☘️ Angajat în domeniul financiar scapă de închisoare după ce a scuipat și lovit o garda într-un atac „dezgustător” în Dublin
Un bărbat de 32 de ani din Liverpool, angajat în sectorul financiar, a primit o sentință cu suspendare după ce a agresat fizic și verbal o garda în centrul Dublinului, într-un incident nocturn descris de instanță drept „reprobabil și dezgustător”. Joshua Hesketh a recunoscut în fața instanței că a lovit, scuipat și insultat ofițeri de Garda după o noapte petrecută în oraș, incidentul degenerând pe fondul consumului excesiv de alcool.
Totul a început pe strada Dawson, în zorii zilei de 29 iunie, când Garda a observat o dispută aprinsă între Hesketh și partenera sa, în timp ce barurile și cluburile din zonă se goleau. O garda a intervenit pentru a calma spiritele, însă reacția bărbatului a fost violentă: a refuzat să coopereze, a devenit agresiv, a țipat „you f**king tramp” în repetate rânduri și a fost nevoie de cinci angajați Garda pentru a-l imobiliza.
Pe parcursul arestării, Hesketh a lovit cu pumnii și picioarele, inclusiv în garda care încerca să-l calmeze, făcând-o să cadă. Ulterior, a scuipat-o în față, salivă ajungându-i pe frunte și în ochi. În ciuda imobilizării, acesta a continuat să se zbată, să scuipe și să amenințe, fiind nevoie de spray paralizant pentru a-l controla.
Chiar și în duba Gardei, Hesketh a continuat cu insulte, spunând că „o să vă vin de hac” după ce va fi eliberat și refuzând să-și decline identitatea. La întrebarea ofițerilor, s-a identificat drept „Josh f**k you”.
În fața instanței, avocatul apărării a susținut că Hesketh a băut mult peste măsură în acea seară și că totul „a scăpat de sub control”. În timpul altercației, clientul său și-ar fi dislocat umărul, lucru care l-ar fi amplificat furia și durerea. Hesketh a declarat că și-a cerut scuze de „20 de ori” și că regretă incidentul. El lucrează în domeniul acțiunilor bursiere și nu are antecedente penale.
Judecătorul Peter White a catalogat comportamentul lui Hesketh drept „reprobabil”, spunând că scuipatul în fața unei garda este un act „dezgustător” și inacceptabil. Cu toate acestea, deși a subliniat că o condamnare cu executare ar fi fost justificată, a decis – „cu reticență” – să suspende o pedeapsă de două luni de închisoare.
Decizia instanței lasă loc de controverse, având în vedere gravitatea comportamentului și lipsa totală de respect față de forțele de ordine. Cazul subliniază din nou dificultățile întâmpinate de angajații Garda în gestionarea incidentelor violente, chiar și în mediul urban controlat.
☘️ Amenințarea tarifelor lui Trump lovește Irlanda: aviația și whiskey-ul în pericol pe fondul tensiunilor comerciale UE-SUA
Sectoarele irlandeze ale aviației și producției de whiskey se pregătesc pentru impactul unor posibile măsuri tarifare represive, în contextul în care Uniunea Europeană a întocmit o listă de produse americane care ar putea fi taxate suplimentar dacă negocierile comerciale cu administrația Trump nu duc la un acord până la 1 august.
Printre produsele americane vizate se află bourbon-ul și aeronavele Boeing – două articole sensibile pentru economia Irlandei. În timp ce industria irlandeză a băuturilor alcoolice are legături comerciale directe cu piața americană de bourbon, Ryanair are comenzi în valoare de 30 de miliarde de euro plasate către Boeing pentru următorul deceniu. Irlanda a încercat fără succes să obțină excluderea bourbon-ului din listă, tocmai pentru a evita un val de represalii care ar putea lovi puternic exporturile proprii de whiskey.
Donald Trump a amenințat anterior cu impunerea unui tarif de 200% asupra băuturilor alcoolice europene – o mișcare care ar devasta sectorul irlandez al whiskey-ului, ce depinde majoritar de piața americană. În prezent, până la 90% din distileriile irlandeze au suspendat activitatea, produsele lor fiind deja supuse unei taxe de 10% la intrarea în SUA.
Taoiseach Micheál Martin a declarat în Dáil că a discutat direct cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, despre riscurile ca bourbon-ul și produsele lactate să fie incluse în măsurile europene de răspuns. Deși lactatele au fost eliminate de pe listă, bourbon-ul și avioanele Boeing au rămas. Lista Comisiei acoperă 72 de miliarde de euro din importurile anuale din SUA, fiind o versiune redusă a unui plan anterior ce viza 95 de miliarde.
Comisia a inclus și alte produse americane pe listă: mașini și piese auto în valoare de 8 miliarde de euro, produse chimice, dispozitive medicale, fructe, legume, rom și piese pentru aeronave în valoare de aproape 11 miliarde. Unele produse sensibile – cum ar fi cai de rasă pură, material seminal bovin și plante de căpșuni – au fost eliminate după un lobby intens din partea guvernelor europene, inclusiv cel irlandez.
Nu a fost încă stabilit nivelul tarifelor care se vor aplica în cazul în care măsurile vor fi activate. Lista actuală este, de fapt, un răspuns la o amenințare mai veche venită din partea lui Trump în aprilie – un tarif de 20% asupra unor importuri europene – însă a fost devansată de o scrisoare transmisă recent de președintele american, în care amenință cu tarife de 30% dacă până la începutul lunii august nu se ajunge la un acord comercial.
Într-un gest considerat conciliator față de SUA, planul UE de a introduce etichete obligatorii de avertizare pe alcool începând cu 2026 ar putea fi amânat până în 2029. Reprezentanții americani au criticat în trecut această măsură, susținând că ar reprezenta o barieră pentru exporturile americane.
Tánaiste Simon Harris urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai industriei farmaceutice din SUA, după ce și acest sector a fost menționat în rândul celor ce ar putea fi vizate de represalii tarifare. El a subliniat că lanțul de aprovizionare integrat dintre SUA și UE în domeniul farmaceutic este esențial pentru securitatea economică transatlantică și că relația comercială dintre Irlanda și SUA în acest domeniu este una „mutual benefică”.
Liderul Aontú, Peadar Tóibín, a atras atenția în Dáil că represaliile UE asupra „Boeing, bourbon și unt” riscă să provoace un nou val de contraatacuri americane, afectând leasingul de aeronave – un sector irlandez evaluat la 300 miliarde de euro – precum și dispozitivele medicale (16 miliarde) și whiskey-ul irlandez, aflat deja într-un moment critic.
Taoiseach Micheál Martin a recunoscut că situația este „teribil de incertă” și a precizat că Irlanda a susținut mereu un răspuns european calm, nu escalatoriu. „Unii ar fi vrut o reacție mai dură din partea Europei, dar s-a optat pentru prudență. Până de curând aveam motive să credem că se contura un acord de principiu. Apoi, în weekend, totul s-a schimbat”, a spus el.
Deși o decizie separată privind taxe suplimentare pentru 21 de miliarde de euro din importurile americane (oțel, aluminiu, mașini) este amânată până pe 6 august, amenințarea reală a unui tarif de 30% planează deja asupra bugetului de toamnă al Irlandei și chiar asupra finalizării Planului Național de Dezvoltare.
☘️ Unul din trei părinți din Irlanda intră în datorii pentru a acoperi costurile începerii anului școlar, avertizează un nou raport
Un nou studiu realizat de Irish League of Credit Unions scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: 33% dintre părinți ajung să se îndatoreze pentru a face față cheltuielilor asociate întoarcerii copiilor la școală. Cu cheltuieli în creștere pentru uniforme, rechizite, cărți și contribuții „voluntare”, costul începutului de an școlar devine din ce în ce mai greu de suportat pentru numeroase familii.
Studiul, realizat de iReach pe un eșantion de 729 de părinți, arată că datoria medie contractată anul acesta este de 376 euro. Cheltuiala totală anuală estimată pentru părinții cu copii în ciclul primar este de 1.450 euro, în timp ce pentru cei cu copii în învățământul secundar suma urcă la 1.560 euro — în creștere cu 364, respectiv 159 euro față de anul trecut.
Peste 60% dintre părinții chestionați consideră că aceste cheltuieli sunt o povară financiară, iar un procent similar afirmă că trebuie să facă sacrificii importante pentru a le putea acoperi. Aproape unul din cinci părinți cheltuie mai puțin pe alimente sau cumpără mai puține produse, în timp ce vacanțele de familie sunt primele tăiate din buget.
Pe lângă costurile evidente ale manualelor și uniformelor, îngrijirea copiilor după orele de școală este o altă problemă presantă, în special pentru părinții cu copii în școala primară, care cheltuiesc în medie 197 euro pe acest segment. În ciuda acestor eforturi, mai mult de o treime dintre părinți recunosc că sunt nevoiți să le refuze copiilor cel puțin un obiect necesar pentru școală.
O altă temă controversată abordată în raport este cea a contribuțiilor „voluntare” solicitate de școli — un fenomen prezent în 78% din cazuri. Mulți părinți se simt presați să achite aceste sume, chiar dacă ele nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, iar în același timp școlile susțin că nu pot funcționa fără acest sprijin financiar.
Metodele de plată pentru aceste cheltuieli variază: majoritatea părinților folosesc veniturile lunare obișnuite, dar procentul celor care apelează la economii a crescut la 42%, în timp ce împrumuturile de la credit union-uri au crescut alarmant — 12% dintre părinți aleg această variantă, de trei ori mai mulți față de anul trecut.
Directorul executiv al Irish League of Credit Unions, David Malone, a subliniat că rezultatele sondajului reflectă presiunile mai largi generate de criza costului vieții. „Faptul că unul din trei părinți recurge la împrumuturi este semnificativ, dar mai alarmant este că un număr tot mai mare de gospodării sacrifică tot mai mult pentru a-și trimite copiii la școală,” a declarat el.
În ceea ce privește programul guvernamental de mese calde, părinții s-au pronunțat în majoritate în favoarea extinderii acestuia în toate școlile primare din țară. Principalele motive sunt de natură financiară — o masă gratuită înseamnă mai puține cheltuieli pentru părinți și siguranța că cei mici primesc un prânz complet.
Malone a adăugat că 36% dintre gospodării au acum datorii de peste 500 euro, iar presiunea asupra părinților este atât tangibilă, cât și emoțională. Studiul confirmă că tot mai multe familii sunt obligate să ia decizii dificile și să își adapteze stilul de viață pentru a face față unui început de an școlar care devine, de la an la an, tot mai scump.
☘️ HSE, criticată dur pentru 172 de clădiri goale în plină criză locativă: autoritățile nu știu de când sunt nefolosite
Într-un moment în care criza locuințelor afectează profund Irlanda, Serviciul de Sănătate (HSE) se confruntă cu presiuni tot mai mari, după ce a recunoscut că are 172 de proprietăți vacante în întreaga țară. Dintre acestea, 142 sunt deja clasificate drept „excedentare” și sunt în diferite etape ale procesului de cedare. Însă, HSE nu a putut preciza de cât timp sunt acestea abandonate, ceea ce a stârnit îngrijorare și nemulțumire publică.
Într-un context în care mii de oameni caută locuințe, iar presiunea de a găsi adăpost pentru refugiați și solicitanți de azil crește, s-a ridicat întrebarea: de ce atâtea clădiri deținute de stat rămân nefolosite? Multe dintre aceste proprietăți ar putea fi renovate și reintroduse în circuitul locativ, contribuind astfel la atenuarea crizei.
HSE a explicat că este obligată, prin lege, să ofere inițial aceste active excedentare Agenției pentru Dezvoltare Imobiliară (Land Development Agency), apoi altor instituții ale statului, precum autoritățile locale. Procedura respectă protocolul Departamentului de Cheltuieli Publice și Reformă privind transferul și partajarea activelor imobiliare publice.
În plus față de cele 142 de clădiri în curs de cedare, HSE a recunoscut că alte 30 de proprietăți sunt „sub evaluare” — ceea ce înseamnă că se analizează dacă ar trebui păstrate, redate în uz sau eliminate. Într-un răspuns oferit parlamentarului Sinn Féin, Pa Daly, HSE a declarat că analizează activ aceste clădiri împreună cu Departamentele Sănătății, Locuințelor, Integrării, precum și cu Biroul de Coordonare pentru Livrarea Locuințelor.
În paralel, HSE a recunoscut că deține alte 93 de proprietăți clasificate drept „active păstrate”, dintre care multe sunt situate în incinta unor spitale funcționale – cum ar fi, de exemplu, o clădire de morgă neutilizată din cadrul complexului Cherry Orchard din Dublin. Acestea sunt vacante în prezent, dar ar putea fi integrate în planurile viitoare de extindere a serviciilor medicale.
Distribuția geografică a clădirilor vacante arată că Dublin și Cork au cele mai multe – câte 26. Alte județe precum Wicklow (11), Galway (10) și Kerry (8) apar și ele în lista. Printre cele „sub evaluare”, Dublin și Mayo au câte 5 proprietăți, iar Offaly, 3.
Întrebat de cât timp sunt aceste clădiri nefolosite, HSE a răspuns că nu are informații clare. Această lipsă de transparență a fost aspru criticată, mai ales că portofoliul instituției este vast – cuprinde aproximativ 4.400 de clădiri pe 2.600 de locații în întreaga țară. Aceste proprietăți variază de la centre de sănătate rurale modeste până la spitale mari, unele datând chiar din perioada premergătoare secolului XVIII.
Într-un caz distinct, deputatul Sean Crowe a solicitat clarificări privind viitorul spitalului Baggot Street din Dublin. HSE a confirmat intenția de a împărți complexul în două secțiuni. Una dintre ele va fi transformată într-un centru de îngrijire primară care va deservi zona centrală de sud a Dublinului. Consiliul Local Dublin a emis deja o intenție de acordare a autorizației de construire, iar HSE analizează în prezent condițiile impuse.
Restul proprietății a fost înregistrat oficial drept „excedentar” în Registrul Interinstituțional de Proprietăți Publice, urmând să fie disponibil altor entități guvernamentale, conform protocolului național privind gestionarea activelor de stat.
În timp ce guvernul promovează o abordare unitară la nivel național pentru a spori stocul de locuințe, realitatea celor 172 de proprietăți HSE care zac nefolosite pare să indice o lipsă de coordonare și eficiență, exact într-un moment în care Irlanda nu își mai poate permite inactivitatea administrativă.
☘️ Contul escrow al Apple pentru Irlanda a crescut cu 470 milioane de euro: aproape întreaga sumă inițială a fost transferată statului
Fondul special în care au fost păstrate sumele datorate de gigantul Apple statului irlandez a crescut în valoare cu 470 de milioane de euro în perioada de 16 luni care s-a încheiat în mai 2025. Această creștere vine după un alt câștig de 400 milioane înregistrat în 2023, marcând o revenire notabilă după ani în care fondul a înregistrat pierderi pe fondul disputei juridice dintre Irlanda și Comisia Europeană.
Potrivit conturilor publicate de Agenția Națională de Administrare a Trezoreriei (NTMA), contul escrow creat în urma deciziei Comisiei Europene a acumulat acum aproape întreaga sumă inițială plătită de Apple – 14,3 miliarde de euro. În septembrie 2024, 12,67 miliarde de euro au fost transferați către Revenue Commissioners, în urma pierderii procesului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de către Irlanda. Ulterior, în mai 2025, ministrul de finanțe Paschal Donohoe a dispus transferul unei sume suplimentare de 1,56 miliarde de euro către bugetul de stat.
Astfel, totalul virat până în prezent în trezoreria irlandeză a ajuns la 14,25 miliarde de euro – puțin sub suma inițială plătită de Apple în urma disputei fiscale lansate de Bruxelles. Decizia Comisiei Europene, luată în mod controversat în 2016, a stabilit că Apple nu a plătit taxe suficiente în Irlanda, acordându-i ceea ce s-a considerat a fi un tratament fiscal preferențial.
Fondul escrow a trecut prin ani dificili din punct de vedere investițional, pierderile suferite în perioada disputelor juridice afectând temporar capitalul acumulat. Însă recenta evoluție pozitivă a piețelor financiare a permis redresarea acestuia și consolidarea valorii finale transferate statului.
Acest caz rămâne unul dintre cele mai importante exemple de tensiune între legislația fiscală a unui stat membru și normele europene privind ajutoarele de stat. Cu toate că Irlanda a contestat în instanță decizia Comisiei, pledând pentru păstrarea propriului regim fiscal, fondurile au fost în cele din urmă direcționate către stat, în beneficiul public.
☘️ Irlandez deținut 100 de zile în SUA după ce a depășit cu trei zile viza de turist: „Nu știam când voi ajunge acasă”
Un bărbat irlandez în vârstă de 35 de ani, cunoscut doar sub numele de „Thomas”, a trăit un adevărat coșmar după ce a fost arestat de agenții ICE în Statele Unite pentru că a depășit cu trei zile durata legală a vizitei sale sub programul de scutire de viză ESTA. Reținut timp de aproximativ 100 de zile în trei centre diferite de detenție, Thomas a povestit cu emoție experiența care l-a marcat profund – una în care a petrecut Crăciunul, Anul Nou, Ziua Îndrăgostiților și aniversările copiilor săi într-o celulă.
Călătoria sa în SUA, la finalul anului trecut, avea scop personal: vizitarea iubitei sale din West Virginia. Totul părea în regulă până când a suferit o accidentare gravă la gambă, în urma căreia medicii i-au interzis să zboare timp de cel puțin opt săptămâni, din cauza riscului de formare a cheagurilor de sânge. Deși și-a rezervat un bilet de întoarcere în Irlanda pentru săptămâna următoare, Thomas a fost arestat după ce a avut un episod de criză psihică într-un hotel. Rămăsese fără medicația necesară pentru tratamentul mental pe care îl urma și pe care nu l-a putut accesa în SUA timp de mai multe săptămâni.
„Am fost arestat într-o duminică, eliberat luni dimineață, iar apoi agenții ICE m-au ridicat din nou,” a declarat el pentru The Irish Times. A fost dus mai întâi într-un centru de detenție dintr-un comitat, apoi transferat la centrul ICE din Folkston, Georgia, unde a petrecut două luni. Ulterior, a fost mutat într-o închisoare federală din Atlanta pentru încă cinci săptămâni – o experiență pe care a descris-o ca fiind „sumbră, fără lumină naturală, cu revolte, înjunghieri și violență constantă”.
Deși avocatul său a cerut un ordin de plecare voluntară, cererea i-a fost respinsă, iar Thomas atribuie lungimea detenției birocrației excesive. A fost în cele din urmă expulzat și i s-a interzis să mai intre în SUA timp de 10 ani.
Părinții săi au fost în contact permanent cu oficialii guvernamentali irlandezi, însă Thomas a mărturisit că s-a simțit dezamăgit de sprijinul primit din partea autorităților din Irlanda. „Nu știam când mă voi întoarce. Mă simțeam pierdut. Petreceam 22 de ore pe zi singur într-o cameră, cu gândurile mele, fără să știu ce se întâmplă cu jobul, cu copiii… Mi-a fost teamă de ce voi găsi când ajung acasă.”
Imaginea sa în salopetă portocalie, cu mâinile și picioarele încătușate, privind la televizor vizita lui Micheál Martin la Casa Albă cu ocazia Zilei Sfântului Patrick, rămâne pentru el una imposibil de uitat.
Acum, revenit în Irlanda și întors la muncă în domeniul tehnologic, Thomas se confruntă cu dificultăți în reconstruirea relației cu copiii săi, care nu înțeleg de ce a lipsit. „Încă încerc să repar lucrurile. Am pierdut mult timp și multe momente importante,” spune el.
Experiența sa vine ca un avertisment dur pentru ceilalți cetățeni europeni care călătoresc în SUA: „Luați în serios regulile de imigrare. Chiar și o mică abatere poate avea consecințe devastatoare.”
