☘️ Decizie istorică a Înaltei Curți din Irlanda: refuzul statului de a acorda pensie de soț partenerului de viață este neconstituțional
Înalta Curte din Irlanda a decis că refuzul statului de a acorda o pensie de urmaș unui bărbat care a trăit timp de 25 de ani cu partenerul său, fără a fi căsătoriți sau aflați într-un parteneriat civil, este neconstituțional. Hotărârea reprezintă un pas major în interpretarea principiului egalității în fața legii și are implicații semnificative pentru cuplurile necăsătorite din Irlanda, inclusiv pentru membrii comunității românești.
Freddie Jones a acționat în instanță statul irlandez după ce i-a fost refuzată pensia de soț în urma decesului partenerului său, James Kingston, avocat și înalt funcționar public. Cei doi au conviețuit aproape 25 de ani într-o relație descrisă de instanță drept „intimă și angajată”, până la moartea lui Kingston în 2022.
Cererea lui Jones a fost respinsă inițial de stat pe motiv că Schema contributivă de pensii pentru soți și copii din serviciul public acordă drepturi doar persoanelor căsătorite sau aflate într-un parteneriat civil cu contributorul la fondul de pensii.
În fața instanței, Jones a susținut că refuzul statului încalcă Articolul 40.1 din Constituția Irlandei, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii. El a arătat că schema de pensii îl tratează diferit față de o persoană aflată într-o situație comparabilă, dar care a fost căsătorită sau într-un parteneriat civil.
În hotărârea publicată luni, judecătorul Cian Ferriter a subliniat că obiectivul principal al schemei de pensii este asigurarea sprijinului financiar pentru partenerul de viață supraviețuitor, sprijin care ar fi fost oferit de contributor în timpul vieții.
„Din acest punct de vedere, nu există nicio diferență în funcția socială între un soț, un partener civil sau un coabitant de lungă durată”, a arătat judecătorul, concluzionând că diferențierea făcută de stat nu este rațională și nu poate fi justificată în raport cu scopul schemei.
Instanța a stabilit că refuzul acordării pensiei este incompatibil cu Constituția și că reclamantul este îndreptățit la o declarație oficială în acest sens.
Decizia a fost salutată de Comisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate (IHREC), care a avut calitatea de parte notificată în proces. Liam Herrick, comisar-șef al instituției, a declarat că hotărârea reprezintă „o reafirmare importantă a principiului constituțional al egalității în fața legii”.
Potrivit acestuia, instanța a confirmat clar că, pentru accesul la pensia de urmaș, nu există diferențe relevante între un soț, un partener civil și un coabitant calificat.
Hotărârea ar putea avea consecințe extinse asupra legislației și practicilor administrative din Irlanda, în special în ceea ce privește drepturile partenerilor necăsătoriți. Pentru comunitatea românească din Irlanda — unde multe cupluri trăiesc în concubinaj pe termen lung — decizia oferă un precedent juridic important și deschide discuții privind protecția socială și recunoașterea relațiilor de facto.
Rămâne de văzut dacă statul va modifica schema de pensii sau va introduce schimbări legislative pentru a se conforma deciziei instanței.
☘️ Un nou acord pe patru ani privind medicamentele, negociat între stat și industria farmaceutică
Guvernul irlandez urmează să aprobe un nou acord pe patru ani privind medicamentele, negociat între stat și industria farmaceutică, un demers care promite acces mai rapid la tratamente inovatoare pentru pacienți și reduceri semnificative de costuri pentru sistemul public de sănătate.
Măsura este de interes direct și pentru comunitatea românească din Irlanda, în contextul în care mii de români depind de serviciile medicale publice.
Înțelegerea a fost negociată între statul irlandez, Irish Pharmaceutical Healthcare Association (IPHA) – organizația care reprezintă companiile producătoare de medicamente inovatoare – și producătorii de medicamente generice.
Un element-cheie al acordului este scurtarea termenului de evaluare a noilor medicamente, astfel încât Health Service Executive (HSE) să ia o decizie privind includerea acestora în sistemul public în aproximativ 180 de zile, prin proceduri accelerate de analiză a cost-eficienței.
Potrivit IPHA, companiile membre intenționează să depună cereri pentru aproximativ 32 de medicamente noi doar în acest an. Se estimează că circa 6.000 de pacienți ar putea beneficia direct de aceste tratamente.
Noile terapii vizează domenii medicale majore, inclusiv:
- cancer de sân, pulmonar și ginecologic
- leucemie
- diabet de tip 2
- boli cardiovasculare
- tratamente pentru controlul greutății
Pentru mulți pacienți, inclusiv români stabiliți în Irlanda, aceste medicamente pot face diferența între liste de așteptare îndelungate și acces mai rapid la terapii salvatoare sau care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții.
Pe lângă accesul la inovație, acordul prevede și reduceri de preț pentru o serie de medicamente existente, precum și o utilizare mai largă a medicamentelor generice, mai ieftine, acolo unde este posibil din punct de vedere medical.
Bugetul total al Irlandei pentru medicamente este estimat la aproximativ 4 miliarde de euro anual, iar costul unor tratamente noi poate depăși 100.000 de euro per pacient. Autoritățile subliniază că presiunea asupra bugetului de sănătate este tot mai mare, în contextul îmbătrânirii populației și al creșterii cererii pentru tratamente moderne.
Acordul se înscrie în liniile stabilite prin Bugetul 2026, care a alocat 30 de milioane de euro pentru introducerea de medicamente noi, considerate esențiale sau „life-enhancing”. Totodată, industria farmaceutică a beneficiat de creșterea creditului fiscal pentru cercetare și dezvoltare, de la 30% la 35%, măsură menită să mențină Irlanda atractivă pentru investiții în sectorul biomedical.
Pentru românii care trăiesc și muncesc în Irlanda, acordul are implicații directe:
- șanse mai mari de a primi tratamente moderne prin sistemul public, fără costuri prohibitive
- decizii mai rapide privind includerea medicamentelor pe lista de compensare
- presiune mai mică asupra bugetului de sănătate, ceea ce poate contribui la stabilitatea serviciilor medicale pe termen mediu
Autoritățile irlandeze insistă că noul acord încearcă să găsească un echilibru între nevoile pacienților, sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate și stimularea inovației farmaceutice.
Dacă va fi aprobat în forma negociată, acordul pe patru ani este văzut ca un pas strategic pentru sistemul medical irlandez, într-o perioadă marcată de costuri în creștere și de așteptări tot mai mari din partea pacienților. Rămâne de văzut cum vor fi implementate în practică procedurile accelerate și dacă beneficiile promise se vor reflecta rapid în experiența pacienților din spitalele și clinicile publice din Irlanda.
☘️ Guvernul Irlandei analizează înăsprirea legilor privind imaginile sexuale generate de inteligența artificială
Guvernul irlandez a început demersuri pentru a consolida cadrul legal privind distribuirea imaginilor intime generate de inteligența artificială, în contextul unei controverse recente legate de utilizarea unor instrumente AI capabile să creeze conținut sexual fără consimțământul persoanelor vizate. Subiectul a fost discutat la nivel înalt, într-o reuniune a miniștrilor, la care a participat și procurorul general al statului.
Potrivit informațiilor prezentate executivului, Coco’s Law – legea adoptată în 2020 care interzice distribuirea imaginilor intime fără consimțământ – ar putea necesita modificări pentru a răspunde noilor provocări generate de tehnologiile AI. Deși actul normativ este considerat „cuprinzător”, autoritățile admit că evoluția rapidă a inteligenței artificiale impune clarificări și extinderi legislative.
Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei, a declarat că există „zone care pot fi întărite”, subliniind că statul trebuie să se asigure că legislația ține pasul cu noile forme de abuz digital.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții Coimisiún na Meán, autoritatea irlandeză de reglementare a media, au informat miniștrii cu privire la activitatea desfășurată și la cooperarea în curs cu Comisia Europeană. Accentul cade pe responsabilitatea platformelor online mari și pe aplicarea normelor europene existente.
Guvernul de la Dublin intenționează să folosească viitoarea Președinție a Irlandei la Consiliul UE pentru a susține extinderea listei de practici interzise în cadrul AI Act, astfel încât aceasta să includă explicit generarea de imagini sexuale fără consimțământ și materialele de abuz sexual asupra copiilor realizate cu ajutorul AI.
Autoritățile irlandeze au confirmat că An Garda Síochána investighează aproximativ 200 de sesizări legate de astfel de conținut, unele dintre ele asociate cu utilizarea instrumentului AI Grok, dezvoltat de compania X. Cazurile au stârnit îngrijorări majore atât în rândul politicienilor, cât și al societății civile.
În urma presiunii publice, platforma X a anunțat că va bloca, în anumite jurisdicții, funcționalitățile care permit modificarea imaginilor persoanelor reale pentru a le prezenta în ipostaze sexualizate.
Pe lângă măsurile legislative, guvernul irlandez a decis lansarea unei campanii de informare publică și consolidarea mecanismelor de sprijin pentru victime. Acestea vor include ghiduri clare privind raportarea conținutului ilegal și accesul la asistență specializată.
Ministrul justiției, Jim O’Callaghan, împreună cu procurorul general Rossa Fanning, urmează să analizeze opțiuni legislative suplimentare pentru a întări protecția juridică.
Pentru românii care trăiesc și muncesc în Irlanda, aceste evoluții sunt relevante în contextul utilizării zilnice a rețelelor sociale și a platformelor digitale. Autoritățile subliniază importanța raportării rapide a oricărui conținut abuziv și reamintesc că legislația irlandeză oferă deja instrumente legale pentru protejarea demnității și vieții private, urmând să fie adaptată noilor realități tehnologice.
Demersurile anunțate indică o abordare fermă a statului irlandez în fața riscurilor asociate inteligenței artificiale, cu accent pe protejarea victimelor și responsabilizarea marilor platforme online.
☘️ Zeci de mii de îngrijitori din Irlanda, puși în fața unor facturi fiscale retroactive. Autoritățile promit clarificări
Zeci de mii de îngrijitori (carers) din Irlanda au început să primească, în ultimele zile, scrisori de la autoritățile fiscale prin care sunt anunțați că ar putea datora impozite restante pentru plăți sociale primite în anii anteriori. Situația a stârnit îngrijorare și reacții puternice atât în rândul beneficiarilor, cât și pe scena politică, fiind vizate în special persoanele cu venituri reduse, care îngrijesc membri ai familiei bolnavi sau cu dizabilități.
Potrivit informațiilor apărute în presa irlandeză, aproximativ 34.000 de îngrijitori au fost contactați de Revenue Commissioners, instituția responsabilă de colectarea taxelor, fiind informați că Carer’s Allowance și Carer’s Benefit sunt considerate venituri impozabile și că, în anumite cazuri, sumele nu au fost declarate corespunzător în trecut.
Pentru mulți beneficiari, aceste notificări au venit ca un șoc. Plățile sunt testate în funcție de venit (means-tested), ceea ce i-a făcut pe numeroși îngrijitori să creadă, în mod rezonabil, că nu datorează taxe suplimentare statului.
Un exemplu citat frecvent este cel al unui bărbat în vârstă de peste 80 de ani, care își îngrijește soția cu probleme grave de mobilitate. Familia acestuia se teme că ar putea primi o factură fiscală de aproximativ 6.000 de euro, reprezentând taxe retroactive pe ultimii trei ani.
Astfel de situații au alimentat temerile că persoane vulnerabile, deja aflate sub presiune emoțională și financiară, ar putea fi împinse într-o stare de anxietate profundă.
Organizațiile care reprezintă îngrijitorii au cerut o abordare mai umană. Reprezentanții Family Carers Ireland au atras atenția că mulți dintre cei afectați au venituri foarte mici și economisesc statului irlandez milioane de euro anual, prin munca lor neremunerată în sistemul de îngrijire informală.
„Este esențial ca autoritățile să trateze această situație cu compasiune. Vorbim despre oameni care deja se confruntă cu dificultăți majore”, au transmis reprezentanții organizației.
Tema a fost ridicată și în Dáil Éireann, unde mai mulți parlamentari au criticat modul în care a fost comunicată schimbarea. Aceștia au subliniat că îngrijitorii nu au încercat să evite plata taxelor, ci pur și simplu nu au fost informați clar că aceste beneficii sunt impozabile.
Unii aleși au cerut chiar reanalizarea regimului fiscal aplicat plăților pentru îngrijitori, argumentând că acestea nu ar trebui tratate ca venit obișnuit, având în vedere rolul social esențial pe care îl îndeplinesc.
De partea cealaltă, Revenue Commissioners susține că nu este vorba despre introducerea unei noi taxe, ci despre aplicarea unei reguli existente. Instituția a explicat că, în lipsa unei scutiri explicite, toate sursele de venit sunt, în principiu, impozabile.
Începând cu luna ianuarie, Department of Social Protection a început să transmită automat datele privind plățile către fisc, pentru ca impozitul să fie calculat și reținut în timp real, reducând riscul apariției unor datorii mari la final de an.
Pentru membrii comunității românești care beneficiază de Carer’s Allowance sau Carer’s Benefit, este important de știut că:
- aceste plăți sunt supuse impozitului pe venit,
- ele sunt însă scutite de USC și PRSI,
- în anumite situații poate fi necesară depunerea unei declarații fiscale pentru anii anteriori.
Autoritățile recomandă persoanelor afectate să contacteze direct Revenue sau să solicite consiliere fiscală înainte de a lua orice decizie.
Subiectul rămâne deschis, iar presiunea publică ar putea duce la modificări legislative sau la soluții de compromis, precum eșalonarea datoriilor ori amnistii parțiale. Cert este că situația a scos la iveală lipsa de informare clară și vulnerabilitatea unui segment esențial al societății irlandeze.
Pentru românii din Irlanda care îngrijesc membri ai familiei, evoluțiile din următoarele săptămâni vor fi esențiale, atât din punct de vedere financiar, cât și social.
☘️ Un fost centru IPAS din Wicklow, returnat HSE după cheltuieli de milioane de euro. Critici dure privind risipa banului public
Un episod controversat din gestionarea crizei de cazare pentru solicitanții de azil din Irlanda pare să se apropie de final. River Lodge, o locație din Newtownmountkennedy, județul Wicklow, utilizată temporar ca centru IPAS (International Protection Accommodation Service), va fi returnată Health Service Executive (HSE), după ce statul a cheltuit milioane de euro pe un sit care, potrivit criticilor, s-a dovedit impropriu pentru acest scop.
River Lodge a fost pus la dispoziția International Protection Accommodation Service de către HSE în februarie 2024, în contextul presiunilor crescânde asupra sistemului de azil. Din luna mai până în decembrie 2024, locația a fost folosită pentru cazare de urgență, sub formă de structuri tip cort, cu o capacitate de până la 96 de persoane.
Însă condițiile meteo severe din decembrie 2024 au forțat evacuarea tuturor rezidenților, autoritățile recunoscând ulterior că amplasamentul nu este adecvat pentru cazare pe termen mediu sau lung.
Potrivit datelor prezentate public, cheltuielile totale pentru River Lodge au depășit 2,8 milioane de euro în 2024, acoperind costuri precum amenajarea locului, întreținere, servicii de cazare, securitate și combustibil. Deși centrul nu a mai funcționat după decembrie 2024, cheltuielile au continuat și în 2025, ajungând la peste 1,4 milioane de euro, dintre care aproximativ 1,3 milioane de euro au fost alocate exclusiv securității, în condițiile în care locația era complet goală.
Printre alte cheltuieli raportate se numără sume pentru siguranță la incendiu, generatoare, transport, tratarea apelor uzate, apă și combustibil.
Deputatul Sinn Féin pentru Wicklow și președinte al Public Accounts Committee, John Brady, a salutat decizia de a returna situl către HSE, descriind situația drept „o risipă extraordinară și inacceptabilă a banilor contribuabililor”.
Acesta a susținut că doar presiunea publică și dezvăluirea cifrelor au determinat guvernul să pună capăt utilizării sitului, acuzându-l direct pe Simon Harris, în calitatea sa de Department of Justice, Home Affairs and Migration, că a tolerat cheltuieli nejustificate într-un context marcat de criza costului vieții.
La nivel local, consiliera Louise Fenelon Gaskin a confirmat că analizele tehnice și financiare realizate în 2025 au concluzionat că River Lodge nu poate fi transformat într-o altă formă de cazare, în special din cauza infrastructurii de apă uzată. Aceasta a declarat că va colabora cu HSE pentru a identifica o nouă destinație a sitului, care să răspundă nevoilor reale ale comunității din Newtownmountkennedy.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, cazul River Lodge ridică din nou întrebări legate de modul în care sunt gestionate fondurile publice, politicile de migrație și soluțiile de cazare de urgență. Deși presiunea asupra sistemului de azil rămâne reală, acest exemplu arată cât de costisitoare pot deveni soluțiile improvizate, în lipsa unui dialog real cu autoritățile locale și cu comunitățile afectate.
Returnarea sitului către HSE marchează finalul unui capitol tensionat, dar lasă deschisă o dezbatere mai amplă despre eficiență, transparență și responsabilitate în gestionarea crizelor sociale din Irlanda.
