”, a spus aceasta.
Ea a adăugat că nu crede că fratele ei știa să înoate.
Un ultim gest de bunătate
Unul dintre ultimele momente documentate ale lui Alex Warnick a fost interacțiunea cu Adam Dolan, un tânăr contabil stagiar.
În seara de 4 iulie 2024, Dolan l-a întâlnit pe Warnick la stația Luas din St Stephen’s Green. Americanul i-a povestit că fusese dat afară dintr-un hostel pentru că purta pantaloni scurți.
Dolan l-a descris ca pe o persoană prietenoasă și interesantă, care părea tristă din cauza direcției în care îi mersese viața.
După ce a realizat că bărbatul locuia într-un cort pe malul canalului, Dolan s-a întors acasă, a luat o pătură și i-a dus-o lui Warnick.
„Era recunoscător. Am vorbit încă vreo 15 minute. Mi-am dat seama că avea o viață grea”, a povestit Dolan.
Când a aflat despre înecuri, și-a dat seama că unul dintre cei doi era chiar bărbatul cu care împărțise acea seară o discuție liniștită și un gest de compasiune.
Concluzia anchetei: un verdict deschis și un avertisment public
Dr. Clare Keane a returnat un verdict deschis, afirmând că nu există suficiente informații pentru a explica exact cum au ajuns cei doi bărbați în apă.
„Pur și simplu nu știm toate circumstanțele”, a spus ea, transmițând condoleanțe familiilor celor decedați.
După incident, Waterways Ireland a avertizat publicul să nu doarmă pe malurile canalului, subliniind pericolele legate de siguranță.
