☘️ Femeie condamnată la șase ani de închisoare pentru incendierea unui autobuz în timpul revoltelor din Dublin
O femeie în vârstă de 34 de ani a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru incendierea unui autobuz în centrul Dublinului, în timpul revoltelor violente din noiembrie 2023. Sentința a fost pronunțată recent de o instanță irlandeză, după ce inculpata a recunoscut fapta și a avut un comportament agresiv în sala de judecată.
Incidentul a avut loc în seara de 23 noiembrie 2023, pe O’Connell Street, una dintre cele mai circulate artere din capitala Irlandei. Femeia, identificată de autorități drept Leanne Kelly, a dat foc unui autobuz aparținând companiei Dublin Bus, folosind carton aprins de la un vehicul al poliției care ardea deja în zonă. Autobuzul era gol în momentul incendiului, însă a fost complet distrus, pagubele fiind estimate la aproape 480.000 de euro.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță, Leanne Kelly era fără adăpost și se confrunta cu dependența de droguri la momentul faptelor. Anchetatorii au arătat că aceasta nu ar fi avut motivații politice și că s-a lăsat atrasă de atmosfera haotică din timpul revoltelor, declanșate după un atac grav asupra unor copii și lucrători din domeniul îngrijirii, petrecut mai devreme în acea zi.
Judecătoarea Martina Baxter a subliniat gravitatea faptei și impactul pe care astfel de acte l-au avut asupra comunității și a angajaților din transportul public. În cadrul procesului, a fost citit și un mesaj din partea companiei Dublin Bus, care a arătat că evenimentele din acea seară au afectat profund siguranța și moralul angajaților. Compania a raportat distrugerea completă a trei vehicule și avarierea altor cinci, cu pierderi totale de aproximativ 1,9 milioane de euro.
Instanța a luat act și de comportamentul inculpatei în sala de judecată, aceasta adresându-se judecătorului într-un mod ofensator și refuzând cooperarea cu anumite proceduri solicitate anterior pronunțării sentinței. Cu toate acestea, judecătoarea a menționat că a ținut cont de declarațiile apărării, care au evidențiat un trecut dificil, lipsa educației și problemele sociale ale femeii.
Leanne Kelly are un istoric penal extins, cu zeci de condamnări anterioare pentru infracțiuni precum furt, violență, distrugere și fapte legate de consumul de droguri. La momentul incidentului, se afla deja sub control judiciar pentru alte infracțiuni și executa ulterior o pedeapsă separată pentru agresiune.
Sentința de șase ani de închisoare a fost stabilită să curgă retroactiv, începând cu data la care a expirat pedeapsa anterioară a inculpatei. Judecătoarea a precizat că faptele comise au contribuit la amplificarea violențelor din acea seară și au pus în pericol siguranța publică, chiar dacă, din fericire, nu au existat victime.
Cazul readuce în atenție amploarea consecințelor legale ale participării la acte de violență în contextul unor tulburări publice și subliniază poziția fermă a autorităților irlandeze față de distrugerea bunurilor publice și amenințarea siguranței cetățenilor.
☘️ Meta a primit undă verde pentru a contesta o posibilă amendă de până la 430 de milioane de euro în Irlanda
Meta Platforms Ireland a obținut permisiunea Înaltei Curți din Irlanda de a contesta o posibilă amendă de până la 430 de milioane de euro, propusă de autoritatea irlandeză pentru protecția datelor. Decizia instanței vine în urma unei acțiuni judiciare inițiate de companie, care susține că investigația a depășit cadrul legal inițial al unei plângeri individuale.
Cazul a fost analizat în această săptămână de Înalta Curte din Dublin, unde judecătoarea Mary Rose Gearty a admis cererea Meta de a iniția o procedură de control judiciar împotriva Comisiei pentru Protecția Datelor din Irlanda (Data Protection Commission – DPC). Instanța a decis, totodată, suspendarea oricărei eventuale sancțiuni financiare până la reluarea procesului, programată pentru începutul anului viitor.
Investigația care stă la baza acestui dosar a fost declanșată în urma unei plângeri depuse în iulie 2018 de un utilizator Facebook. Acesta a reclamat că nu a primit acces complet la datele sale personale stocate de Meta, deși compania i-a pus la dispoziție instrumente online pentru descărcarea informațiilor asociate contului său. Utilizatorul a susținut că o parte din datele personale, stocate într-un sistem intern denumit „Hive”, nu i-au fost furnizate.
Comisia pentru Protecția Datelor, autoritatea națională responsabilă cu aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) în Irlanda, a extins ulterior investigația dincolo de plângerea inițială. Potrivit DPC, problema ridicată ar putea afecta și alți utilizatori Facebook, nu doar persoana care a formulat sesizarea.
Meta Platforms Ireland, cu sediul pe Merrion Road în Dublin, contestă această extindere a anchetei. Reprezentanții companiei susțin că DPC a acționat în afara competențelor sale legale, transformând o plângere individuală într-o investigație amplă, inițiată din proprie inițiativă. În documentele depuse la instanță, Meta solicită anularea deciziei preliminare a DPC, datată 10 octombrie, care prevedea o posibilă amendă cuprinsă între 360 și 430 de milioane de euro.
În fața instanței s-a arătat că DPC a considerat că solicitarea utilizatorului avea „aplicabilitate generală”, întrucât situații similare ar putea apărea și în cazul altor persoane. Autoritatea a apreciat că accesul la datele brute ar fi necesar pentru ca utilizatorii să poată înțelege pe deplin modul în care informațiile lor personale sunt procesate și dacă anumite site-uri, inclusiv cele care comercializează produse medicale, au avut acces la istoricul de navigare.
Judecătoarea Mary Rose Gearty a decis că Meta poate continua demersul juridic și a dispus suspendarea efectelor deciziei preliminare a DPC până la soluționarea cazului. Dosarul va reveni pe rolul instanței în luna ianuarie, când vor fi analizate în detaliu argumentele ambelor părți.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, cazul este relevant deoarece Meta Platforms Ireland este entitatea prin care grupul Meta își desfășoară operațiunile europene, Irlanda fiind sediul principal pentru multe companii mari de tehnologie. De asemenea, decizia finală ar putea avea implicații importante asupra modului în care sunt interpretate și aplicate drepturile utilizatorilor privind accesul la datele personale, în cadrul legislației europene.
☘️ Garda irlandeză își consolidează pregătirea antiteroristă înainte de preluarea președinției UE
Poliția irlandeză, An Garda Síochána, a achiziționat simulatoare speciale pentru antrenamente antiteroriste, ca parte a măsurilor de securitate pregătite înainte ca Irlanda să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Decizia vine în contextul în care autoritățile anticipează cea mai amplă operațiune de securitate din istoria forței de ordine irlandeze.
Potrivit informațiilor publicate de The Irish Times, Garda a contractat o companie din Marea Britanie pentru furnizarea unor simulatoare de instruire care vor permite testarea și îmbunătățirea modului de reacție al conducerii poliției în situații de urgență majoră, inclusiv atacuri teroriste. Achiziția face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri de securitate implementate înainte ca Irlanda să preia, în iulie 2026, președinția rotativă a Consiliului UE.
În total, Garda va cumpăra trei unități de simulare, la un cost de peste 500.000 de euro. Acestea vor utiliza programe predefinite care recreează condițiile din centrele de comandă în timpul unor incidente grave, pentru a evalua deciziile luate de ofițerii superiori. Una dintre unități va fi amplasată la Colegiul Garda din Templemore, înlocuind un sistem mai vechi, iar celelalte două vor fi mobile și vor putea fi instalate temporar în hoteluri sau centre de conferințe din diferite zone ale țării.
Simulatoarele vor fi dotate cu televizoare, computere și tablete care vor furniza informații în timp real participanților la exerciții și vor înregistra deciziile acestora. Scopul este de a crea scenarii cât mai apropiate de realitate, care să testeze capacitatea de coordonare și reacție în situații de criză.
Comisarul Garda, Justin Kelly, a declarat că președinția UE va reprezenta „cea mai mare operațiune de securitate din istoria forței”. În acest context, unitățile Garda vor desfășura exerciții de tip „war game”, în care vor fi simulate atacuri teroriste de amploare, luări de ostatici, situații de tip „active shooter”, incidente cu victime multiple sau deturnări.
Pe lângă simulatoarele de antrenament, Garda investește și în alte echipamente de securitate. Printre acestea se numără tehnologii anti-dronă, vehicule blindate și o nouă aeronavă de supraveghere, menite să consolideze capacitatea de prevenire și intervenție în fața unor amenințări complexe.
Tehnologia va fi furnizată de compania londoneză Critical Simulations, care este brațul comercial al Hydra Foundation, o organizație ce oferă soluții de instruire pentru numeroase forțe de poliție din întreaga lume. Deși fundația pune simulatoarele la dispoziția poliției din Regatul Unit în mod gratuit, acestea sunt comercializate în alte țări. Hydra a mai colaborat anterior cu Garda, furnizând echipamente pentru instruirea noilor recruți.
Un aspect important al noilor sisteme este posibilitatea de a recrea scenarii reale din trecut, precum atentatele de la Londra din iulie 2005 sau atacurile teroriste de la Paris din noiembrie 2015. De asemenea, Garda va putea accesa simulări dezvoltate de alte forțe de ordine care folosesc aceeași tehnologie, facilitând schimbul de experiență la nivel internațional.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste măsuri reflectă nivelul ridicat de atenție acordat securității publice în perioada următoare, mai ales în contextul evenimentelor europene majore care vor aduce în țară lideri politici, oficiali și delegații din toate statele membre ale Uniunii Europene.
☘️ Creșteri de preț la electricitate pentru gospodării, odată cu modernizarea rețelei naționale din Irlanda
Gospodăriile din Irlanda vor plăti facturi mai mari la electricitate începând de anul viitor, ca urmare a unui amplu program de modernizare a rețelei naționale. Măsura a fost confirmată în această săptămână, în contextul unor dezbateri politice intense la Dublin, pe fondul presiunilor deja existente asupra costului vieții.
Electricitatea va deveni mai scumpă pentru consumatorii casnici cu până la 1,75 euro pe lună, bani destinați finanțării unei investiții de amploare în infrastructura energetică, evaluată la aproape 19 miliarde de euro.
Investiția vizează modernizarea și extinderea rețelei de electricitate a Irlandei, administrată de ESB Networks și EirGrid, compania responsabilă de gestionarea sistemului național. Autoritatea de reglementare din domeniu, Commission for Regulation of Utilities (CRU), a aprobat inițial cheltuieli de 13,8 miliarde de euro, cu posibilitatea ca acestea să crească până la 18,9 miliarde de euro în următorii cinci ani, dacă obiectivele stabilite sunt atinse.
Potrivit planului, costurile vor fi acoperite parțial prin majorarea tarifelor de rețea incluse în facturile de electricitate. Inițial, impactul va fi de aproximativ 1 euro pe lună înainte de TVA pentru fiecare client, dar suma ar putea ajunge la 1,75 euro lunar dacă investiția totală va fi aprobată la nivelul maxim. Consumatorii casnici vor suporta 55% din aceste costuri, iar mediul de afaceri restul de 45%.
Tarifele de rețea reprezintă în prezent între 25% și 30% din valoarea unei facturi medii de electricitate în Irlanda, restul fiind costul energiei propriu-zise, taxele și alte contribuții.
Subiectul a generat reacții politice puternice. Liderul Sinn Féin, Mary Lou McDonald, a criticat decizia, afirmând că gospodăriile sunt deja „puternic afectate” de costurile ridicate ale energiei și că este greu de justificat o nouă creștere a facturilor. Ea a cerut ca o parte mai mare din povara financiară să fie suportată de companiile din energie, despre care a spus că obțin profituri semnificative.
De cealaltă parte, prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, a apărat investiția, subliniind că modernizarea rețelei este esențială pentru economie și pentru securitatea energetică a țării. El a recunoscut presiunea resimțită de populație și a reamintit că reducerea TVA la electricitate a fost prelungită, iar numărul persoanelor eligibile pentru ajutorul de încălzire (fuel allowance) a fost extins.
Ministrul Finanțelor, Simon Harris, a declarat că, deși facturile vor crește, beneficiul pe termen lung va fi o rețea mai sigură și mai rezistentă, care ar putea conduce la prețuri mai mici în viitor.
Modernizarea rețelei este considerată crucială pentru obiectivele de dezvoltare ale Irlandei. Proiectul va permite construirea a aproximativ 300.000 de locuințe noi până în 2030, conectarea a un milion de vehicule electrice și a circa 680.000 de pompe de căldură. De asemenea, investițiile sunt necesare pentru electrificarea transportului public, inclusiv proiecte precum MetroLink în Dublin și extinderea flotei de autobuze electrice.
Rețeaua va fi adaptată și pentru a face față schimbărilor climatice, furtunilor mai frecvente și creșterii producției de energie din surse regenerabile, precum vântul și energia solară.
Statul irlandez va contribui cu aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar alte 4–5 miliarde vor fi atrase de pe piața obligațiunilor. În total, programul include peste 500 de proiecte de infrastructură, de la linii de transport și stații de transformare până la înlocuirea a zeci de mii de stâlpi și modernizarea rețelelor aeriene și subterane.
Reprezentanții CRU au precizat că vor monitoriza atent modul în care ESB Networks și EirGrid cheltuiesc fondurile, pentru a se asigura că banii plătiți de consumatori sunt utilizați eficient. În același timp, autoritatea a încurajat clienții să își schimbe furnizorul sau să analizeze tarifele cu intervale orare diferite, mai ales în cazul celor care au contoare inteligente, pentru a reduce costurile.
Datele oficiale arată că prețurile la electricitate în Irlanda au crescut cu aproximativ 5% în ultimul an, iar aproape 300.000 de consumatori se află în prezent în dificultate cu plata facturilor.
Creșterea facturilor la electricitate apare într-un moment sensibil pentru multe familii din Irlanda, însă autoritățile susțin că investiția este esențială pentru viitorul energetic al țării. În perioada următoare, impactul exact asupra consumatorilor va depinde de ritmul investițiilor și de măsurile de sprijin care vor fi menținute sau extinse de Guvern.
☘️ Fostă angajată bancară care a furat aproape 200.000 de euro și a încercat să incendieze o sucursală scapă de închisoare
O fostă angajată a Bank of Ireland, condamnată pentru furturi de aproape 200.000 de euro și pentru tentativă de incendiere a unei sucursale bancare, nu va ajunge în închisoare, a decis Curtea de Apel din Irlanda. Instanța a apreciat că, deși sentința inițială a fost prea blândă, ar fi „nedrept” ca femeia să fie încarcerată în acest stadiu al procedurii.
Cazul o vizează pe Maureen McCormack, în vârstă de 53 de ani, din Banagher, comitatul Offaly, fostă angajată a Bank of Ireland. Femeia a recunoscut că a sustras sume importante de bani din bancă și de la clienți, pe o perioadă de mai mulți ani, și că a încercat ulterior să dea foc sucursalei pentru a-și ascunde faptele, după ce a aflat că unitatea urma să fie închisă.
Potrivit probelor prezentate în instanță, McCormack a pledat vinovată pentru incendierea sucursalei Bank of Ireland din Banagher, faptă comisă la 6 octombrie 2021. De asemenea, ea a recunoscut trei capete de acuzare pentru furt, inclusiv sustragerea a aproximativ 145.000 de euro din fondurile băncii, în perioada 2017–2021. Alte sume, de peste 50.000 de euro, au fost furate de la clienți în anii anteriori.
Inițial, în octombrie 2024, Curtea de Circuit din Tullamore a condamnat-o la patru ani de închisoare pentru furt, cu suspendare pe o perioadă de șase ani, și la 240 de ore de muncă în folosul comunității, în locul unei pedepse cu închisoarea pentru incendiere. Judecătorul de atunci a descris tentativa de incendiere drept „un gest disperat de a-și acoperi urmele”.
Directorul Parchetelor Publice (Director of Public Prosecutions – DPP) a contestat sentința, considerând-o nejustificat de blândă. În fața Curții de Apel, reprezentantul acuzării a subliniat că infracțiunile au implicat planificare, manipulare și un risc serios pentru siguranța colegilor și a publicului, având în vedere că a fost declanșat un incendiu într-o clădire bancară.
Judecătorul Alexander Owens, vorbind în numele Curții de Apel, a arătat că sentințele inițiale au fost, într-adevăr, prea indulgente și că ar fi fost justificată aplicarea unor pedepse cu închisoarea de cel puțin doi ani, atât pentru furt, cât și pentru incendiere. Cu toate acestea, instanța a decis să nu modifice sentința, invocând circumstanțe „foarte particulare”.
Curtea a ținut cont de faptul că Maureen McCormack a finalizat integral munca în folosul comunității și a restituit o parte semnificativă din prejudiciu. Potrivit datelor prezentate, aceasta a achitat peste 115.000 de euro, inclusiv prin valorificarea pensiei sale. Judecătorul Owens a declarat că ar fi „nedrept” ca instanța să anuleze aceste rezultate și să dispună acum trimiterea sa în închisoare.
În timpul procesului, apărarea a susținut că femeia a ajuns să comită infracțiunile pe fondul datoriilor acumulate pentru tratamente de fertilizare in vitro (FIV). Acuzația a contestat această explicație, arătând că valoarea tratamentelor a fost mult mai mică decât suma totală furată și că faptele au continuat mult după perioada respectivă.
Incidentul din 2021 a ieșit la iveală după ce pompierii au fost chemați la sucursala din Banagher, unde izbucnise un incendiu într-o cameră de depozitare, iar semnele unui al doilea focar au fost descoperite în seiful băncii. Ulterior, o verificare a arătat un deficit major de numerar, iar imaginile CCTV au surprins-o pe McCormack intrând de mai multe ori în seif, înainte de izbucnirea incendiului.
Decizia Curții de Apel nu este considerată un precedent pentru alte cazuri similare, judecătorii subliniind că situația este una excepțională. Totodată, instanța a reafirmat că, în mod normal, infracțiunile financiare de amploare și abuzul de încredere ar trebui să atragă pedepse privative de libertate.
