🍀 Două femei de etnie roma au primit 6000 de euro pentru discriminare
Două femei ale comunității rome au primit despăgubiri în valoare totală de 6.000 de euro de la Dunnes Stores, după ce un judecător a considerat că au fost discriminate pe motive de rasă și etnie.
Judecătorul John O’Connor, într-o hotărâre rezervată la Circuit Civil Court, i-a spus avocatei Kate O’Loughlin, care a apărat cele două femei de etnie roma, de origine română, că a acceptat faptul că clientele sale, o mătușă și nepoata ei, au fost rugate să părăsească magazinul Dunnes de pe Talbot Street din Dublin.
El a spus că, deși un ofițer de securitate a considerat că își făcea treaba cât mai bine, Dunnes nu a reușit să înregistreze în mod corespunzător presupusele incidente anterioare și a împiedicat-o pe mătușă să cumpere și să plătească pentru cumpărături, ceea ce a fost diferit de modul în care ar fi fost tratați alți cumpărători. Judecătorul O’Connor a declarat că ambele doamne erau îmbrăcate în ținuta lor tradițională și au putut fi identificate în consecință ca fiind membre ale unui anumit grup etnic.
Cea mai în vârstă dintre cele două femei a mers la magazin pentru a cumpăra mâncare pentru copiii ei, dar a fost oprită când încerca să plătească pentru un pui și legume și a fost obligată să părăsească magazinul pe motiv că fusese interzisă anterior în magazin.
Judecătorul a declarat, în decizia privind recursul cuplului la o decizie a Comisiei pentru relații la locul de muncă, că ofițerul de securitate i-a spus că nu există proceduri oficiale pentru interzicerea accesului persoanelor în magazin. Judecătorul O’Connor a declarat că singura formă de identificare a unei persoane interzise la o vizită ulterioară la magazin era prin intermediul memoriei.
“Neajunsurile unor astfel de proceduri informale au fost evidente prin faptul că a existat o problemă de identitate greșită în legătură cu formularele de raport de incident prezentate de Dunnes ca răspuns la reclamație”, a declarat judecătorul O’Connor.
El a spus că, atunci când a solicitat, prin intermediul unei cereri de acces la date, toate înregistrările deținute de Dunnes referitoare la apelanți, înregistrările minime furnizate au demonstrat lipsa oricărui sistem suficient prin care să se țină evidența membrilor publicului care ar fi fost excluși și să se prevină astfel identificarea greșită.
Dunnes, care a negat că ar fi discriminat femeile, a susținut că a stabilit că motivul pentru care mătușii i s-a cerut să părăsească magazinul a fost doar acela că a fost interzisă. Nepoatei sale nu i se ceruse să plece și nici nu i se spusese că era interzisă, așa cum susținea aceasta.
Judecătorul O’Connor a declarat că nu s-a înregistrat în mod corespunzător incidentele anterioare și, în mod semnificativ, a existat o confuzie în documentația prezentată de Dunnes, care se referea la o altă persoană și la un alt incident.
Instanța a sugerat o serie de recomandări pentru a ajuta la stabilirea unui sistem care, dacă ar fi abordat de Dunnes (sau de orice alt magazin sau entitate similară), ar putea ajuta la evitarea sau cel puțin la atenuarea repetarea unor astfel de incidente.
– Ofițerii de securitate ar trebui să evite să facă presupuneri și să se bazeze doar pe instinct sau memorie atunci când au apărut presupuse incidente anterioare.
– Ar trebui să existe o evidență a incidentelor anterioare și o conștientizare a problemei că identitatea a fost frecvent o problemă reală.
– Ar trebui să existe o conștientizare a provocărilor și obstacolelor pe care o persoană aparținând unei minorități etnice le-ar putea îndura la cumpărături.
– În cazul în care un cumpărător simte că a fost discriminat, ar trebui să se aplice un mecanism intern de tratare a plângerilor bazat pe obiectivitate.
– O scuză, în circumstanțe adecvate, ar putea contribui în mare măsură la atenuarea oricărui prejudiciu potențial.
Judecătorul O’Connor a declarat că acțiunile celor două femei românce, dintre care una era minoră la momentul respectiv, au fost în concordanță cu cele ale unor persoane care s-au simțit în mod sincer lezate de faptul că au fost tratate în mod nedrept și că plângerile lor se încadrează în Legea privind egalitatea de statut.
El a acordat mătușii 4.000 de euro și nepoatei sale 2.000 de euro și a fost de acord cu doamna O’Loughlin, care a apărut împreună cu Sinead Lucey de la FLAC, că cele două femei aveau dreptul la cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește chestiunea identității, judecătorul O’Connor a declarat că aproape toată lumea a fost în situația în care s-a simțit jenată crezând că a recunoscut pe cineva și a constatat că a fost o confuzie.
🍀 Canabis de peste un milion de euro descoperit în Dublin
Canabis din plante în valoare de peste un milion de euro a fost confiscat joi în Dublin, în cadrul unei operațiuni comune Garda-Revenue care viza persoane suspectate de implicare în crima organizată.
Captura a fost făcută în urma unei operațiuni desfășurate de Serviciul Vamal al Revenue, Biroul Național pentru Droguri și Crimă Organizată al Garda și Unitatea Antidrog a Diviziei Centrale Nord a Regiunii Metropolitane Dublin.
Au fost confiscate aproximativ 54 kg de canabis pe bază de plante, cu o valoare estimată la 1 080 000 de euro.
Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost arestat de gardaí. Acesta a fost reținut joi seară, în conformitate cu secțiunea 2 din Legea din 1996 privind justiția penală (trafic de droguri), la o secție de garda din Dublin.
Gardaí a declarat că ancheta este în curs de desfășurare și nu pot oferi mai multe informații.
🍀 Și-a agresat sexual soția cu care era în proces de divorț.
Un bărbat care și-a agresat sexual în mod violent soția de care se despărțise și care l-a înregistrat cu o cameră spunându-i că are “tot dreptul” să o atingă, va petrece încă opt luni în închisoare, după ce statul a câștigat apelul la o sentință prea mică.
Bărbatul din Kildare, în vârstă de 27 de ani, al cărui nume nu poate fi dezvăluit pentru a proteja identitatea fostei sale soții și a copilului lor, a primit inițial o pedeapsă de cinci ani de închisoare, cu ultimele 20 de luni cu suspendare, și urma să fie eliberat astăzi.
La pronunțarea sentinței ieri la Curtea Penală Centrală, doamna judecător Karen O’Connor a declarat că acesta a fost un calvar înspăimântător și amenințător pentru victima care a fost atacată în propria casă, unde avea dreptul să se simtă în siguranță.
Ea a stabilit o pedeapsă principală de șapte ani și jumătate, pe care a redus-o la cinci ani, având în vedere factorii atenuanți. Aceasta a declarat că cel mai important dintre aceștia a fost pledoaria de vinovăție a bărbatului, care a scutit victima de chinul unui proces contestat.
Apelul de urgență al femeii la 999 în urma atacului a fost redat luni în fața celor trei judecători ai Curții de Apel, împreună cu două videoclipuri pe care femeia le-a înregistrat pe telefonul ei înainte de incident.
În înregistrările video, care au durat câteva minute, femeia poate fi auzită implorându-l în mod repetat pe bărbat să părăsească casa. “Te rog să pleci din casă, te implor, te rog să pleci”, afirmă ea. Bărbatul poate fi auzit răspunzându-i: “Nu accept prostiile astea. Până nu se termină, sunt încă soțul tău și am tot dreptul să te ating”. Înregistrarea video se încheie când bărbatul se năpustește asupra femeii.
Bărbatul a pledat vinovat de agresiune sexuală agravată asupra foste soții, la domiciliul acesteia din Co Kildare, pe 19 noiembrie 2020. Alte două capete de acuzare de agresiune sexuală au fost luate în considerare.
Judecătorul George Birmingham a declarat că instanța va anula sentința existentă, care urma să expire vineri, și îl va condamna din nou pe acuzat.
În prezentarea faptelor cazului, domnul judecător Birmingham a declarat că bărbatul a venit la domiciliul soției sale înstrăinate sub pretextul de a repara o anvelopă spartă la mașina ei. În timpul cât a stat în casă, bărbatul a împins-o pe soție împotriva peretelui și și-a băgat mâna în lenjeria intimă. Reclamanta s-a eliberat și a început să-l filmeze pe bărbat, rugându-l să plece din casă.
Bărbatul i-a luat apoi telefonul, a împins-o cu fața în jos pe pat și i-a dat jos lenjeria intimă a femeii care se zbătea. Apoi și-a desfăcut cureaua și a încercat să o penetreze pe femeia care țipa.
🍀 Primul Ministru al Irlandei spune că cel mai bun mod de a contracara extrema dreaptă este cu “fapte și sentimente pozitive
Taoiseach Leo Varadkar a declarat că se iau o “serie de măsuri” pentru a combate grupurile de extremă dreapta care se deplasează în țară, în urma protestelor recente în jurul cazării refugiaților.
În Dublin, taberele improvizate pentru migranții fără adăpost au fost vizate în două proteste, vineri și sâmbătă trecute.
Corturile folosite de unii dintre migranți au fost ulterior demontate și incendiate vineri seara.
Garda a răspuns la 125 de proteste anti-migrație în Dublin până acum în acest an, potrivit ministrului justiției Simon Harris.
În altă parte, localnicii au organizat un blocaj în fața hotelului Magowna House din Inch, Co Clare, începând de luni seară, când peste 30 de solicitanți de azil au sosit cu autobuzul.
Dl Varadkar a declarat că este o situație “dificilă”, deoarece Irlanda este o democrație în care oamenii au dreptul la liberă exprimare și la proteste pașnice.
El a spus: “Chiar dacă uneori nu ne plac protestele sau nu ne place ceea ce au de spus oamenii, este mai bine să fim într-o țară în care oamenii au dreptul de a protesta și dreptul la liberă exprimare”.
El a adăugat: “Probabil că cel mai bun lucru pe care îl putem face este ca aceia dintre noi care ocupă poziții de responsabilitate să vorbească și să explice ce se întâmplă aici, să vorbească cu comunitățile pentru a le liniști, pentru că cea mai bună modalitate de a contracara dezinformarea este informarea.
“Cel mai bun mod de a contracara ura este prin fapte, sentimente pozitive și reasigurare.”
În altă ordine de idei, el a spus că comisarul Garda a dat asigurări că gardaí au integritate operațională în ceea ce privește poliția sau gestionarea protestelor.
Dl Varadkar a adăugat: “Avem legislația care se află în curs de adoptare privind reglementarea social media, pe care am discutat-o mai devreme cu noul comisar pentru siguranță online și cu autoritatea de reglementare în domeniul radiodifuziunii Coimisiun na Mean.
“În plus, ne actualizăm legile privind incitarea la ură și discursul instigator la ură. ”
Dl Harris a declarat că protestele recente “au mers mai departe” decât demonstrațiile din trecut.
El a adăugat: “Nu ar trebui să permitem niciodată extremei drepte să confunde problemele.
“Au fost lucruri pe care nu le-aș numi niciodată proteste și care cred că, ei bine, depășesc limita a ceea ce înseamnă un protest”.
El a spus că există vulnerabilități suplimentare atunci când este vorba de cazare în corturi.
Dl Harris a declarat că gardaí a făcut arestări și a dat în judecată persoane care au organizat evenimente despre care a afirmat că merg “dincolo de proteste”.
“Așadar, gardaí au luat măsuri”, a spus el.
“Pot să spun cu certitudine acest lucru, din informările de securitate și altele pe care le primesc, că asistăm la un număr relativ mic de actori răi, activiști de extremă dreapta, numiți-i cum doriți, care călătoresc din loc în loc în toată țara, care stârnesc frica și care profită de vulnerabilitate.
“Și există o lume de diferență între această activitate și întrebările autentice pe care oamenii le pot avea cu privire la propria lor comunitate, care sunt pe deplin adecvate.
“Dar sunt extrem de mulțumit că comisarul Garda ia această situație foarte, foarte în serios.”
🍀 Peste 400 de noi locuri de muncă vor fi create de Boston Scientific în Clonmel, Co Tipperary.
Compania americană de tehnologie medicală va investi 80 de milioane de euro în extinderea capacităților sale de producție și de cercetare și dezvoltare (C&D) în această localitate.
Banii vor fi folosiți pentru extinderea spațiilor de producție și de birouri, fiind deja în curs de recrutare într-o serie de domenii, inclusiv producție, inginerie, calitate, lanț de aprovizionare și cercetare și dezvoltare.
“Creșterea noastră în regiune a fost posibilă datorită forței de muncă talentate de aici, din Clonmel”, a declarat Conor Russell, vicepreședinte al operațiunilor Boston Scientific.
“Echipa noastră a lucrat pentru a construi capacități puternice de producție și cercetare și dezvoltare și, de asemenea, o cultură performantă și incluzivă, pe care suntem mândri să continuăm să o încurajăm ca angajator de elecție.”
Întreprinderea operează deja un Centru de excelență pentru aditivi medicali la locul unde este prezentă de 25 de ani.
Dispozitivele medicale fabricate acolo sunt folosite pentru a ajuta pacienții care suferă de boli de inimă, tulburări neurologice, pietre la rinichi și boli ale pancreasului, ale căilor biliare și ale esofagului.
Ca parte a investiției, uzina urmează să fie transformată astfel încât să își asigure peste 90% din necesarul de energie din surse regenerabile.
Investiția a fost sprijinită de guvern prin intermediul IDA Ireland.
“Boston Scientific în Irlanda și-a transformat activitățile în cei 30 de ani de activitate aici”, a declarat Mary Buckley, director executiv în cadrul IDA Ireland.
“Salutăm această investiție în cercetare și dezvoltare și în continuarea producției, care va oferi noi oportunități și cariere în Tipperary și în regiune din partea celui mai mare angajator din domeniul științelor vieții din Irlanda.”
Vestea a fost salutată și de Taoiseach.
“Irlanda este un lider mondial în sectorul științelor vieții, iar decizia companiei de a investi din nou în Clonmel arată o încredere reală în talentul și infrastructura disponibile”, a declarat Leo Varadkar.
Anul trecut, compania a anunțat că va investi 100 de milioane de euro în campusul său din Galway prin adăugarea a 40.000 de metri pătrați de spațiu de producție nou, creând până la 300 de locuri de muncă.
Multinaționala își desfășoară activitatea în Galway din 1994 și are peste 4.000 de angajați în această localitate.
În 2021, compania a declarat că va investi 30 de milioane de euro în locația sa din Cork, creând 70 de locuri de muncă.
În cele trei locații din Galway, Cork și Clonmel, compania are o forță de muncă de peste 6.500 de persoane.
🍀 Ucrainenii din Irlanda ar putea primi rezidență permanentă
Peste 30.000 de ucraineni ar putea primi rezidență permanentă în Irlanda dacă au un loc de muncă sau studii sigure, în timp ce alte zeci de mii de ucraineni ar putea primi ajutoare sociale pentru a se întoarce acasă, conform planurilor analizate de guvern.
Cu toate acestea, miniștrii au fost avertizați că acordarea rezidenței unor ucraineni care sunt angajați în Irlanda ar putea avea ca rezultat faptul că acestora li s-ar putea alătura membri ai familiei – ceea ce ar putea pune și mai multă presiune asupra sistemului de cazare a refugiaților, care deja scârțâie, al statului.
Proiectele de propuneri pentru viitorul celor aproximativ 75.000 de ucraineni din Irlanda au fost discutate la începutul acestei luni în cadrul unei ședințe a comisiei de cabinet.
Miniștrilor le-au fost furnizate date din sondajul realizat de Ukrainian Action in Ireland, care arată că 41% – sau puțin peste 30.000 dintre refugiații care beneficiază în prezent de protecție temporară – au decis să rămână.
Aproximativ 24pc, adică aproximativ 18.000, intenționează să se întoarcă acasă, în timp ce aproape o treime, adică aproximativ 24.000, nu sunt siguri de planurile lor.
Acordarea de rezidență ucrainenilor care au “locuri de muncă sau studii durabile”, încurajând în același timp “întoarcerile voluntare, inclusiv prin potențiala furnizare continuă de sprijin pentru o anumită perioadă de timp pentru a oferi siguranță celor care se întorc”, au fost prezentate ca opțiuni care urmează să fie explorate în continuare într-un document de informare.
Cu toate acestea, orice decizie va depinde de decizia UE de a prelungi sau nu directiva privind protecția temporară. Prelungirea directivei, care le oferă ucrainenilor dreptul la cazare, angajare, asistență socială și educație în Irlanda și în întreaga UE, până în martie 2025, este considerată o “posibilitate reală”, potrivit documentului de informare pentru miniștri, consultat de Irish Independent.
Miniștrilor li s-a spus despre dorința la nivelul UE de a avea o abordare “coerentă și armonizată” a ieșirii din directivă, pentru a evita consecințele neintenționate.
Documentul prezintă opțiunile de politică care urmează să fie examinate și explorate mai în detaliu – inclusiv dacă ar putea fi acordat un permis de ședere anumitor cohorte de refugiați, cum ar fi cei care au “un loc de muncă sau o educație durabilă și condițiile acestora”.
O altă opțiune care trebuie analizată este modul în care “să se stimuleze întoarcerile voluntare, inclusiv prin furnizarea potențială de sprijin continuu pentru o anumită perioadă de timp pentru a le oferi siguranță celor care se întorc”.
De asemenea, ar trebui să se ia în considerare ce condiții ar trebui îndeplinite pentru ca rezidența să fie acordată celor care nu se pot întoarce în Ucraina din motive de sănătate sau umanitare sau familiilor cu copii de vârstă școlară. Ar trebui, de asemenea, să se analizeze o abordare a modului în care statul ar trebui să se ocupe de minorii neînsoțiți care au sosit în Irlanda din Ucraina.
Miniștrilor li s-a spus că politicile în acest domeniu “pot avea implicații potențiale substanțiale în materie de resurse și costuri și vor necesita o colaborare semnificativă la nivelul întregului guvern”.
Documentul spune că ar fi necesar să se ia în considerare modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra sistemului de protecție internațională (PI) în cazurile în care ucrainenii nu profită de returnările voluntare, nu au un loc de muncă sau nu se califică pentru a rămâne aici.
Pe fondul unei presiuni fără precedent asupra sistemului de PI, Taoiseach Leo Varadkar a declarat că Irlanda ar putea fi în curând aliniată cu restul UE, astfel încât să nu mai existe un “factor de atracție” care să atragă în această țară migranții care solicită protecție internațională.
“Ceea ce încercăm să facem atunci când vine vorba de tipul de sprijin și ofertă pe care îl avem [în Irlanda] este să le aliniem cu alte țări europene, astfel încât să fie aproximativ la fel”, a declarat miercuri Varadkar.
Separat, guvernul și gardaí au convenit să acorde prioritate la găsirea de locuințe pentru solicitanții de azil care sunt forțați să doarmă pe străzi. Ministrul Justiției, Simon Harris, și ministrul Egalității, Roderic O’Gorman, s-au întâlnit ieri cu comisarul Garda, Drew Harris, cu comisarul adjunct Anne Marie McMahon și cu Angela Willis, comisar adjunct pentru regiunea metropolitană Dublin.
Un purtător de cuvânt al dlui Harris a declarat după întâlnire: “Miniștrii și comisarul au fost de acord că găsirea unei locuințe pentru solicitanții de protecție internațională care nu sunt cazați în prezent este o prioritate absolută pentru siguranța persoanelor implicate.”
