☘️ Accesul la locuințe prin HAP se restrânge dramatic: Numărul proprietăților disponibile scade cu 22% în doar trei luni
Criza locuințelor sociale din Irlanda se adâncește, pe măsură ce tot mai puține proprietăți acceptă plata prin schema HAP (Housing Assistance Payment), esențială pentru mii de familii și persoane fără adăpost. Un nou raport al organizației Simon Communities of Ireland (SCI) scoate la iveală un declin alarmant: doar 32 de locuințe erau disponibile în iunie pentru închiriere în cadrul schemei HAP – cu nouă mai puține față de cele 41 din martie. Asta înseamnă o scădere de 22% în doar un trimestru.
Raportul trimestrial „Locked Out of the Market”, publicat de SCI, arată că, la nivel național, 978 de locuințe erau disponibile pentru închiriere în cele 16 zone monitorizate, indiferent de nivelul chiriei. Este o scădere de 17% față de cele 1.178 identificate în iunie 2024.
Șocant este faptul că în opt dintre cele 16 zone nu exista nici măcar o locuință accesibilă prin HAP. Printre acestea se numără orașe importante precum Cork (atât centrul, cât și suburbiile), Athlone, Leitrim, Limerick (centrul orașului), Sligo, Portlaoise și Waterford.
Chiar și acolo unde încă mai există locuințe compatibile cu HAP, oferta este restrânsă: doar 22 în Dublin și câteva în Dundalk, Galway, Kildare și suburbiile din Limerick. Restul zonelor rămân practic blocate pentru persoanele care beneficiază de acest sprijin vital.
Ber Grogan, director executiv la SCI, a cerut din nou actualizarea plafoanelor HAP, considerând că nivelul actual este depășit de realitatea pieței și contribuie la excluziunea locativă. „Această situație trebuie să fie un semnal de alarmă pentru decidenții politici. Fără o intervenție urgentă, mai multe persoane vor fi împinse în stradă”, a avertizat Grogan.
Condițiile sunt cu atât mai restrictive în afara Dublinului, unde plafonul HAP poate fi extins cu doar 35% în situații speciale (inclusiv pentru persoane fără adăpost), față de 50% în capitală. Cu toate acestea, nici în Dublin nu se mai găsesc ușor locuințe pentru chiriași vulnerabili.
Nathan, un beneficiar al serviciilor Cork Simon, a descris frustrarea zilnică a celor aflați în căutarea unei locuințe: „Suni, și deja e închiriată. Te saturi, renunți, te apucă depresia. Tot ce-mi doresc e un pat, o baie și o bucătărie. Lucruri de bază.”
Pe fondul acestor date, zece dintre cele 16 zone analizate au înregistrat scăderi ale numărului total de proprietăți disponibile, inclusiv orașe precum Dublin, Cork, Dundalk și Kildare. Doar patru zone au înregistrat creșteri modeste: Athlone, Galway, Limerick și Sligo.
În lipsa unei intervenții rapide din partea autorităților, tot mai mulți oameni vor rămâne „blocați în afara pieței”, exact cum sugerează titlul raportului. Cu un sistem HAP depășit și o piață imobiliară care continuă să se contracte, miza este una cruntă: accesul la o locuință decentă devine un lux pentru cei mai vulnerabili.
☘️ Plățile contactless pe transportul public – Dublin rămâne în urmă în Europa
În timp ce capitalele europene au introdus de ani buni posibilitatea plății contactless pe mijloacele de transport în comun, pasagerii din Dublin continuă să se bazeze pe carduri Leap, monede și bilete tipărite. Irlanda se numără acum printre ultimele capitale ale Uniunii Europene care nu permit încă plata cu cardul bancar sau telefonul pe scară largă.
Un sistem modern de ticketing, care va permite plata contactless, este programat să fie testat abia în 2027, cu o implementare completă la nivel național estimată pentru 2028. Aceasta întârziere vine la peste 15 ani după ce Londra a lansat o astfel de facilitate în rețeaua sa de transport, în 2012.
Un raport recent al National Transport Authority arată că noul sistem va fi implementat în patru etape majore. Prima etapă prevede testarea a 100 de validatoare pe autobuze, tramvaie și trenuri, compatibile cu cardurile Leap, permisele de călătorie gratuite și cardurile contactless. Ulterior, sistemul va fi extins pe rețelele Dublin Bus, Luas și Irish Rail, urmând să acopere întreaga zonă de navetă și serviciile regionale.
Contractul pentru furnizarea sistemului a fost atribuit companiei spaniole Indra Sistemas în aprilie 2024. Noul sistem va permite plata cu carduri bancare, telefoane mobile și coduri de bare și va înlocui complet Leap Card, folosit de peste 9 milioane de persoane de la lansarea sa în 2011.
În timp ce Dublin a rămas în urmă, orașe precum București, Viena, Amsterdam sau chiar Sofia au finalizat deja implementarea plăților contactless, inclusiv pentru smartphone-uri și ceasuri inteligente. Chiar și capitale cu resurse mai reduse, precum Valletta sau Helsinki, au reușit să adopte aceste tehnologii moderne în ultimii ani.
Dincolo de confort, lipsa unei soluții contactless în Dublin afectează și turiștii, care sunt nevoiți să se familiarizeze cu sistemul Leap Card, în loc să poată plăti rapid cu cardul sau telefonul, așa cum o pot face în alte capitale europene.
Rămâne de văzut dacă termenul de 2028 va fi respectat și dacă, în cele din urmă, Dublin va recupera decalajul tehnologic față de restul Europei în materie de transport public. Până atunci, capitala irlandeză pare să rămână blocată în era cardurilor preplătite, în timp ce restul continentului… dă doar un tap.
☘️ Femeie care a căzut peste un aspirator într-un Supermac’s pierde procesul de despăgubiri – telefonul, principalul vinovat
Un caz de vătămare corporală intentat împotriva lanțului de restaurante fast-food Supermac’s a fost respins după ce o instanță din Castlebar a decis că reclamanta, Mary Darcy, a fost „complet distrasă” de telefonul mobil în momentul incidentului.
Evenimentul a avut loc în decembrie 2017, la o stație de servicii din Charlestown, comitatul Mayo, unde Mary Darcy, însărcinată la acea vreme, s-a împiedicat de un aspirator lăsat pe jos și a căzut. Deși judecătorul Brian O’Callaghan a recunoscut că poziționarea aparatului a fost „neglijentă”, a concluzionat că, dacă femeia nu ar fi fost atentă la telefonul mobil, ar fi putut evita impactul.
Înregistrările CCTV analizate în instanță arată cum femeia intră în magazin, trece pe lângă aspirator, merge la casă, plătește o pungă de chipsuri, apoi, în timp ce își verifică telefonul, se întoarce și se împiedică de aparat. Imaginile o surprind ridicându-se singură în 19 secunde, deși în declarația inițială aceasta susținuse că nu s-a putut ridica de pe jos. Ulterior, ea a fost dusă la spital pentru un control, iar starea sarcinii a fost declarată bună.
În timpul procesului, avocații Supermac’s au subliniat că doamna Darcy a avut suficient timp și oportunități să vadă aspiratorul înainte de incident și că distragerea atenției sale a fost motivul real al căzăturii. Judecătorul a remarcat că dacă incidentul s-ar fi produs la intrarea în magazin, situația ar fi fost diferită. În schimb, reclamanta a demonstrat lipsă de atenție în mod evident.
Interesant este că, înainte de a începe procedurile legale, directorul Supermac’s, Pat McDonagh, a oferit echipei juridice a reclamantei ocazia să vizioneze înregistrările CCTV la sediul companiei. El a declarat în scris că „nu există un caz susținător” și a sperat că procesul va fi retras. Avocații reclamantei au refuzat invitația, catalogând-o drept „teritoriu ostil”, dar judecătorul a concluzionat că s-au oferit suficiente șanse de analiză a probelor.
Decizia finală a fost respingerea cererii de despăgubiri și obligarea reclamantei să plătească cheltuielile de judecată ale Supermac’s. Acest caz scoate din nou în evidență riscurile juridice ale neatenției în spații publice și cum o simplă privire în telefon poate transforma un incident minor într-un litigiu pierdut.
☘️ Criză în construcții: Doar 6.325 de locuințe noi începute în 2025 – cel mai scăzut nivel de la “lockdown” încoace
Construcția de locuințe în Irlanda se confruntă cu o scădere dramatică, datele oficiale indicând un „minim istoric” al numărului de notificări de începere a lucrărilor înregistrate în primele șase luni ale acestui an. Doar 1.356 de locuințe au fost demarate în luna iunie – cel mai mic număr pentru această lună din 2020, anul pandemiei.
Până la finalul lunii iunie, numărul total al locuințelor noi care au primit notificări de începere era de doar 6.325, o scădere șocantă față de cele peste 34.000 înregistrate în aceeași perioadă anul trecut. Deși cifra de anul trecut a fost influențată artificial de graba dezvoltatorilor de a beneficia de scutiri la taxele de racordare și la impozitele de dezvoltare, comparativ cu anii 2022 (14.149) și 2023 (15.561) scăderea este tot dramatică.
Eoin Ó Broin, purtătorul de cuvânt al Sinn Féin pe probleme de locuințe, a avertizat că aceste cifre plasează Irlanda pe o traiectorie periculoasă. „În afară de anul Covid, nu am avut începuturi de șantier atât de scăzute din 2016 încoace. Guvernul nu va atinge obiectivul de 41.000 de locuințe finalizate în acest an, iar e posibil ca numărul total de case construite în 2025 și 2026 să fie sub cel din 2024”, a declarat acesta.
Ó Broin a subliniat că principalele deficiențe se regăsesc în sectorul public, cu întârzieri serioase în construcția locuințelor sociale și a celor accesibile. Însă și segmentul privat se confruntă cu obstacole semnificative – finanțare dificilă, birocrație în obținerea autorizațiilor, conectarea la utilități și dotarea șantierelor.
„Am vorbit cu mulți dezvoltatori mici și medii din toată țara. Se zbat să pornească lucrările, iar cifrele de acum indică o scădere continuă în 2025 și, cel mai probabil, și în 2026. Iar asta înseamnă că prețurile caselor și chiriile vor continua să urce”, a avertizat el.
În 2024, peste 60.000 de notificări de începere au fost depuse într-o cursă contra cronometru pentru a profita de scutirile guvernamentale, însă aceste proiecte trebuie finalizate până în decembrie 2026 pentru a beneficia de reduceri. Oficialii guvernamentali speră că focusul s-a mutat acum pe finalizarea acestor construcții deja începute.
Datele recente ale CSO arată că în primul trimestru al lui 2025 s-au finalizat 5.938 locuințe – o creștere timidă de doar 2% față de perioada similară a anului trecut. Pentru a se apropia măcar de ținta de 41.000 de locuințe anual, guvernul ar avea nevoie de un salt semnificativ în următorul trimestru.
Ministrul Locuințelor, James Browne, a admis deja că obiectivul nu este „realist”. Prognozele Central Bank și ESRI indică un nivel mai aproape de 32.000 – 34.000 de locuințe finalizate în 2025, sub așteptările inițiale.
Un aspect pozitiv, totuși, apare în zona locuințelor colective: 509 notificări din iunie vizează apartamente, ceea ce duce totalul acestora pentru 2025 la 2.208 – aproximativ o treime din numărul total. Guvernul speră să revigoreze acest sector, esențial pentru combaterea crizei locative din mediul urban.
În ansamblu, însă, tabloul este sumbru: șantierele se împuținează, construcțiile încetinesc, iar cererea continuă să preseze o piață tot mai inaccesibilă pentru mulți.
☘️ Zborurile de noapte de pe Aeroportul Dublin cresc – locuitorii acuză decizia de „iresponsabilitate”
Decizia recentă de a permite un număr mai mare de zboruri de noapte pe Aeroportul Dublin a stârnit un val de reacții critice din partea comunităților locale, care consideră măsura „dăunătoare și lipsită de viziune”.
Autoritățile de urbanism au aprobat creșterea mediei zborurilor nocturne de la 65 la 95 între orele 23:00 și 7:00. În plus, pista nordică – care anterior nu era folosită în acest interval – va putea fi utilizată până la miezul nopții și începând cu ora 6 dimineața.
Grupul de Rezidenți St Margaret’s – The Ward a denunțat decizia, susținând că traseele avioanelor ar fi putut fi deviate peste câmpuri nepopulate, pregătite de zeci de ani pentru zboruri, evitând astfel impactul asupra zonelor rezidențiale. „Este o decizie iresponsabilă care sacrifică liniștea a mii de oameni, deși existau opțiuni mai sigure și mai puțin intruzive”, se arată în comunicat.
Zone precum Malahide, Kinsealy și Portmarnock vor resimți o creștere semnificativă a traficului aerian nocturn, atrag atenția locuitorii.
Pe de altă parte, Aeroportul Dublin susține că un sistem de cote de zgomot va fi aplicat tuturor avioanelor. Doar aeronavele care respectă anumite limite de zgomot vor avea voie să decoleze sau să aterizeze noaptea, în încercarea de a limita impactul sonor.
Comisiunea de Urbanism a impus și o limită anuală de 35.672 de zboruri nocturne, considerând că o cotă de zgomot, fără un plafon numeric, nu ar ține cont suficient de efectul cumulativ al zborurilor asupra comunităților și mediului.
Într-o decizie anterioară din 2022, autoritatea locală (ANCA) relaxase restricțiile privind zborurile nocturne, lucru contestat de organizațiile locale și Friends of the Irish Environment. Procesul a fost marcat de confuzie, după ce un proiect de decizie emis anul trecut părea să extindă orele de operare, dar și să limiteze zborurile la doar 13.000 anual – nivel considerat imposibil de aplicat.
Companii precum Ibec, Chambers Ireland, Enterprise Ireland și Aer Lingus au exprimat îngrijorări privind impactul economic al limitărilor. Aer Lingus a declarat că introducerea unui plafon numeric pe lângă cota de zgomot este excesivă și va afecta negativ dezvoltarea zborurilor transatlantice și bazarea de aeronave pe curse scurte la Dublin.
Totodată, compania a reluat apelurile pentru eliminarea plafonului anual de pasageri – stabilit la 32 de milioane încă din 2007 –, considerat un obstacol major pentru extinderea aeroportului.
Ministrul Transporturilor, Darragh O’Brien, care reprezintă zona în care se află aeroportul, a declarat că a cerut consultanță juridică pentru a analiza dacă acest plafon ar putea fi modificat prin legislație.
Dezbaterea scoate în evidență conflictul tot mai acut dintre necesitatea extinderii infrastructurii aeroportuare și protejarea calității vieții în comunitățile afectate de zgomotul avioanelor – o problemă care, spun criticii, a fost ignorată prea mult timp.
☘️ A încercat să o omoare, convins că i-a transmis o boală
Un bărbat care ar fi încercat să își omoare fosta colegă de muncă după ce a devenit convins, pe fondul unei tulburări psihice, că aceasta i-ar fi transmis în mod deliberat o boală cu transmitere sexuală, a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor. Detaliile din proces, aflate în desfășurare la Curtea Penală Centrală din Dublin, scot la iveală o poveste tulburătoare despre psihoză, obsesie și pericolul pe care îl pot reprezenta convingerile delirante.
Jineesh John, în vârstă de 43 de ani, domiciliat în Park West, Dublin 12, este acuzat că a sechestrat o femeie într-o mașină unde a blocat ușile cu bandă adezivă, i-a aruncat ardei iute în ochi, a amenințat-o cu moartea și a fluturat un ciocan în fața ei. Incidentul a avut loc pe 21 mai 2023, într-o zonă industrială din vestul capitalei irlandeze, iar întreaga secvență a durat aproximativ 30 de minute. Femeia, care lucra în domeniul îngrijirii medicale și care îl cunoscuse pe inculpat în urmă cu doi ani într-un cămin de bătrâni, a declarat ulterior la Garda că a crezut cu sinceritate că va fi ucisă.
Conform acuzației, John a recurs la un pretext aparent inofensiv pentru a o convinge pe femeie să urce în mașina sa – susținând că vrea să îi ofere un cadou și că are nevoie de ajutor pentru completarea unui formular. Ajunși într-o zonă izolată, el i-a cerut să închidă ochii sub pretextul surprizei, apoi i-a frecat ardei iute pe față și în ochi, provocându-i arsuri și panică. Când femeia a încercat să iasă din vehicul, a constatat că portierele erau blocate cu bandă neagră, iar comenzile geamurilor erau și ele inaccesibile.
În plin atac, inculpatul a început să o acuze că i-ar fi transmis o boală cu transmitere sexuală, deși nu avuseseră niciun contact intim. Sub amenințarea unui ciocan, a forțat-o să repete în fața camerei telefonului său mobil că i-ar fi transmis HIV în 2021. Femeia, temându-se pentru viața ei, a spus tot ce i s-a cerut. John a înregistrat mai multe videoclipuri cu aceasta înainte de a o duce înapoi acasă. Ulterior, victima și soțul ei s-au prezentat la Garda, au predat hainele afectate de substanță și au depus plângere.
În timpul percheziției, forțele de ordine au găsit în mașina bărbatului un cuțit, un topor, un bidon de benzină, bandă adezivă și recipiente cu praf iute, toate sugerând o pregătire amănunțită pentru o agresiune. Potrivit procurorului Brendan Grehan SC, actele sale au fost planificate, dar influențate decisiv de o psihoză gravă.
Dr. Stephen Monks, psihiatru forens angajat de apărare, a declarat în fața juraților că John suferea de o tulburare delirantă severă și depresie. Convingerea sa că victima i-a transmis o boală, în ciuda lipsei de dovezi, era fixă și profundă. Specialistul a explicat că inculpatul îndeplinea toate cele trei criterii pentru a fi declarat iresponsabil penal: nu înțelegea natura și consecințele faptelor, nu știa că ceea ce face este greșit și nu putea să se abțină.
Atât procuratura, cât și apărarea sunt de acord asupra faptului că inculpatul suferea de o tulburare psihică în momentul comiterii faptelor. Juriul va decide dacă John poate fi considerat nevinovat pe motiv de nebunie, conform Legii Criminalității și Nebuniei din 2006. Procesul continuă în fața judecătorului Paul McDermott.
