☘️ Irlanda salută retragerea amenințării tarifare legate de Groenlanda. Dublin: „Un semnal că strategia UE funcționează”
Guvernul irlandez a salutat decizia președintelui american Donald Trump de a retrage amenințarea privind introducerea unor tarife comerciale suplimentare împotriva unor state europene, într-un context tensionat generat de solicitările Washingtonului legate de Groenlanda. Oficialii de la Dublin consideră această evoluție un pas important spre detensionarea relațiilor transatlantice și o confirmare a strategiei Uniunii Europene.
Vicepremierul Irlandei și ministrul de externe, Simon Harris, a descris retragerea amenințării drept „o evoluție semnificativă”, subliniind că aceasta oferă „credibilitate și consistență” abordării adoptate de Uniunea Europeană, bazată pe calm diplomatic și cooperare între statele membre.
La începutul lunii, președintele american avertizase că Statele Unite ar putea impune un tarif de 10% asupra importurilor din opt țări europene aliate, inclusiv Regatul Unit, începând cu 1 februarie, dacă acestea nu ar fi acceptat deschiderea unor negocieri privind achiziționarea Groenlandei. Irlanda nu se afla printre statele direct vizate, însă autoritățile de la Dublin au atras atenția că orice tarif aplicat unor membri UE afectează, în mod indirect, întregul bloc comunitar.
Într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Trump a reiterat interesul Statelor Unite pentru teritoriul arctic, dar a exclus explicit utilizarea forței și a anunțat ulterior retragerea amenințării tarifare, invocând discuții purtate cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, privind un posibil cadru de cooperare pentru regiunea arctică.
Simon Harris a insistat asupra importanței unei reacții comune la nivel european, reafirmând sprijinul Irlandei pentru suveranitatea Danemarca și a Groenlanda, teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei.
„Am auzit președintele Statelor Unite excluzând folosirea forței în cazul Groenlandei și, în același timp, retrăgând amenințarea privind tarifele. Rămâne mult de clarificat, iar volatilitatea persistă, dar este esențial să continuăm să acționăm colectiv, ca Uniune Europeană”, a declarat oficialul irlandez.
Totodată, Harris a subliniat necesitatea implementării integrale a acordurilor comerciale deja existente între UE și SUA, considerate esențiale pentru protejarea activității economice de ambele părți ale Atlanticului.
Vicepremierul irlandez avertizase anterior că introducerea tarifelor americane ar putea declanșa un „lanț de reacții” cu efecte semnificative asupra economiilor europene și asupra piețelor financiare globale. Potrivit unor analize realizate de autoritățile irlandeze, un tarif de 15% aplicat unei economii europene ar putea reduce creșterea economică anuală cu până la 1,5% pe termen mediu și ar putea duce la crearea a zeci de mii de locuri de muncă mai puține.
„Modelele economice pot estima impactul tarifelor, dar nu pot surprinde consecințele unei posibile rupturi fundamentale a relației transatlantice, așa cum o cunoaștem astăzi”, a avertizat Harris.
Pentru Irlanda, una dintre economiile europene cele mai dependente de comerțul cu Statele Unite, detensionarea situației este privită ca un semnal pozitiv. Retragerea amenințării tarifare este văzută nu doar ca un gest punctual, ci ca o confirmare a faptului că presiunea colectivă și diplomația coordonată pot tempera escaladările politice cu potențial economic major.
Rămâne de văzut dacă acest episod va conduce la o stabilizare durabilă a relațiilor comerciale dintre UE și SUA sau dacă tensiunile legate de Groenlanda și de politica tarifară americană vor reveni pe agenda internațională în perioada următoare.
☘️ Familie din Irlanda, autorizată după ce și-a construit casa fără permis: „Am vrut un cămin stabil și permanent”
O familie din comitatul Kilkenny, aflată ani la rând pe lista de așteptare pentru o locuință socială, a primit recent autorizație de retenție pentru o casă construită fără permis de planificare.
Cazul readuce în discuție presiunea uriașă de pe piața locuințelor din Irlanda și deciziile-limită la care ajung unele familii.
Un cuplu din zona Thomastown, comitatul Kilkenny, care și-a construit o locuință din lemn fără autorizație de planificare, a obținut în cele din urmă permisiunea de retenție din partea autorităților locale. Rebecca și Noel Somers au ridicat o casă tip cabană și un spațiu de depozitare pe un teren situat lângă locuința părinților, după ce au petrecut ani de zile pe lista de așteptare pentru o locuință socială.
Potrivit documentelor depuse la dosar, Rebecca Somers se afla pe lista de așteptare pentru locuințe a consiliului local de aproximativ nouă ani, alături de fiica sa minoră. În lipsa unei perspective clare pentru obținerea unei locuințe și fără posibilitatea de a contracta un credit ipotecar, cei doi au decis să își construiască propriul cămin.
Casa, cu o suprafață de aproximativ 113 metri pătrați, include o zonă de living și bucătărie, două dormitoare, baie, un dormitor matrimonial cu baie proprie, o cameră utilitară, un birou și un balcon. De asemenea, a fost construit un mic spațiu de depozitare din lemn, sub pragul de 25 de metri pătrați.
Cuplul a declarat că, la momentul construirii, a considerat că dimensiunile reduse ale construcției nu impuneau obținerea unei autorizații de planificare. Ulterior, după primirea unei scrisori de avertizare din partea Kilkenny County Council, familia a inițiat procedura legală pentru obținerea autorizației de retenție.
„Au economisit și au construit casa cu scopul de a oferi familiei un cămin stabil și permanent”, se arată în documentele depuse. „Nu a existat intenția de a eluda legislația, ci dorința de a avea o locuință decentă.”
Arhitectul James McCormack, de la James Architectural Design, care a gestionat aplicația, a explicat că locuința a fost poziționată și proiectată astfel încât să se integreze discret în peisajul rural.
„Construcția este modestă, nu iese în evidență și se potrivește cu tiparul de dezvoltare al zonei. Propunerile includ și modificări de finisaj exterior, pentru a se armoniza mai bine cu arhitectura tradițională locală”, a declarat acesta.
Consiliul local a confirmat că dezvoltarea este „acceptabilă din punct de vedere al designului și calității arhitecturale” și că nu afectează negativ zona sau proprietățile din vecinătate. De asemenea, s-a remarcat faptul că locuința este greu vizibilă de pe drumul public, datorită vegetației mature din zonă.
Săptămâna trecută, Kilkenny County Council a acordat autorizația de retenție, sub rezerva respectării mai multor condiții, printre care instalarea unui nou sistem de tratare a apelor uzate.
Cazul familiei Somers reflectă situația tot mai des întâlnită în Irlanda, unde criza locuințelor împinge unele familii să recurgă la soluții neconvenționale pentru a avea un acoperiș deasupra capului. Pentru mulți, ani de așteptare pe listele de locuințe sociale și accesul limitat la credite ipotecare lasă puține opțiuni reale.
Pentru această familie, decizia autorităților reprezintă nu doar o regularizare administrativă, ci șansa de a-și consolida rădăcinile într-o comunitate în care au legături de generații.
☘️ Aproape 1.000 de servicii de îngrijire a copiilor s-au închis în Irlanda în ultimii șase ani. Criza childcare continuă să afecteze familiile
Aproape 1.000 de servicii de îngrijire și educație timpurie a copiilor s-au închis în Irlanda din 2019 până în prezent, potrivit unor date oficiale obținute de RTÉ de la Department of Children. Situația evidențiază presiunile tot mai mari asupra sectorului de childcare și dificultățile cu care se confruntă atât furnizorii de servicii, cât și părinții, inclusiv mii de familii din comunitatea românească din Irlanda.
Cifre îngrijorătoare: mai multe închideri decât deschideri
Conform datelor oficiale, 977 de servicii de îngrijire timpurie a copiilor au fost închise din 2019, în timp ce doar 579 de noi unități au fost deschise în aceeași perioadă. În paralel, aproximativ 40.000 de copii se află în prezent pe liste de așteptare pentru un loc într-o creșă sau grădiniță, la nivel național.
Federația Furnizorilor de Educație pentru Copilăria Timpurie (FECP) avertizează că principalele cauze ale închiderilor sunt costurile în creștere, lipsa de personal și finanțarea insuficientă din partea statului.
Programul ECCE și limitele finanțării
Programul guvernamental Early Childhood Care and Education (ECCE) oferă educație preșcolară gratuită copiilor cu vârste între 2 ani și 8 luni și 5 ani, timp de trei ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Cu toate acestea, furnizorii spun că finanțarea de 69–82 de euro pe copil pe săptămână nu acoperă cheltuielile reale.
„Costurile cresc constant – chirii, utilități, taxe, salarii, contribuții la pensii – dar finanțarea rămâne aproape neschimbată”, au explicat mai mulți operatori din sector, citați de RTÉ. În unele cazuri, proprietarii de creșe spun că nici măcar nu își mai pot plăti propriul salariu.
Schemele guvernamentale și retragerile din sistem
Schema de core funding, introdusă în 2021, oferă sprijin financiar furnizorilor de childcare în schimbul înghețării taxelor percepute părinților. Deși peste 4.000 de servicii sunt înscrise în prezent, 177 de unități s-au retras din schemă în primii trei ani, pentru a putea crește taxele și a supraviețui financiar.
Unii operatori spun că ieșirea din schemă le-a permis să ajusteze tarifele în funcție de inflație, însă acest lucru a pus o presiune suplimentară asupra părinților, mulți dintre ei deja afectați de costul ridicat al vieții în Irlanda.
Poziția Guvernului: investiții și planuri pe termen lung
Ministrul pentru Copii, Dizabilități și Egalitate, Norma Foley, a recunoscut că familiile cu copii între 1 și 3 ani sunt cele mai afectate de lipsa locurilor disponibile. Ea a subliniat că statul investește în prezent 1,5 miliarde de euro anual în sectorul de childcare și că finanțarea pentru personal a crescut cu 45 de milioane de euro.
Guvernul a anunțat recent și un program de investiții în creșe de stat, care presupune achiziționarea de clădiri dedicate îngrijirii copiilor, fiecare cu peste 100 de locuri. Primele spații ar urma să devină operaționale până la începutul anului 2027.
Critici politice și îngrijorări din sector
Inițiativa a fost întâmpinată cu scepticism de reprezentanții industriei, care reclamă lipsa consultării cu furnizorii existenți. În plan politic, lidera partidului Sinn Féin, Mary Lou McDonald, a acuzat Guvernul că nu a livrat promisiunea unui sistem de childcare accesibil.
La rândul său, Taoiseach-ul Micheál Martin a declarat că statul este deja profund implicat în sector și că noile investiții sunt menite să reducă presiunea asupra familiilor.
Impact direct asupra comunității românești
Pentru multe familii românești din Irlanda, lipsa locurilor în creșe și costurile ridicate reprezintă un obstacol major în integrarea profesională și socială. Accesul limitat la servicii de childcare afectează în special părinții care lucrează în schimburi, în domenii precum sănătatea, construcțiile sau ospitalitatea.
Criza childcare rămâne astfel una dintre cele mai sensibile probleme sociale din Irlanda, cu efecte directe asupra economiei, pieței muncii și vieții de zi cu zi a zeci de mii de familii.
☘️ Irlanda va introduce plățile contactless în transportul public abia din 2028.
Plățile contactless vor deveni realitate în transportul public din Irlanda începând cu anul 2028, marcând una dintre cele mai importante modernizări ale sistemului de ticketing din ultimele decenii. Anunțul a fost făcut de National Transport Authority (NTA), care a confirmat că noul sistem va permite utilizarea cardurilor bancare, telefoanelor mobile și dispozitivelor inteligente pentru accesul la autobuze, trenuri, tramvaie și servicii regionale.
Deși tehnologia este deja larg răspândită în marile orașe europene inclusiv în București, Dublin rămâne una dintre ultimele capitale care nu oferă încă această facilitate. Implementarea sa este programată să înceapă în zona metropolitană extinsă a Dublinului, urmând ca sistemul să fie extins treptat la nivel național.
Cum va funcționa noul sistem de plată
Potrivit NTA, pasagerii vor putea „tapa” la urcare folosind cardul bancar sau telefonul, iar costul călătoriei va fi calculat retrospectiv, pe baza traseului parcurs, urmând să fie debitat ulterior din contul utilizatorului. Modelul este similar cu cel folosit deja în alte rețele europene de transport public.
Autoritățile subliniază că Leap Card-ul va rămâne valabil, alături de permisele de călătorie gratuite și produsele tarifare cu discount, acestea urmând să fie acceptate pe toată durata tranziției.
Investiții majore în infrastructură
Modernizarea sistemului presupune o investiție amplă în infrastructură. Conform datelor oficiale:
- aproximativ 240 de porți de acces din gările feroviare vor fi modernizate;
- peste 1.000 de validatoare vor fi instalate în stațiile Luas și Iarnród Éireann;
- mai mult de 2.800 de validatoare vor fi montate în autobuzele din zona Dublinului.
Scopul este crearea unui sistem unic și integrat, care să acopere toate modurile de transport public.
Cine implementează proiectul
Contractul pentru implementarea sistemului de plăți contactless a fost câștigat în 2024 de Indra Group, o companie spaniolă de tehnologie și apărare, cu experiență în proiecte similare la nivel internațional. Compania a colaborat anterior cu autoritățile irlandeze la dezvoltarea platformei de plată pentru autostrăzi și la sistemul de taxare al Dublin Tunnel.
Cu ocazia lansării proiectului, Indra Group a deschis un birou în Dublin, investiție care va crea inițial aproximativ 40 de locuri de muncă, cu extinderi planificate pe măsură ce programul avansează.
Reacția autorităților
Ministrul Transporturilor, Darragh O’Brien, a declarat că noul sistem va face transportul public „mai simplu și mai accesibil pentru toți cetățenii”, subliniind importanța modernizării într-o economie digitalizată.
La rândul său, directorul executiv al NTA, Anne Shaw, a afirmat că proiectul reflectă „angajamentul ferm de a oferi pasagerilor din Irlanda un sistem de plată modern și integrat”, la nivelul standardelor europene.
Ce înseamnă schimbarea pentru comunitatea românească din Irlanda
Pentru românii care trăiesc și muncesc în Irlanda, introducerea plăților contactless ar putea însemna mai multă flexibilitate, în special pentru cei care folosesc ocazional transportul public sau pentru cei aflați la început de drum, care nu dețin încă un Leap Card.
Totodată, tranziția graduală și menținerea sistemelor existente oferă o perioadă de adaptare, evitând excluderea pasagerilor care preferă metodele clasice de plată.
O modernizare așteptată, dar întârziată
Deși anunțul a fost primit pozitiv, calendarul – cu implementare completă abia în 2028 – ridică semne de întrebare, având în vedere că sisteme similare funcționează de ani buni în alte capitale europene. Autoritățile irlandeze susțin însă că dimensiunea rețelei și integrarea tuturor operatorilor necesită timp și investiții considerabile.
☘️ Guvernul irlandez va numi un „țar al locuințelor” în următoarele opt săptămâni. Miza: accelerarea construcției de locuințe
Guvernul Irlandei urmează să numească, în următoarele opt săptămâni, un nou coordonator național pentru politici de locuire, cunoscut informal drept „țarul locuințelor”. Anunțul a fost făcut de ministrul locuințelor, James Browne, în contextul intensificării presiunilor publice legate de criza locuințelor, una dintre cele mai acute probleme sociale și economice din Irlanda.
Funcția va fi ocupată în urma unui proces de recrutare deschis, lansat oficial în luna octombrie a anului trecut, iar salariul anual oferit este de aproximativ 217.000 de euro.
De la controversă la competiție deschisă
Inițial, Guvernul intenționa să-l numească în această funcție pe Brendan McDonagh, directorul executiv al National Asset Management Agency (NAMA). Planul prevedea ca acesta să fie detașat la noul Housing Activation Office, păstrându-și salariul actual, estimat la aproximativ 430.000 de euro pe an.
Această propunere a generat controverse politice și critici din partea opoziției și a societății civile, în special din cauza nivelului ridicat de remunerație. În urma reacțiilor, Brendan McDonagh și-a retras candidatura, iar Guvernul a decis organizarea unei competiții publice pentru ocuparea postului.
Rol strategic în creșterea ofertei de locuințe
Potrivit ministrului James Browne, persoana selectată va avea un rol-cheie în coordonarea și accelerarea livrării de locuințe, lucrând direct cu autoritățile locale, agențiile de stat și sectorul privat. Noul „țar al locuințelor” va conduce Housing Activation Office, structură creată anul trecut tocmai pentru a elimina blocajele administrative și infrastructurale care întârzie proiectele rezidențiale.
„Procesul de recrutare este în desfășurare. Am primit aplicații atât din sectorul public, cât și din cel privat, iar ne așteptăm ca numirea să fie finalizată în următoarele săptămâni”, a declarat ministrul Browne.
Fond de investiții de un miliard de euro pentru infrastructură
Anunțul privind numirea noului coordonator vine în paralel cu lansarea primei runde a unui fond de investiții de 1 miliard de euro, destinat dezvoltării infrastructurii necesare construirii de locuințe. Fondul va fi accesibil autorităților locale și Land Development Agency, agenția statului responsabilă de dezvoltarea terenurilor publice.
Printre proiectele eligibile se numără:
- lucrări de prevenire a inundațiilor;
- drumuri de acces către noi dezvoltări rezidențiale;
- extinderea rețelelor de electricitate și utilități;
- alte intervenții esențiale pentru deblocarea construcțiilor.
Autoritățile locale vor trebui să indice clar numărul de locuințe care pot fi livrate cu ajutorul acestui sprijin financiar. Proiectele finanțate trebuie finalizate cel târziu în 2026–2028.
Presiune crescută asupra autorităților locale
Guvernul a transmis un mesaj ferm către consiliile locale, subliniind că responsabilitatea livrării efective a locuințelor revine, în mare parte, acestora.
„Autoritățile locale știu că aceste fonduri sunt disponibile. Dacă nu sunt pregătite să aplice la timp, aceasta este o problemă care le aparține”, a declarat James Browne.
La rândul său, viceprim-ministrul Irlandei, Simon Harris, a afirmat că „lista de scuze pentru care nu se construiesc suficiente locuințe începe să se subțieze”, făcând trimitere la reformele recente din sistemul de planificare urbană și la finanțarea suplimentară acordată dezvoltatorilor publici.
Ce înseamnă acest lucru pentru românii din Irlanda
Pentru comunitatea românească din Irlanda, evoluțiile din sectorul locuințelor sunt deosebit de relevante. Chiriile ridicate, oferta limitată și competiția acerbă pentru locuințe afectează direct viața de zi cu zi a mii de familii și lucrători români.
Numirea unui coordonator dedicat și alocarea unor fonduri semnificative pentru infrastructură sunt văzute de Guvern drept pași esențiali pentru stabilizarea pieței. Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri se vor traduce, în practică, într-un ritm mai rapid de construcție și într-o presiune mai mică asupra chiriilor.
În următoarele luni, atenția se va concentra pe identitatea persoanei numite în funcție și pe primele rezultate concrete ale Housing Activation Office — rezultate așteptate cu interes de toți cei afectați de criza locuințelor, inclusiv de românii care trăiesc și muncesc în Irlanda.
