☘️ Sute de familii riscă să rămână fără locuință după epuizarea fondurilor pentru schema „tenant-in-situ”
Un program guvernamental considerat esențial în prevenirea evacuărilor – tenant-in-situ (TIS) – se confruntă cu o criză de finanțare, iar sute de familii sunt în pericol să ajungă în homelessness.
Cum funcționează schema TIS
Lansată în 2023, imediat după ridicarea interdicției de evacuare, schema permite autorităților locale să cumpere locuințe puse la vânzare de proprietari, pentru a le menține în circuitul social și a împiedica evacuarea chiriașilor.
De la înființare, programul a reușit să prevină peste 2.500 de cazuri de evacuare, fiind considerat o plasă de siguranță crucială pentru chiriași vulnerabili.
Fondurile s-au terminat înainte de timp
Nouă consilii locale au epuizat deja bugetele pentru 2025:
- Dublin City Council
- Fingal County Council
- South Dublin County Council
- Limerick City and County Council
- Waterford City and County Council
- Galway City Council
- Wicklow County Council
- Sligo County Council
- Longford County Council
Împreună, acestea au cheltuit deja 60% din bugetul național alocat în 2025, adică din totalul de 325 milioane de euro.
Ca soluție temporară, Guvernul a permis accesarea unei părți din fondurile pentru 2026, pentru a relua achizițiile. Doar Dublin City Council a tras deja 28,5 milioane de euro din bugetul anului viitor.
„Nu putem rezolva criza cumpărând locuințe second-hand”
Ministrul pentru locuințe, James Browne, a transmis că TIS este doar o măsură temporară:
„În cele din urmă, nu putem rezolva criza locuințelor cumpărând case second-hand. Singura soluție reală este construirea de locuințe sociale noi.”
Totuși, el nu a oferit un calendar clar privind momentul în care programul va fi oprit.
Între Dublin City, Fingal, Limerick, Sligo și Galway, peste 300 de cereri sau „exprimate intenții” sunt deja blocate din lipsă de fonduri. În Limerick și Sligo, 138 de cazuri analizate preliminar s-ar fi calificat pentru TIS, dar nu pot fi procesate.
Criza homelessness atinge niveluri record
În prezent, în Irlanda sunt înregistrați peste 16.000 de oameni fără locuință, dintre care 5.000 sunt copii.
- Dublin rămâne epicentrul crizei, cu 11.567 de persoane în adăposturi de urgență.
Planurile inițiale de suplimentare cu 50 de milioane de euro a bugetului TIS pentru 2025 au fost abandonate, banii fiind redirecționați către achiziții destinate persoanelor deja pe lista oficială a celor fără adăpost.
Impact pentru comunitatea românească
Pentru mulți români care trăiesc cu chirie în Irlanda, schema TIS a fost o soluție de salvare în fața evacuărilor. Epuizarea fondurilor înseamnă acum mai puține șanse ca autoritățile să intervină în cazurile în care proprietarii scot locuințele la vânzare.
Într-un context în care chiriile sunt deja printre cele mai ridicate din Europa, iar locuințele sociale se construiesc lent, această situație riscă să împingă și mai multe familii – inclusiv românești – către instabilitate și lipsa unei locuințe sigure.
☘️ Guvernul pregătește creșterea salariului minim la peste 14 €/oră pentru 165.000 de angajați
Peste 165.000 de angajați din Irlanda ar urma să beneficieze de o majorare a salariului minim începând cu 1 ianuarie 2026, în urma unei decizii pe care coaliția de guvernare se pregătește să o includă în buget.
Ce schimbări sunt propuse
Conform recomandărilor Low Pay Commission, salariul minim ar trebui să crească cu 4,5 – 5%, adică în jur de 65 de cenți/oră, față de nivelul actual de 13,50 €/oră. Totuși, Guvernul ia în calcul o majorare mai moderată, de aproximativ 55 de cenți, ceea ce ar împinge pragul la peste 14 €/oră.
Decizia are sprijin larg în cabinet și este văzută ca un compromis: în timp ce angajații vor primi o creștere salarială, sectorul ospitalității va beneficia de o reducere a TVA-ului de la 13,5% la 9%, începând din iulie 2026.
Cine sunt cei mai afectați
- Peste 75% dintre angajații pe salariul minim lucrează în ospitalitate (restaurante, hoteluri, baruri).
- Restul sunt concentrați în retail și servicii, unde creșterea costurilor salariale va fi mai dificil de absorbit.
- Salariații pe minim sunt în mare parte femei, tineri și persoane cu dizabilități.
Planul pentru „living wage” amânat
Inițial, Guvernul promisese introducerea până în 2026 a unui „living wage” – echivalent cu 60% din salariul median național –, dar termenul a fost împins până în 2029, pentru a nu pune presiune excesivă pe afaceri.
Presiuni politice și sindicale
- Sindicatele cer de luni bune o creștere mai ambițioasă, argumentând că inflația și costurile locuințelor au erodat puterea de cumpărare.
- Sinn Féin, prin vocea lui Pearse Doherty, acuză guvernul că „familiile sunt absolut zdrobite” de facturi, în timp ce executivul „se comportă de parcă totul ar fi roz”.
- În același timp, Fianna Fáil presează pentru menținerea TVA redus la energie și gaze (9%) dincolo de luna octombrie, pentru a ajuta gospodăriile afectate de noile scumpiri.
Context bugetar tensionat
Negocierile pentru buget sunt descrise de un ministru drept un „last-minute-dot-com Budget”, cu decizii luate pe ultima sută de metri, în condițiile incertitudinii economice globale și a riscului de noi tarife comerciale.
Impact pentru comunitatea românească din Irlanda
Pentru românii care lucrează în ospitalitate, retail sau servicii, majorarea salariului minim ar însemna câteva sute de euro în plus pe an. Totuși, sindicatele avertizează că inflația ridicată și lipsa unor măsuri consistente pentru reducerea chiriilor ar putea eroda rapid beneficiile acestei creșteri.
☘️ Tânără de 18 ani acuzată de sechestrare într-un dosar privind furturi de la adulți vulnerabili
O tânără de 18 ani din Dublin a fost pusă sub acuzare pentru sechestrare, în cadrul unei anchete a Gardei privind furturi comise asupra unor persoane vulnerabile din centrul orașului.
Contextul acuzațiilor
Fata, care nu poate fi numită deoarece avea 17 ani când au avut loc primele acuzații, a fost inițial inculpată pentru furtul a 500 de euro de la Joshua Spurling (23 de ani), un student cu sindrom Down din Greystones, Co. Wicklow. Incidentul s-a petrecut pe 21 ianuarie 2025, în zona Aston Quay, Dublin 2, în timp ce victima se afla într-o excursie de colegiu.
Cazul a atras atenția publicului după ce mama victimei, Ruth Spurling, a vorbit despre incident la postul RTÉ, în cadrul emisiunii Liveline.
Noi acuzații și direcția DPP
Ulterior, Director of Public Prosecutions (DPP) a dispus ca tânăra să fie acuzată și de sechestrarea a două persoane, printre care și Joshua Spurling, dar și o altă victimă în zona Ilac Centre, pe 20 ianuarie 2025.
De asemenea, se investighează acuzații conform cărora tânăra și sora ei, cu un an mai mică, ar fi furat în aceeași zi 703 euro de la un alt bărbat, la două locații din centrul Dublinului: un magazin din Ilac Shopping Centre și un altul din College Green.
Ce urmează
DPP a decis ca dosarul să fie trimis la Circuit Court, care are puteri mai mari de condamnare decât Children’s Court.
Tânăra a fost eliberată pe cauțiune, cu următoarele condiții:
- să nu intre în Dublin 2, cu excepția cazurilor în care merge la consult juridic,
- să nu ia legătura cu persoane cu dizabilități intelectuale sau cu instituțiile educaționale pe care acestea le frecventează,
- să locuiască la adresa actuală declarată.
Ea urmează să revină în fața instanței mai târziu în această lună, pentru a i se înmâna „book of evidence” și pentru a fi trimisă oficial în judecată.
Semnificația cazului
Dosarul ridică întrebări serioase despre exploatarea persoanelor cu nevoi speciale și riscul ca acestea să devină ținte pentru infractori. Garda tratează cazul cu maximă gravitate, mai ales datorită implicării unor minori și a acuzațiilor de sechestrare, considerate fapte deosebit de grave.
☘️ Noaptea Culturii: peste 1.700 de evenimente în toată Irlanda, acces gratuit pentru public
Astăzi, Irlanda marchează cea de-a 20-a ediție a „Culture Night”, o sărbătoare anuală dedicată artelor și creativității, care transformă orașele și satele într-o mare scenă culturală.
Ce este Culture Night
Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în 2006 la Dublin, cu scopul de a încuraja publicul să exploreze spații culturale precum teatre, muzee, galerii, biblioteci și studiouri care, de regulă, nu sunt atât de accesibile. Ideea a prins rapid rădăcini, iar până în 2008 inițiativa s-a extins la nivel național, fiind adoptată de orașe și comitate din toată Irlanda.
Astăzi, evenimentul este un punct de reper al toamnei, oferind publicului ocazia să participe la mii de activități gratuite:
- concerte și spectacole live,
- ateliere de creație,
- tururi ghidate și expoziții,
- proiecții de film, dans și teatru,
- reprezentații surpriză în spații neconvenționale.
O ediție aniversară cu 1.700 de evenimente
Pentru ediția din 2025, organizatorii au pregătit peste 1.700 de evenimente în toată țara. Zeci de instituții și centre culturale vor deschide ușile până târziu în noapte, contribuind și la revitalizarea economiei nocturne.
De asemenea, activități dedicate Nopții Culturii au loc și în centre culturale irlandeze din străinătate, marcând răspândirea evenimentului la nivel internațional.
Declarațiile oficiale
Patrick O’Donovan, ministrul Culturii, Comunicațiilor și Sportului, a încurajat publicul să participe:
„În această seară, sate, orașe și metropole din toată Irlanda se vor lumina pentru Noaptea Culturii. Invit pe toată lumea să profite de ocazie și să sărbătorească arta și cultura în toate formele ei.”
Eveniment special dedicat Reginei Maria a României la Dublin: O moștenire regală celebrată prin film și cultură
Ambasada României în Irlanda invită publicul la un eveniment cultural deosebit, organizat cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României, una dintre cele mai marcante figuri ale istoriei moderne a țării. Manifestarea face parte din celebrarea Nopții Culturii (Culture Night) și va avea loc vineri, 19 septembrie 2025, la Palmerston House, Denzille Lane/Fenian Street, în centrul Dublinului.
Cu această ocazie, va fi proiectat filmul “Queen Marie of Romania” (Maria, Regina României), realizat în 2019 și regizat de Alex Cahill și Brigitte Drodtloff. Pelicula prezintă povestea impresionantă a eforturilor Reginei Maria de a obține recunoașterea internațională pentru unirea României la Conferința de Pace de la Paris din 1919.
Proiecția va avea loc în două sesiuni distincte, la orele 16:00 și 18:00, fiecare cu maximum 50 de locuri disponibile, fiind recomandată înscrierea din timp pentru a vă asigura participarea. Evenimentul se adresează tuturor categoriilor de vârstă și se desfășoară exclusiv cu prezență fizică.
Această acțiune este parte a European Culture Trail, inițiativă EUNIC Irlanda realizată în cooperare cu Reprezentanța Comisiei Europene în Irlanda. Vizitatorii pot descărca și un pașaport al traseului cultural european, având șansa de a colecționa ștampile la fiecare instituție participantă și de a câștiga premii atractive.
Instituțiile culturale implicate în acest circuit includ ambasade și institute culturale din Irlanda, Germania, Franța, Italia, Portugalia, Ungaria, Slovenia și Spania, demonstrând diversitatea și bogăția dialogului european la Dublin.
Evenimentul oferă o oportunitate unică membrilor comunității românești, dar și publicului larg interesat, să descopere personalitatea fascinantă a Reginei Maria, nepoata Reginei Victoria și protagonistă într-un moment cheie pentru istoria Europei.
Detalii eveniment:
- Data: vineri, 19 septembrie 2025, orele 16:00-19:00 (două proiecții)
- Locație: Palmerston House, Denzille Lane/Fenian Street, Dublin 2
- Organizator: Ambasada României în Irlanda
- Intrare: gratuită, rezervare în prealabil recomandată Rezervări: https://www.eventbrite.ie/e/queen-marie-of-romania-a-royal-legacy-tickets-1455888765489
- Eveniment în limba engleză, pentru toate vârstele
☘️ Ministrul Justiției condamnă atacurile asupra migranților și prezintă cifrele oficiale privind imigrația în Irlanda
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat în fața Dáilului că este „foarte îngrijorat și revoltat” de valul de atacuri asupra comunităților de migranți din Irlanda, în special asupra celor din Asia de Sud.
Atacuri care au șocat comunitățile
Printre incidentele recente s-au numărat:
- un bărbat indian atacat de un grup de adolescenți, care a decis ulterior să se întoarcă definitiv în India,
- un bărbat dezbrăcat și bătut în Tallaght după o acuzație falsă,
- un alt bărbat lovit pe stradă în drum spre casă,
- o fetiță de 6 ani din Waterford, împinsă de pe bicicletă – mama ei fiind asistentă medicală originară din India.
Aceste cazuri au determinat ambasada Indiei la Dublin să emită un avertisment oficial către cetățenii săi, recomandând prudență sporită și evitarea zonelor izolate la ore târzii.
Ministrul a spus că membrii comunității indiene sunt „profund afectați” și l-au întrebat ce au făcut pentru a merita „un asemenea tratament criminal și revoltător”.
Cifrele oficiale privind imigrația
Pentru a oferi un cadru clar discuției, O’Callaghan a prezentat date actualizate:
- Populația Irlandei a crescut cu aprox. 98.700 într-un singur an (aprilie 2023 – aprilie 2024).
- Nașteri: 54.200
- Decese: 34.800
- Imigrație: 149.000
- Emigrație: 69.000
Cine a venit în Irlanda în 2024:
- 30.000 de cetățeni irlandezi reveniți acasă,
- 27.000 de cetățeni UE,
- 5.400 de cetățeni britanici,
- 86.800 din alte țări.
Cine a plecat din Irlanda:
- 34.700 de irlandezi,
- 27.000 de cetățeni UE,
- 5.400 britanici,
- 21.500 din alte țări.
În 2024 au fost depuse 201.000 de cereri de viză, dintre care 150.000 aprobate.
- 61.000 au fost permise de studiu.
Migrația și rolul esențial al străinilor în economie
Ministrul a subliniat că sectoare vitale din Irlanda depind de migranți:
- Aproximativ 23% dintre asistente și moașe angajate de HSE sunt migrante, dintre care 15% din India.
- 4 din 10 medici înregistrați la Irish Medical Council au studiat în afara Irlandei.
- În construcții, în 2023 lucrau 27.500 de muncitori migranți, contribuind la dezvoltarea locuințelor atât de necesare.
„Cei care vin legal aici au o contribuție extrem de importantă și sunt bine primiți de marea majoritate a irlandezilor”, a declarat O’Callaghan.
Critici și îngrijorări
Mai mulți parlamentari au atras atenția asupra unei creșteri a rasismului deschis în societatea irlandeză:
- Roderic O’Gorman, liderul Verzilor, a spus că insultarea migranților pe stradă a devenit o experiență „normalizată” pentru mulți.
- Ruth Coppinger (People Before Profit) a avertizat că tot mai mulți copii și adolescenți sunt implicați în atacuri, influențați de social media și de discursuri rasiste.
- Jennifer Whitmore (Social Democrats) a acuzat guvernul că nu a investit suficient în servicii de integrare incluzivă, ceea ce a dus la tensiuni sociale.
Reacția guvernului
Taoiseach Micheál Martin s-a declarat la rândul său extrem de îngrijorat de situație și a recunoscut că firmele au început să își facă griji pentru siguranța angajaților migranți. El a anunțat că guvernul va elabora un plan strategic de acțiune pentru a combate atacurile și a consolida încrederea în siguranța comunităților.
Impact pentru românii din Irlanda
Românii fac parte din categoria migranților UE, iar deși nu se confruntă la aceeași intensitate cu atacuri rasiale, climatul general de ostilitate față de străini poate afecta întreaga diasporă. Situația atrage atenția asupra nevoii de solidaritate între comunitățile de migranți, dar și de dialog activ cu autoritățile pentru protejarea drepturilor și siguranței lor.
