☘️ Schimbare radicală în politica de azil a Irlandei: „Cine nu are dreptul, pleacă”
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că prea mulți oameni vin în Irlanda solicitând azil „fără să fie îndreptățiți”, subliniind că „sistemul se va schimba” radical.
Oficialul, care a preluat recent portofoliul Justiției, Afacerilor Interne și Migrației, a anunțat că procesul de solicitare a protecției internaționale va deveni mai rapid și mai strict.
„Prea multe persoane vin în Irlanda cerând protecție internațională, deși nu au dreptul la aceasta”, a declarat el în cadrul emisiunii This Week de la RTÉ.
Rata de respingere a cererilor de azil este în creștere
Anul trecut, 18.500 de solicitanți de azil au intrat în Irlanda, iar estimările pentru 2025 indică un număr de aproximativ 15.000. Însă cifrele respingerilor sunt în creștere: din cele 14.000 de cereri procesate anul trecut, peste 65% au fost respinse încă de la prima evaluare. Anul acesta, procentul este și mai mare – peste 80% dintre cereri au fost deja respinse în prima etapă.
„Cei care suferă cu adevărat sunt oamenii care chiar au dreptul la protecție, dar care riscă să nu primească cazare din cauza numărului mare de persoane care intră în sistem fără a avea un temei legal”, a spus O’Callaghan, insistând că nu va evita această problemă.
Mesajul ministrului este clar: „Dacă cererea îți este refuzată, pleci, ai terminat.”
Noua abordare privind cazarea refugiaților
În timp ce Irlanda se confruntă cu o criză de spații de cazare pentru solicitanții de azil, ministrul a fost ferm: nu intenționează „să creeze cât mai multe locuri de cazare posibile pentru solicitanții de azil”.
„Problema cazării este determinată de numărul tot mai mare de persoane care sosesc, iar asta este ceea ce trebuie să gestionăm”, a explicat el.
O’Callaghan a menționat că a vizitat recent centrul City West, pe care l-a dat drept exemplu de model funcțional. În loc să construiască noi centre, guvernul va adopta o strategie de achiziționare a unor locații deja existente.
„Planul este să cumpărăm o serie de centre în toată țara”, a confirmat el. Totuși, a refuzat să divulge numărul exact al acestora, precizând că nu va intra în detalii despre „tranzacțiile comerciale pe care statul le va face”.
„Evident, este mult mai ieftin pentru stat să dețină centrele de cazare, în loc să cheltuie sume uriașe pe chirii pentru clădiri care oricum nu au fost concepute pentru acest scop”, a explicat ministrul.
Ce se va întâmpla cu sprijinul pentru refugiații ucraineni?
În ceea ce privește ucrainenii și programul Accommodation Recognition Payment (ARP), prin care statul oferă 800 de euro pe lună celor care găzduiesc refugiați, O’Callaghan a subliniat că acest aspect rămâne în atribuțiile fostului ministru al Integrării, Roderic O’Gorman.
„Din punct de vedere legal, este încă în jurisdicția sa, dar am discutat deja cu Tánaiste și cu Taoiseach despre acest subiect. Nu vreau să anticipez nimic acum”, a spus el.
Ministrul a adăugat că a avut deja discuții și cu Norma Foley, ministrul Copiilor, Egalității, Dizabilității, Integrării și Tineretului, precum și cu ministrul de stat pentru Migrație, Colm Brophy.
„Vor fi schimbări în ceea ce privește acest program, dar nu vreau să anunț o decizie care nu a fost încă luată oficial”, a declarat O’Callaghan.
Totuși, ministrul a confirmat că o hotărâre finală privind viitorul schemei ARP pentru refugiații ucraineni va fi luată până la sfârșitul lunii.
Un nou capitol pentru politica de imigrație a Irlandei?
Declarațiile lui Jim O’Callaghan marchează o schimbare clară de direcție în politica de azil a Irlandei. Guvernul dă semne că vrea să impună reguli mai stricte, să limiteze cazurile nejustificate și să controleze mai eficient fluxul de imigranți.
Rămâne de văzut cât de rapid vor fi implementate aceste măsuri și ce impact vor avea asupra celor care caută refugiu în Irlanda. O certitudine există: sistemul va suferi modificări majore, iar regulile jocului se schimbă.
☘️ Teroare în Dublin: Cinci bărbați, acuzați de tortura brutală a unui bărbat – ars cu fier încins, bătut și amenințat cu moartea
O scenă desprinsă dintr-un film de groază s-a desfășurat într-o locuință din vestul Dublinului, unde un bărbat a fost supus unei torturi greu de imaginat. Cinci indivizi au apărut în fața instanței sub acuzația că au orchestrat și pus în aplicare un act de violență extremă, ce a inclus arderea victimei cu un fier încins, lovituri cu o bară metalică și un topor, tortură prin simularea înecului (waterboarding) și amenințări cu moartea.
Cei cinci inculpați – frații Jason Hennessy (27 de ani), Devon Hennessy (28 de ani) și Brandon Hennessy (21 de ani), din Sheephill Avenue, Corduff, precum și Dean Fitzsimons (24 de ani) și tatăl său, Kenneth Fitzsimons (44 de ani), din Castlecurragh Vale, Dublin 15 – au fost reținuți și prezentați în fața instanței, unde cererile lor de eliberare pe cauțiune au fost respinse.
Tortura unui „trădător”
Detalii șocante au fost dezvăluite în timpul audierii, unde anchetatorii au povestit cum victima, Barry Moore, a fost torturată fără milă, fiind marcată de nouă ori cu cuvântul „șobolan” (rat), folosit ca o etichetă a trădării.
Potrivit anchetei, Moore s-a prezentat joi seara la locuința fraților Hennessy, unde a fost condus într-o anexă din spatele casei. În scurt timp, Jason Hennessy i-a smuls telefonul din mână și l-a lovit cu pumnul în față. De aici, violența a escaladat.
Kenneth Fitzsimons ar fi apucat o bară de oțel de 1,5 metri și ar fi lovit victima peste picioare de șapte sau opt ori, în timp ce ceilalți participanți îl acuzau că ar fi oferit informații unor persoane „nepotrivite” și că „minte”.
Brandon Hennessy a continuat tortura, lovindu-l cu aceeași bară metalică pe tot corpul, în timp ce Jason Hennessy a adus un fier încins personalizat, cu inscripția „rat”. „Acum va vorbi”, ar fi spus acesta înainte de a începe marcarea victimei.
Un arzător de camping a fost folosit pentru a încinge dispozitivul, iar Moore a fost ars pe piept și pe torace de șase ori.
Bătut, călcat cu motocicleta și amenințat cu violul
În acel moment, Dean Fitzsimons a intrat în scenă, conducând o motocicletă electrică Surron. Potrivit anchetatorilor, el a trecut cu roata motocicletei peste piciorul victimei, după care a luat o bară de oțel și a continuat să-l lovească.
Apoi, Fitzsimons ar fi ridicat un topor și l-ar fi lovit pe Moore în spate, înainte de a amenința că îi va tăia urechile cu un cutter.
Detalii și mai îngrozitoare au fost prezentate în instanță: Fitzsimons ar fi acoperit fața victimei cu un prosop și i-ar fi turnat apă peste el – o metodă cunoscută sub numele de waterboarding, folosită pentru a simula senzația de înec. Moore le-a spus anchetatorilor că a crezut că va muri în acel moment.
În tot acest timp, agresorii l-ar fi amenințat: „Spune adevărul sau vei pleca de aici într-un sac de cadavre”, i-ar fi spus Fitzsimons.
Brandon Hennessy ar fi sugerat ca victima să fie dezbrăcată și violată cu un băț, însă acest act nu s-a materializat. În acel moment, Dean Fitzsimons ar fi strigat din boxa acuzaților: „Ridică-te, fiule!”.
Amenințări la adresa familiei victimei
După ore întregi de tortură, agresorii l-au amenințat și pe membrii familiei lui Moore. Kenneth Fitzsimons l-a întrebat: „Cine era omul meu de pază la secția Garda din Finglas?”, iar Devon Hennessy l-a interogat despre un presupus „aranjament” la Costa Coffee.
După ce victima a refuzat să le ofere răspunsurile dorite, Jason Hennessy i-a ars fața cu fierul încins, apoi i-a ținut dispozitivul pe frunte timp de 7-8 secunde, provocându-i arsuri severe.
„Moore a țipat de durere și i-a implorat să-l lase să plece”, a declarat sergentul detectiv Mark Murphy în fața instanței.
Pe lângă tortură, inculpații ar fi amenințat direct familia victimei:
- „Îți voi lua copiii și îi voi lăsa să privească”, i-ar fi spus Dean Fitzsimons.
- „Știu unde locuiesc copiii tăi”, ar fi adăugat Brandon Hennessy.
- „Îți vom incendia casa tatălui tău”, ar fi amenințat Jason Hennessy.
După acest calvar, agresorii i-au șters toate mesajele din telefon și i-au ordonat să plece. Moore a reușit să ajungă acasă și să alerteze serviciile de urgență.
Dovezi incriminatoare și o sentință dură
Poliția a găsit urme de sânge ale victimei în locuința familiei Hennessy, prosopul folosit pentru waterboarding, fierul încins, precum și motocicleta electrică utilizată de Fitzsimons pentru a trece peste piciorul victimei.
În prezent, Barry Moore este internat în spital, iar medicii estimează că va dura luni de zile pentru a evalua complet severitatea rănilor sale. A suferit arsuri pe 4% din suprafața corpului, alături de numeroase traumatisme.
Cei cinci acuzați riscă închisoare pe viață, iar instanța a refuzat eliberarea lor pe cauțiune, din cauza riscului ridicat de intimidare a martorilor și a amenințării pe care o reprezintă pentru comunitate.
„Asemenea acte nu vor fi tolerate”, a declarat judecătoarea Paula Murphy. În timpul audierii, Dean Fitzsimons a întrerupt procesul, adresându-se agresiv judecătoarei: „Taci din gură”, dar și-a cerut scuze ulterior.
Avocatul apărării, Oisin Clarke, a subliniat că inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, însă judecătoarea a decis că pericolul reprezentat de aceștia este prea mare pentru a fi lăsați în libertate.
Cei cinci vor rămâne în arest, urmând să fie audiați din nou în zilele următoare. Între timp, comunitatea din Corduff rămâne șocată de violența extremă a acestui caz, care scoate la iveală un sistem de pedepsire brutală în lumea interlopă.
☘️ Angajații pierd lupta pentru munca de acasă: Nicio plângere nu a avut succes la WRC
La aproape un an de la introducerea noilor legi privind dreptul de a solicita munca la distanță, niciun angajat care a depus plângere la Workplace Relations Commission (WRC) nu a reușit să câștige cazul.
În total, 36 de plângeri au fost înregistrate până acum la WRC sub incidența Work Life Balance Act, însă doar șapte dintre ele au ajuns la audiere, iar toate au fost respinse. Alte opt au fost retrase, două au fost soluționate prin mediere, iar 19 sunt încă în așteptarea unei decizii.
Deși legea oferă angajaților dreptul de a solicita munca de acasă, angajatorii nu sunt obligați să accepte cererea, iar WRC nu are puterea de a evalua dacă refuzul angajatorului este justificat.
Plângeri respinse și angajatori favorizați
Un caz notabil a fost cel al unei angajate TikTok, Alina Karabko, care a susținut că firma la care lucrează i-a respins solicitarea de muncă la distanță fără a-i lua în considerare nevoile. Cu toate acestea, WRC a respins plângerea, concluzionând că angajatorul a respectat toate obligațiile legale.
În alte cazuri, angajații au pierdut din cauza unor erori procedurale:
- Un angajat nu a depus cererea în scris, ceea ce a dus la anularea cazului.
- O altă persoană a solicitat munca remote cu mai bine de un an înainte ca legea să intre în vigoare, astfel încât plângerea a fost considerată nevalidă.
Potrivit avocatului specializat în dreptul muncii Barry Crushell, mulți angajați își pun speranțe nerealiste în această lege.
„Există dreptul de a solicita, dar nu există dreptul de a decide unde îți vei desfășura activitatea”, a explicat el.
„Chiar și în cazurile în care un angajator a permis anterior munca remote, WRC a fost de partea companiilor care au revenit asupra acestei decizii, atâta timp cât au avut motive obiective și valide pentru această schimbare”, a mai spus Crushell.
El a precizat că singurele cazuri în care o solicitare de muncă la distanță are șanse de succes sunt cele legate de discriminare și dizabilități. De exemplu, un angajat cu dizabilități ar putea câștiga un astfel de caz dacă ar putea demonstra că munca de acasă reprezintă o acomodare rezonabilă pentru el.
Sindicatele: „Nu este un val de plângeri, dar nici munca remote nu dispare”
Laura Bambrick, purtătoarea de cuvânt a Irish Congress of Trade Unions (ICTU), a declarat că legea nu a fost concepută pentru a obliga angajatorii să accepte munca remote, ci pentru a garanta că solicitările sunt gestionate corect și echitabil.
„Aceasta nu este o lege care le oferă angajaților dreptul de a decide de unde lucrează – nicio țară nu oferă un astfel de drept”, a spus Bambrick.
„Criticii susțin că numărul scăzut de plângeri este o dovadă a slăbiciunii legislației, dar aceasta este o neînțelegere fundamentală a scopului ei.”
Ea a mai menționat că, în ciuda unor multinaționale care au început să recheme angajații la birou, numărul celor care lucrează de acasă a rămas stabil.
Potrivit ultimelor date CSO din noiembrie 2024, cu 81.000 mai mulți angajați lucrează măcar o parte a săptămânii de acasă comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
„Moartea muncii remote a fost exagerată”, a spus Bambrick.
Totuși, ea a avertizat că situația s-ar putea schimba odată ce piața muncii nu va mai fi la fel de favorabilă angajaților, iar companiile nu vor mai simți aceeași presiune de a fi flexibile.
Concluzia? Angajații pot cere, dar nu pot decide
Deși munca la distanță a devenit o realitate pentru mulți angajați în ultimii ani, legislația irlandeză nu garantează acest drept, ci doar oferă un cadru procedural pentru a face astfel de cereri.
Cu zero plângeri câștigate până acum și o autoritate care nu are puterea de a contesta deciziile angajatorilor, este clar că munca remote rămâne la discreția companiilor.
Deocamdată, angajații pot cere – dar nu pot decide.
☘️ Alertă de gripă aviară: Ordin de izolare a păsărilor în toată Irlanda
Un ordin de izolare a efectivelor de păsări a intrat în vigoare în Irlanda pentru a proteja fermele de păsări și păsările captive de gripa aviară.
Această măsură vine în urma a cinci cazuri de gripă aviară detectate la păsări sălbatice din decembrie 2024 până în prezent, cu raportări în Galway, Dublin, Donegal, Westmeath și Wexford.
Măsuri stricte pentru prevenirea răspândirii virusului
Departamentul Agriculturii a anunțat că ordinul este necesar pentru a preveni contactul dintre păsările domestice și cele sălbatice, care ar putea fi purtătoare ale virusului.
Măsuri similare au fost impuse și în Irlanda de Nord, unde a fost descoperit un focar suspect într-o fermă comercială din Tyrone, în apropiere de Dungannon. În acest caz, 64.000 de păsări vor fi sacrificate pentru a limita răspândirea bolii.
Dacă testele confirmă prezența virusului, acesta ar fi primul focar într-un efectiv comercial de păsări pe insula Irlanda în acest an.
Oficialii sunt deosebit de preocupați de fermele de păsări aflate în județele de graniță, cum ar fi Cavan și Monaghan, unde există un risc crescut de răspândire.
Ce trebuie să facă publicul?
Autoritățile avertizează populația să nu atingă păsări sălbatice bolnave sau moarte și să raporteze imediat astfel de cazuri Departamentului Agriculturii.
Totuși, specialiștii asigură că ordinul de izolare a păsărilor nu afectează siguranța alimentară, iar consumul de carne de pasăre și ouă rămâne sigur.
Situația este monitorizată îndeaproape, iar autoritățile sunt pregătite să impună măsuri suplimentare dacă virusul continuă să se răspândească.
☘️ Crimă șocantă în centrul Dublinului: Un solicitant de azil a fost înjunghiat mortal în timp ce privea un conflict de stradă
Dublinul a fost zguduit de o crimă brutală în weekend, când Quham Babatunde (34 de ani), un solicitant de azil din Nigeria, a fost înjunghiat mortal în centrul orașului. Ancheta poliției arată că victima nu era implicată în conflictul dintre două grupuri, ci era doar un trecător, un simplu spectator prins în mijlocul violențelor.
Incidentul a avut loc sâmbătă, în jurul orei 3 dimineața, pe South Anne Street, lângă Grafton Street, una dintre cele mai populare zone din Dublin.
Un spectator transformat în țintă mortală
În seara tragediei, două grupuri petrecuseră la un concert al rapperului Kojo Funds, desfășurat în clubul Twenty-Two. După eveniment, între cele două grupuri a izbucnit un conflict violent, iar cel puțin doi indivizi s-au înarmat cu cuțite.
Potrivit anchetatorilor, Quham Babatunde era doar un spectator al scenei, fără să fie implicat în altercație. Cu toate acestea, a fost atacat și înjunghiat de mai multe ori, iar apoi agresorul s-a întors și l-a înjunghiat direct în piept, rana penetrându-i inima.
O scenă de o brutalitate extremă, filmată și distribuită online
Atacul a fost surprins de martori și filmat, iar imaginile au fost distribuite pe rețelele sociale, stârnind șoc și indignare. În imagini, se vede un bărbat mascat, înarmat cu un cuțit mare, care îl înjunghie în piept pe Babatunde, apoi își îndreaptă arma spre alți oameni din jur, amenințându-i.
După ce victima s-a prăbușit la pământ, un grup de bărbați s-a apropiat și l-a lovit cu picioarele, deși acesta era deja grav rănit.
Babatunde a fost transportat de urgență la St James’s Hospital, dar medicii nu au mai putut să-l salveze.
Un alt bărbat, tot un solicitant de azil aflat la fața locului, a fost și el înjunghiat și transportat la spital, însă viața sa nu este în pericol.
Garda: „Avem imagini clare cu atacatorul”
Autoritățile susțin că au recuperat imagini CCTV de o calitate excelentă, care le permit să reconstituie exact ce s-a întâmplat.
„Nu există nimic care să indice că victima a fost implicată în violențe. Era doar un trecător, un om aflat în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”, a declarat o sursă din cadrul anchetei.
Până în prezent, nicio persoană nu a fost arestată, însă Garda este în plină desfășurare a unei operațiuni de identificare a agresorului.
Ministrul Justiției: „Transportarea de cuțite și violența pe străzi nu vor fi tolerate”
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a reacționat ferm după ce a văzut imaginile crimei:
„Vreau ca cei care au fost implicați să știe că acest tip de violență este absolut inacceptabil în acest oraș și în această țară. Vor fi aduși în fața justiției”, a spus el la RTÉ Radio.
El a subliniat că purtarea de arme albe în public este ilegală în Irlanda și a promis măsuri pentru a preveni astfel de acte de violență.
„Nu vom permite ca Irlanda să devină o societate în care tinerii merg pe străzi înarmați cu cuțite”, a adăugat ministrul.
Un Dublin din ce în ce mai periculos?
Incidentul a ridicat noi îngrijorări legate de siguranța în centrul Dublinului. Întrebat dacă acest caz arată că niciun loc nu mai este sigur în capitală, ministrul a răspuns că nu este de acord cu această afirmație, dar a recunoscut că „există momente și zone în care orașul poate deveni periculos”.
„În mod clar, South Anne Street, la primele ore ale dimineții de sâmbătă, a fost un loc periculos”, a spus O’Callaghan.
Apelul autorităților: Martorii sunt rugați să ofere informații
Garda face apel la oricine a fost în zona South Anne Street/Duke Lane Upper între orele 2:45 și 3:30 dimineața să furnizeze orice informații care ar putea ajuta la prinderea agresorului.
De asemenea, poliția solicită filmări realizate cu telefonul mobil sau imagini de pe camerele de bord ale șoferilor care au circulat prin Dawson Street și St Stephen’s Green în acel interval.
Oricine are informații este rugat să contacteze Pearse Street Garda Station la 01 666 9000, Garda Confidential Line la 1800 666 111 sau orice secție de poliție.
Un caz care a zguduit comunitatea
Moartea lui Quham Babatunde a provocat un val de reacții și indignare, iar imaginile crimei, distribuite online, au adăugat și mai multă emoție în rândul publicului.
Cu Garda pe urmele criminalului și presiunea politică pentru măsuri mai stricte împotriva violenței stradale, rămâne de văzut cât de rapid vor fi aduși vinovații în fața justiției.
☘️ Frați condamnați la închisoare pentru un atac brutal cu ciocane în vestul Dublinului
Doi frați din Clondalkin au fost condamnați la trei luni de închisoare fiecare, după ce au urmărit un bărbat printr-un cartier rezidențial și l-au atacat violent cu ciocane cu gheare, lovindu-l repetat în cap și torace.
Craig Doyle (33 de ani) și Daryl Doyle (32 de ani), din Neilstown Park, Clondalkin, l-au cunoscut pe bărbatul agresat și au avut un conflict anterior cu acesta înainte de atacul „sângeros și inacceptabil”, potrivit instanței.
Judecătorul David McHugh i-a considerat „la fel de vinovați” pe cei doi frați și le-a aplicat aceeași sentință.
Atac „brutal și grotesc” într-un cartier liniștit
Incidentul s-a petrecut pe 17 august 2023, în Palmerstown Woods, Clondalkin.
Potrivit unui sergent din Garda, cei doi frați au urmărit victima din Milford Manor Green până la locul atacului, unde au scos ciocanele cu gheare și l-au lovit repetat.
Bărbatul a suferit lovituri și umflături la cap, torace și față, precum și julituri pe picioare.
Cu toate acestea, victima a refuzat să facă o declarație de impact în fața instanței.
Un conflict care „a scăpat de sub control”
Avocatul lui Craig Doyle, Simon Fleming, a declarat că victima venise inițial la casa fraților Doyle, unde a avut loc o dispută.
„Lucrurile au scăpat de sub control”, a spus avocatul, menționând că între timp conflictul s-a încheiat.
Fleming a cerut clemență, subliniind că clientul său are patru copii și mari responsabilități familiale.
Avocatul lui Daryl Doyle, Mark McMahon, a recunoscut că atacul a fost „deosebit de grotesc și inacceptabil”, dar a argumentat că există animozități între cele două părți.
Totuși, el a admis că acest lucru nu justifică violența comisă de clientul său, un tată care lucrează ca sudor.
Judecătorul: „O faptă brutală”
Înainte de a pronunța sentința, judecătorul McHugh a subliniat că atacul a fost „brutal” și că ambii frați sunt la fel de responsabili.
„A fost o acțiune comună. Cei doi frați sunt la fel de culpabili, așa reiese din faptele prezentate”, a spus el.
Astfel, ambii au fost condamnați la trei luni de închisoare, pedeapsa fiind influențată de faptul că și-au recunoscut vina.
Deși atacul a fost deosebit de violent, sentința relativ scurtă reflectă faptul că instanța a ținut cont de circumstanțele atenuante și de responsabilitățile familiale ale celor doi agresori.
