Știri Irlanda ☘️ 17 august 2025

☘️ Garda investighează avocați și contabili implicați în fraude imobiliare

Autoritățile din Irlanda își concentrează atenția asupra avocaților și contabililor suspectați că ar fi implicați în fraude imobiliare, într-un efort tot mai intens de a combate criminalitatea financiară. Garda National Economic Crime Bureau (GNECB) derulează în prezent mai multe anchete, a confirmat detective inspector Michael Cryan.

Fenomenul a ieșit în prim-plan în luna iunie, când fostul avocat Herbert Kilcline și fostul milionar Philip Marley au fost condamnați la închisoare pentru folosirea unor acte false prin care au schimbat ilegal proprietarii a două case din Dublin.

Profesioniști sub lupă

Det. Insp. Cryan a declarat că avocații, contabilii, consultanții financiari și cei specializați în înființarea companiilor, care se fac vinovați fie prin neglijență, fie prin complicitate directă, sunt din ce în ce mai vizați de anchetele privind infracțiuni economice.

„GNECB continuă să țintească acei profesioniști și așa-numiți ‘enablers’ care se folosesc de poziția lor pentru câștig personal sau pentru a sprijini alte persoane implicate în infracțiuni. Aceștia pot fi avocați, contabili sau oameni de afaceri locali de încredere. Faptele lor erodează încrederea publicului în mediul juridic și de afaceri”, a explicat Cryan.

El a subliniat că frauda de re-înregistrare a proprietăților nu ar putea funcționa fără implicarea unui avocat care să valideze documente false, dându-le aparență de autenticitate.

Cazul Kilcline – Marley

Herbert Kilcline (63 de ani), fost avocat din Rathmines, și Philip Marley (53 de ani), din Ashtown, Dublin, au fost condamnați după ce au folosit acte falsificate pentru a înregistra două companii ca proprietare ale unor imobile fără știrea adevăraților deținători.

Unul dintre imobile, în Phibsborough, era închiriat, iar veniturile de 245.000 de euro din chirii au fost transferate de Marley în SUA și nu au mai fost recuperate. Celălalt imobil, o casă victoriană de pe St Mary’s Road, fusese executată silit de o instituție financiară. În 2018, aceasta a apărut în Property Price Register ca fiind vândută pentru 525.000 de euro unei companii – tranzacție contestată și ulterior invalidată. Casa a fost vândută legal pentru 1,6 milioane de euro.

Judecătoarea Sinéad Ní Chúlacháin l-a descris pe Marley drept „autorul” schemei, iar pe Kilcline ca fiind elementul-cheie care a permis reușita fraudei, prin semnătura sa de avocat. Marley a primit trei ani de închisoare, iar Kilcline doi ani și jumătate.

Un trecut controversat

Cazul lui Kilcline nu este singular, însă este unul dintre puținele în care un profesionist a fost efectiv condamnat pentru rolul său de „facilitator” al criminalității. În trecut, alte dosare au vizat avocați acuzați că au reprezentat clienți implicați în fraude, dar fără a fi trimiși în judecată.

Kilcline fusese deja cunoscut de Garda din perioada investigațiilor privind dispariția și uciderea adolescentei Marioara Rostas. El avea legături cu cercuri interlope, iar ulterior a pretins că a ajutat Garda să obțină declarații-cheie într-un caz de crimă. Totodată, viața sa ar fi fost amenințată de grupări criminale.

Pe lângă implicarea în frauda imobiliară, Kilcline a fost condamnat și pentru fraudă socială, încasând ilegal plăți de 127.000 de euro pentru beneficii de dizabilitate.

Cine este Philip Marley?

Philip Marley, originar din nordul Dublinului, a avut o carieră marcată de contraste. În tinerețe, a condus un show de striptease masculin numit Celtic Knights, iar la 33 de ani a câștigat aproximativ 10 milioane de euro din afaceri imobiliare. A fost implicat într-o relație cu Dana Wilkey, vedetă a emisiunii The Real Housewives of Beverly Hills.

Totuși, după falimentul companiei sale Ely Property Group în 2013 și declararea personală în stare de faliment în 2019, Marley a pierdut întreaga avere. În ultimii ani, a colaborat cu Kilcline în scheme imobiliare controversate, inclusiv printr-un plan de preluare a unor clădiri abandonate prin invocarea dreptului de uzucapiune.

Garda avertizează asupra unui fenomen în creștere

Potrivit lui Michael Cryan, fraudele de re-înregistrare a proprietăților au început să apară în ultimul deceniu și reprezintă un fenomen relativ nou, dar periculos, care subminează încrederea în sistemul juridic și financiar.

Tailte Éireann, agenția de stat responsabilă de înregistrarea proprietăților, a anunțat că sprijină Garda în investigații și a creat un serviciu gratuit, Property Alert, prin care proprietarii pot primi notificări prin SMS sau email dacă apar modificări suspecte în legătură cu imobilele lor.

☘️ Localnicii din Saggart protestează față de planul Guvernului de a cumpăra Citywest Hotel și a-l transforma în centru permanent pentru solicitanți de azil

Tensiunile cresc în Saggart, Co. Dublin, după ce Guvernul a confirmat intenția de a cheltui aproape 150 de milioane de euro pentru a achiziționa Citywest Hotel și a-l transforma într-un centru permanent pentru solicitanți de protecție internațională. Hotelul, care găzduiește migranți încă din 2022, a mai fost folosit și în perioada pandemiei ca infrastructură de sprijin pentru stat.

Deși Ministerul Justiției susține că achiziția va aduce economii de peste 1 miliard de euro în următorii 25 de ani și va transforma hotelul într-un activ de stat, localnicii se declară profund nemulțumiți.

„Ne este distrus orașul”

Locuitorii spun că zona nu dispune de resursele necesare pentru a susține un centru de asemenea amploare. Printre cele mai mari îngrijorări se află accesul limitat la medici de familie, lipsa transportului public, închiderea secției locale de Garda din Rathcoole după ora 18:00 și ceea ce ei percep ca o creștere a infracționalității și comportamentului antisocial.

„Saggart era o zonă liniștită, unde oamenii veneau să se stabilească și să-și crească familiile. Acum totul a fost deturnat de acest centru pentru solicitanți de azil, care distruge complet comunitatea”, a declarat Mark Swan, membru al grupului de campanie Saggart Guardians.

Un alt localnic, Paul Nolan, a spus că pierderea hotelului ca destinație turistică afectează grav economia locală: „Aici veneau echipe de GAA, competiții internaționale de darts și snooker. Nu le vom mai vedea niciodată.”

Mișcări de protest și petiții

Grupul Saggart Guardians, format din localnici precum Aishling Fagan, Tanja Alt și consiliera Linda de Courcy, a strâns 10.000 de semnături împotriva planului și a organizat proteste regulate, inclusiv „slow drive protests” pe N7.

Tanja Alt, rezidentă de origine suedeză, a spus că nu se opune ca hotelul să fie folosit temporar, dar se teme că achiziția terenurilor adiacente – inclusiv un spațiu cu autorizație pentru un parc solar și un cimitir – este un „cal troian” care ar putea ascunde planuri de extindere a centrului. „Hotelul este hotel, nu centru de azil. Dacă vor să construiască unul permanent, să-l ridice pe teren de stat, nu să transforme Citywest”, a declarat ea.

Politică și securitate

Consiliera Linda de Courcy, aleasă pe lista Independent Ireland, afirmă că opoziția locală nu este bazată pe rasism, ci pe lipsa de infrastructură și pe ceea ce ea numește „imigrație ilegală și necontrolată”. Ea a menționat documente obținute printr-o cerere FOI, care arată 264 de cazuri de agresiuni și 84 de atacuri înregistrate de securitatea hotelului într-o perioadă de 18 luni.

Totuși, Departamentul de Justiție a subliniat că numărul incidentelor a scăzut cu 55% în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă din 2024, iar Garda a declarat oficial că nu există o corelație între centrele de azil și rata criminalității dintr-o zonă.

O comunitate sub presiune

Saggart este una dintre cele mai rapid dezvoltate localități din Irlanda, populația crescând de la 4.573 de locuitori în 2022 la peste 6.000 în prezent. Asociația Rezidenților din Saggart, fondată în 2014, a transmis Guvernului că infrastructura locală este deja depășită de valul de construcții rezidențiale, iar transformarea Citywest într-un centru permanent pentru azil nu face decât să agraveze situația.

Vocea celor găzduiți la Citywest

În timp ce protestele continuă, pentru refugiații și solicitanții de azil găzduiți în hotel, Citywest reprezintă un adăpost vital. Catherine Mokoena, originară din Africa de Sud, locuiește aici de doi ani împreună cu cele două fiice ale sale. Una dintre fete urmează să înceapă școala în apropiere, iar cealaltă își dorește să studieze farmacia. „Am pierdut un copil în Africa de Sud și am suferit enorm, dar sunt recunoscătoare că am găsit siguranță în Irlanda”, a spus ea.

Concluzie

Guvernul insistă că achiziția Citywest reprezintă o soluție financiară eficientă și un răspuns la presiunea asupra sistemului de cazare pentru refugiați și solicitanți de azil. Însă pentru mulți localnici, decizia este percepută ca un sacrificiu al comunității lor pentru o problemă națională, fără a se ține cont de resursele și nevoile zonei.

☘️ Un medic veterinar român condamnat pentru trafic de ketamină în România poate profesa în continuare în Irlanda

Un caz care a stârnit dezbateri aprinse în Irlanda privește situația lui Valentin Ciobanu, un medic veterinar originar din România, condamnat în 2013 pentru trafic de ketamină, dar care își poate continua activitatea în Irlanda după o decizie a High Court.

Ciobanu, care lucra ca veterinar în România, a primit atunci o pedeapsă de trei ani cu suspendare pentru că ar fi furnizat fiole de ketamină – un sedativ utilizat în special pentru cai, dar și un drog recreațional foarte căutat pe piața neagră. El a petrecut trei luni în detenție preventivă și a fost suspendat timp de un an din profesie.

În 2018, după ce s-a mutat în Irlanda, s-a înregistrat la Veterinary Council, dar nu a declarat condamnarea sa anterioară. Timp de câțiva ani, a lucrat în cabinete veterinare private din Donegal, iar în 2022 a devenit director al unei clinici veterinare mobile.

De ce nu a putut fi exclus din profesie

Veterinary Council a încercat să îl radieze direct de pe registrul medicilor veterinari, fără audiere, invocând gravitatea faptei. Însă High Court a stabilit că legislația nu permite excluderea sumară a unui veterinar pentru o condamnare care a avut loc înainte de înregistrarea sa în Irlanda.

Judecătorul Michael P. Higgins a interpretat legea în sens strict: articolul relevant din Veterinary Practice Act se referă la o persoană care „este condamnată” în timp ce numele ei figurează în registru, nu la condamnări anterioare.

Instanța a sugerat că Ciobanu ar fi putut fi urmărit pentru depunerea unei aplicații „eronate sau frauduloase” la momentul înregistrării, însă Consiliul nu a recurs la această procedură.

Reacții și implicații

Veterinary Council a descris decizia ca fiind „dezamăgitoare”, dar a precizat că nu va face apel. Instituția a subliniat că a acționat „cu bună-credință și în interes public” și că va colabora acum cu Departamentul Agriculturii pentru modificarea legislației, astfel încât cazuri similare să poată fi gestionate mai eficient.

„Traficul sau furnizarea de ketamină de către un medic veterinar se află la cel mai înalt nivel de gravitate în ceea ce privește conduita profesională”, a transmis Consiliul.

Ketamina este folosită pe scară largă în medicină veterinară ca anestezic pentru cai și alte animale mari. Însă, în paralel, a devenit un drog popular în rândul consumatorilor, datorită efectelor halucinogene. Pe piața neagră, este adesea combinată cu alte substanțe, crescând riscul de dependență și supradoză.

În România, cazul lui Ciobanu a atras atenția presei încă din 2012, fiind investigat împreună cu o altă persoană căreia i-ar fi furnizat ketamina.

Poziția lui Ciobanu

În cadrul procedurilor din Irlanda, medicul veterinar a recunoscut faptele din trecut și a afirmat că și-a „plătit datoria față de societate”. El a subliniat că este deja reintegrat profesional în România, unde s-a reînscris în registrul veterinarilor, și că o excludere din Irlanda ar fi avut consecințe grave asupra lui și familiei sale.

Cazul lui Valentin Ciobanu prezentat de cotidianul Irish Independent ridică întrebări importante despre modul în care autoritățile irlandeze verifică trecutul profesional și penal al medicilor veterinari veniți din afară. High Court a clarificat că actuala legislație are lacune, însă presiunea publică și reacția Consiliului sugerează că legea ar putea fi modificată pentru a preveni situații similare în viitor.

☘️ Sistemul de azil din Irlanda, la un pas de colaps din cauza numărului uriaș de cereri

Documente obținute prin Freedom of Information (FOI) arată că sistemul de procesare a cererilor de azil din Irlanda a fost, anul trecut, foarte aproape să se prăbușească sub presiunea unui backlog considerat „de necontrolat” de către oficialii de la Departamentul Justiției.

Creșterea explozivă a numărului de solicitanți de protecție internațională – de peste 385% între 2022 și 2023 – a determinat guvernul să suplimenteze urgent bugetele și personalul.

Creștere fără precedent a numărului de solicitanți

În 2021, doar 2.649 de persoane au cerut azil în Irlanda. În 2022, numărul a urcat la 13.651, iar în 2023 au fost înregistrate 13.277 de cereri. Anul trecut, în 2024, s-a ajuns la un nou record – 18.561 de solicitanți.

Pentru 2025, tendința arată o scădere: până la sfârșitul lunii iulie erau înregistrate 7.208 cereri, ceea ce ar putea însemna un total de aproximativ 12.000 pentru întregul an.

În prezent, peste 32.500 de solicitanți de azil locuiesc în 322 de centre și hub-uri din toată țara, dintre care 9.600 sunt copii.

Un sistem suprasolicitat

Un raport intern al Departamentului Justiției avertiza că numărul de cazuri depășește cu mult capacitatea de procesare:

• majoritatea solicitanților beneficiază de cazare, servicii medicale, acces la educație și o contribuție la cheltuieli în perioada în care dosarele lor sunt analizate;
• întârzierile duc la costuri uriașe pentru stat și la perioade mai lungi de ședere în centrele de primire;
• blocajele majore erau cauzate de lipsa sălilor de interviu – problema a fost parțial rezolvată prin creșterea numărului acestora la 39 de camere în sediul Timberlay House de pe Mount Street;
• se ia în calcul folosirea interviurilor online pentru a accelera procesarea.

Numărul angajaților la International Protection Office a crescut cu 190% față de 2022, ajungând acum la 614 persoane.

Probleme de politică migratorie

Documentele relevă și faptul că deportările aproape au încetat în perioada pandemiei, ceea ce a făcut ca Irlanda să fie percepută ca o destinație atractivă pentru solicitanții de azil.

Oficialii au subliniat nevoia unei politici credibile privind imigrația, avertizând că expulzările forțate sunt „un element esențial” pentru un sistem echilibrat.

Totodată, s-a evidențiat impactul indirect al creșterii cererilor: fiecare persoană acceptată ca refugiat sau beneficiar de protecție subsidiară are dreptul de a solicita reîntregirea familiei. Aproximativ 35-40% dintre cei acceptați fac astfel de cereri, în medie pentru 2,5 membri de familie.

„Cereri inadmisibile” și minori neînsoțiți

O altă măsură luată în calcul este accelerarea respingerii cererilor considerate „inadmisibile”, în special pentru cei proveniți din așa-numite „țări sigure de origine”.

De asemenea, autoritățile au intensificat verificările asupra minorilor neînsoțiți, existând suspiciuni că unii solicitanți își declară vârsta mai mică decât cea reală pentru a beneficia de protecția destinată copiilor.

Deciziile obținute prin FOI arată un sistem tensionat la maximum, care a supraviețuit colapsului doar prin investiții masive și angajări urgente. Totuși, presiunea continuă rămâne ridicată, iar guvernul trebuie să echilibreze între drepturile solicitanților de azil și resursele limitate ale statului.

Cum funcționează sistemul de azil și ce drepturi au solicitanții?

Pentru românii care locuiesc în Irlanda sau care au rude/prieteni implicați în proceduri de azil, este important să știe cum funcționează acest sistem și care sunt regulile aplicabile.

Cine poate cere azil în Irlanda?

• Azilul se acordă persoanelor care fug de persecuții, războaie sau situații grave de violență din țara de origine.
• Cetățenii UE, inclusiv românii, nu pot solicita azil în Irlanda, deoarece România este considerată „țară sigură de origine”. Totuși, pot exista alte forme de sprijin legal (de ex. dreptul de a munci și locui liber, ca membri ai UE).

Unde și cum se depune cererea?

• Cererea se face la International Protection Office (IPO) din Dublin.
• Solicitantul trebuie să explice de ce nu se poate întoarce în țara de origine și să furnizeze documente sau mărturii care susțin cazul.
• După depunere, urmează interviuri și o perioadă de analiză.

Drepturile solicitanților de azil

Pe durata procesării cererii, solicitantul are dreptul la:

• Cazare într-un centru IPAS (International Protection Accommodation Service);
• Mâncare sau bani pentru hrană (de obicei, un card săptămânal pentru cheltuieli);
• Îngrijiri medicale prin sistemul public HSE;
• Acces la educație pentru copii;
• Dreptul de a munci – după 6 luni de la depunerea cererii, dacă dosarul nu este încă soluționat.

Obligațiile solicitanților

• Să respecte regulile centrelor de cazare;
• Să coopereze cu autoritățile în timpul interviurilor și verificărilor;
• Să nu părăsească Irlanda până la soluționarea cazului;
• Să ofere informații corecte despre identitate și situația personală.

Cât durează procedura?

• Procedura poate dura de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de numărul de dosare și complexitatea cazului.
• Întârzierile apar adesea din cauza numărului mare de cereri și a lipsei de personal pentru procesare.

Posibile rezultate ale cererii

• Acordarea statutului de refugiat – oferă drept de ședere, muncă, educație și reîntregirea familiei;
• Protecție subsidiară – pentru cei care nu îndeplinesc criteriile stricte de refugiat, dar provin dintr-o zonă de conflict;
• Respingeri – dacă autoritățile decid că persoana nu are motive de azil. În acest caz, există dreptul la apel.

Reîntregirea familiei

• Cei care obțin statut de refugiat sau protecție subsidiară pot solicita să aducă membrii familiei.
• În general, fiecare solicitant cere aprobarea pentru 2-3 membri de familie.

Ce se întâmplă dacă cererea este respinsă

• Solicitantul primește un ordin de deportare, dar are dreptul de a contesta decizia.
• Uneori, autoritățile acordă permis de ședere umanitar pentru persoane vulnerabile (bolnavi, copii, victime ale traficului).

☘️ Irlanda începe lucrările la primul interconector electric cu Europa continentală

Un pas istoric pentru infrastructura energetică a Irlandei: a început așezarea cablului submarin care va lega pentru prima dată rețeaua electrică irlandeză direct de cea a Europei continentale.

Proiectul Celtic Interconnector, în valoare de 1,6 miliarde de euro, va uni estul comitatului Cork de nord-vestul regiunii Bretania (Franța) printr-un cablu de 575 km, permițând schimbul de 700 MW de electricitate – suficient pentru a alimenta aproximativ 450.000 de locuințe.

Cum se desfășoară lucrările

Nava specializată Calypso, venită din Norvegia, a început deja să instaleze un tronson de 84 km de cablu pe fundul mării. Operațiunea se face vara, fiind extrem de dependentă de condițiile meteo.

Cablul de înaltă tensiune, de tip HVDC (High Voltage Direct Current), este plasat direct pe fundul mării și ulterior îngropat pentru protecție, cu ajutorul altor două nave-suport. Nava Calypso are capacitatea de a transporta până la 8.000 de tone de cablu, folosind carusele speciale de depozitare.

În paralel, pe uscat, lucrările de pregătire sunt avansate:

• la Claycastle beach (Youghal) au fost finalizate tunelurile prin care cablul ajunge pe țărm;
• între plajă și stația de conversie de la Carrigtwohill, 97% din săpături și instalări de conducte sunt terminate;
• în această lună sunt așteptate trei transformatoare uriașe de câte 200 de tone fiecare, care vor fi montate la stația de conversie;
• cablurile de HVAC (High Voltage Alternating Current) au fost deja instalate între Carrigtwohill și substația Knockraha, care se leagă la rețeaua națională.

Ce va însemna pentru Irlanda

Interconectorul, dezvoltat în parteneriat de EirGrid și compania franceză Réseau de Transport d’Électricité (RTE), este cofinanțat cu peste 500 de milioane de euro prin programul european Connecting Europe Facility.

Shane Cooney, managerul proiectului pe segmentul terestru pentru EirGrid, a subliniat importanța sa dublă:

• la nivel național, pentru securitatea aprovizionării cu energie și pentru stabilitatea prețurilor;
• la nivel european, pentru integrarea Irlandei în rețeaua continentală și pentru sprijinirea exportului de energie regenerabilă.

„Proiectul ne va permite să exportăm surplusul de energie verde când îl avem și să importăm atunci când există deficit. În plus, va contribui la echilibrarea prețurilor la energie în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Cooney.

Când va fi gata

Construcția interconectorului a început în 2023 și este programată să fie finalizată până în primăvara anului 2028.