☘️ Val de noi angajați Garda în centrul Dublinului, în timp ce ministrul Justiției analizează recrutarea de personal din PSNI
Dublinul va primi un suflu nou în lupta pentru siguranța publică: 66 de noi angajați Garda urmează să fie repartizați în două dintre cele mai aglomerate secții din centrul capitalei – Store Street și Pearse Street. Decizia vine într-un moment în care autoritățile caută să întărească prezența forțelor de ordine în zonele afectate de revoltele din noiembrie 2023.
Surse din cadrul guvernului au dezvăluit că această redistribuire a fost discutată discret între ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, și comisarul Garda, Drew Harris, aflat la final de mandat. Motivul? Considerente operaționale – dar și o dorință clară de a nu alimenta tensiunile sociale dintr-un oraș care încă resimte urmările protestelor violente.
Investiții masive după revolte
De la incidentele din noiembrie, guvernul a investit aproape 9 milioane de euro în echipamente de ordine publică. Printre cele mai notabile achiziții se numără două tunuri cu apă cumpărate de la Police Service of Northern Ireland (PSNI), fiecare la un cost de un milion de euro. Acestea au fost deja reparate, recalibrate și sunt acum pregătite să intervină pe străzile irlandeze dacă va fi nevoie.
În plus, Garda a fost dotată cu veste antiglonț în valoare de 2,7 milioane de euro, costume pentru intervenții în caz de revoltă de aproape 400.000 de euro și veste speciale pentru protejarea trunchiului – cunoscute sub numele de flak jackets – în valoare de peste 280.000 de euro. Nu au fost uitate nici echipamentele de autoapărare, Garda primind spray-uri cu gaz CS și piper în valoare totală de 325.000 de euro, menite să asigure o reacție mai eficientă în situații critice.
Un plan controversat: recrutarea din rândurile PSNI
Într-o declarație recentă în Dáil, ministrul O’Callaghan a admis că ia în calcul posibilitatea ca ofițeri activi ai PSNI care locuiesc în Irlanda să fie recrutați direct în Garda. Această idee vine în contextul în care cererea de noi angajați Garda este în continuă creștere, iar un al doilea colegiu de formare pare să devină o necesitate pentru a face față numărului tot mai mare de candidați.
În prezent, pentru a deveni membru al Garda, un ofițer din PSNI ar trebui să renunțe complet la funcția actuală și să urmeze cursurile la Templemore, ceea ce ar însemna o schimbare dificilă de parcurs profesional.
„Voi discuta cu conducerea Garda pentru a afla dacă există un interes real din partea acestor persoane. Dacă anumite condiții pot fi îndeplinite, această abordare ar putea fi un mod util și rapid de a crește efectivele”, a explicat O’Callaghan.
În plus, el a subliniat că nimic nu îi oprește pe cei din Irlanda de Nord care nu sunt membri ai PSNI să aplice direct pentru Garda – ba chiar ar putea avea parte de condiții mai avantajoase decât cele din serviciul nord-irlandez.
Mai mulți angajați Garda, dar mai puțini per capita
Deși numărul total al membrilor Garda a ajuns la 14.167 – o creștere de aproximativ 10% din 2015 până în prezent – opoziția atrage atenția că, raportat la creșterea populației, numărul de angajați Garda per capita este acum mai mic decât în 2005. Această discrepanță alimentează îngrijorări legate de capacitatea reală a forțelor de ordine de a menține siguranța într-un oraș aflat într-o continuă expansiune și tot mai complex din punct de vedere social.
O capitală în căutare de echilibru
Dublinul, un oraș vibrant și dinamic, se confruntă cu provocări din ce în ce mai variate – de la proteste violente, la tensiuni legate de migrație și la o percepție publică în schimbare cu privire la rolul și eficiența autorităților. În acest context, redistribuirea ofițerilor către zonele fierbinți ale capitalei poate fi interpretată atât ca o măsură practică, cât și ca un semnal politic: Garda nu se retrage, ci își reafirmă prezența exact acolo unde este cel mai mult nevoie de ea.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri – combinate cu eventualele recrutări din rândurile PSNI – vor reuși să reconstruiască încrederea comunității și să aducă stabilitate în străzile din centrul Dublinului. Până atunci, toate privirile sunt ațintite asupra noilor recruți și asupra pașilor următori ai Ministerului Justiției.
☘️ Garron Noone, între sinceritate și furtună digitală: cum o opinie despre imigrație a aprins rețelele sociale
Garron Noone, comediant și muzician devenit celebru pentru recenziile sale culinare și energia inconfundabilă, a ales să dispară de pe rețelele sociale în urma unui val intens de reacții la o opinie personală despre imigrație în Irlanda. Cu peste 1,7 milioane de urmăritori doar pe TikTok, Noone era una dintre cele mai cunoscute figuri din onlineul irlandez — însă sinceritatea sa l-a plasat în centrul unei controverse virale.
Totul a început când fanii l-au „inundat” cu mesaje, cerându-i să comenteze despre vizita lui Conor McGregor la Casa Albă de Ziua Sfântului Patrick. Deși Noone a mărturisit că nu obișnuiește să abordeze teme politice, a decis să își exprime gândurile — într-un videoclip în care a atins subiecte precum imigrația, economia Irlandei, guvernarea și figura controversată a lui McGregor.
Un mesaj sincer, dar greu de digerat
În clipul său, Noone a declarat că „există, fără îndoială, o problemă legată de imigrație în Irlanda”, subliniind că acest lucru nu înseamnă că oamenii nu doresc ca refugiații să fie primiți sau ca cei care caută o viață mai bună să nu aibă loc aici. El a punctat că sistemele actuale sunt „exploatate” și că guvernul nu oferă spațiu pentru exprimarea îngrijorărilor legate de acest subiect, ceea ce alimentează frustrări sociale.
„Irlanda devine una dintre cele mai bogate țări din lume, dar calitatea vieții pentru majoritatea oamenilor e în scădere. Orașele și satele sunt tot mai nesigure”, a spus Noone. A adăugat că problema nu este exclusiv imigrația, dar este o realitate care nu poate fi ignorată. „Dacă nu vezi asta, înseamnă că nu ai ieșit din casă.”
Cuvinte răstălmăcite și reacții în lanț
Deși și-a clarificat poziția ulterior pe Instagram, spunând că este „complet absurd” să fie considerat anti-imigrație și reiterând că a condamnat acțiunile extreme ale dreptei radicale în urma revoltelor din Dublin, valul de critici nu s-a oprit. A explicat că mesajul său nu a fost despre excludere, ci despre necesitatea de a discuta deschis despre realitățile sociale, pentru a evita radicalizarea și divizarea societății.
„Dacă astfel de subiecte nu pot fi discutate deschis și rămân doar în camerele de ecou online, situația nu face decât să se agraveze”, a avertizat el.
Totuși, în ciuda intențiilor sale declarate, declarațiile lui Noone au fost preluate de conturi proeminte anti-imigrație, inclusiv de fratele lui Andrew Tate, Tristan Tate, care a afirmat: „Garron Noone nu a greșit cu nimic.”
Susținere și solidaritate din partea altor influenceri
În mijlocul furtunii digitale, influenceri de top i-au sărit în apărare. Eric Roberts l-a numit „o comoară națională” și a spus că reacțiile împotriva sa sunt „horrifice”. „A fost întrebat ce părere are. A spus ce crede. Și acum e ostracizat? E absurd.” Miriam Mullins a fost și mai directă: „A fost alungat de pe internet. A fost hărțuit doar pentru că și-a spus părerea.”
Ea a adăugat că influencerii simt o presiune uriașă de a vorbi despre teme politice, dar indiferent ce fac, sunt criticați. „Parcă orice ai face, tot e greșit. De ce se răstălmăcește tot ce spune cineva?”
Mai mult decât o controversă personală
Cazul Garron Noone a ajuns să fie discutat nu doar în cercurile online, ci și în politică. David Cullinane, parlamentar Sinn Féin, a reacționat spunând că este „trist” că Noone a ales să își închidă conturile: „Nu există nimic rasist în el. Și nu e rasism să vorbești despre imigrație.”
Discuția s-a extins mult dincolo de ceea ce părea inițial un simplu comentariu personal. A devenit o reflecție asupra rolului influenței digitale, al modului în care rețelele sociale gestionează opiniile, dar și asupra tensiunilor reale care traversează societatea irlandeză.
☘️ Citywest încasează 1,3 milioane de euro pe săptămână din găzduirea refugiaților: Afacerea imobiliară care prosperă în criza umanitară
Hotelul și centrul de conferințe Citywest din Saggart, cel mai mare din Irlanda, a devenit epicentrul unei afaceri extrem de profitabile în contextul crizei refugiaților: peste 68,2 milioane de euro au fost plătiți anul trecut către operatorul complexului pentru cazarea ucrainenilor și a solicitanților de protecție internațională. Cifra înseamnă un venit mediu de 1,3 milioane de euro pe săptămână, o sumă care a generat reacții amestecate în rândul opiniei publice.
Deținut de fondul de investiții Tetrarch Capital, Citywest dispune de 764 de paturi și a fost transformat într-un spațiu de cazare de urgență pe fondul valului de persoane strămutate din cauza războiului și a crizelor umanitare.
Bugetul uriaș al statului: 5 milioane de euro pe zi pentru cazare
Datele publicate recent de Departamentul pentru Copii arată că în total, statul irlandez a cheltuit 1,84 miliarde de euro în 2024 pentru cazarea refugiaților ucraineni și a solicitanților de protecție internațională. Deși este o scădere față de cei 2,13 miliarde plătiți în 2023, bugetul zilnic a rămas impresionant: aproximativ 5 milioane de euro pe zi.
Reducerea totalului se explică în principal printr-o scădere de 648 de milioane de euro a cheltuielilor pentru cazarea ucrainenilor (de la 1,49 miliarde în 2023 la 842 milioane în 2024). În contrast, sumele plătite pentru solicitanții de protecție internațională au crescut cu 54%, de la 651,7 milioane la 1 miliard de euro.
Citywest nu e singurul beneficiar
În timp ce Citywest rămâne lider detașat, și alte entități private au încasat sume semnificative. Firma IGO Emergency Management Services a primit 12,46 milioane de euro în ultimul trimestru, iar lanțul Travelodge Hotels a fost plătit cu 11 milioane de euro pentru aceeași perioadă. Hotelul Red Cow, operat de Guestford, a primit 8,56 milioane, iar Holiday Inn Dublin Airport, 8 milioane de euro.
Breaffy House Resort din județul Mayo, operat de Tirawley Ltd, a încasat 5,56 milioane de euro, în timp ce Mosney Holidays PLC, cunoscut pentru infrastructura sa de cazare, a primit 9,5 milioane de euro.
Politicieni implicați în afacere
Un detaliu care a stârnit și mai mult interes a fost prezența unor politicieni în lista beneficiarilor. Pensinea Rosemount, deținută de parlamentarul independent Michael Healy-Rae, a încasat 24.280 de euro în ultimul trimestru, iar în total, pe parcursul a doi ani și trei luni, a primit 1,22 milioane de euro pentru cazarea refugiaților ucraineni.
Un alt caz notabil este cel al companiei Brimwood UC, controlată de fostul antrenor GAA din Monaghan, Seamus “Banty” McEnaney, care a încasat 3,5 milioane de euro în ultimul trimestru, adăugându-se la cei 50,4 milioane de euro primiți în cele șapte trimestre anterioare.
Cazuri controversate și opinii împărțite
Planurile de a găzdui solicitanți de protecție internațională în hotelul D Hotel din Drogheda au stârnit tensiuni în comunitate. Totuși, datele recente arată că proprietarii au primit 7,7 milioane de euro doar în ultimele trei luni ale anului.
Tot în acest context, compania Winward Management Ltd, deținută de hotelierul Patrick Coyle, a încasat 5,9 milioane de euro, iar firma de securitate Allpro Security Services a fost plătită cu 6,1 milioane de euro pentru serviciile prestate.
Între responsabilitate socială și profit comercial
Pe măsură ce Irlanda continuă să răspundă nevoilor umanitare ale zecilor de mii de oameni fugiți din calea războaielor sau a persecuțiilor, realitatea financiară a acestei intervenții devine din ce în ce mai vizibilă. Sumele impresionante încasate de hoteluri, pensiuni și companii de securitate ridică întrebări serioase despre sustenabilitate, echitate și oportunism.
În timp ce unii văd în acest mecanism o formă necesară și eficientă de sprijin, alții se întreabă dacă nu cumva o parte din criză este întreținută și de potențialul financiar al acestui nou „model de business” bazat pe urgență socială.
☘️ Camere pe mașinile de gunoi: Cum ne „spionează” gunoierii și de ce urmărirea contaminării deșeurilor a devenit crucială
Poate că ai observat, recent, o cameră montată pe camionul de gunoi care îți golește tomberoanele. Nu, nu e paranoia – e real. Compania de salubritate Panda a început să echipeze mașinile de colectare cu camere video, într-un efort de a îmbunătăți obiceiurile de reciclare ale clienților. Ce se întâmplă de fapt? Și de ce această măsură aparent drastică este considerată necesară?
De ce sunt montate camere pe mașinile de colectare?
Este un program-pilot care urmărește să monitorizeze, în timp real, conținutul fiecărui tomberon de reciclare în momentul în care acesta este golit în mașina de gunoi. Obiectivul? Identificarea cazurilor de contaminare a deșeurilor reciclabile – o problemă majoră și adesea invizibilă.
Ce înseamnă, mai exact, „contaminare”?
Contaminarea apare atunci când în coșul de reciclare ajung obiecte greșite sau nespălate – de exemplu, un recipient de iaurt încă plin sau o cutie de pizza unsuroasă. Potrivit Repak, organismul care reglementează și finanțează colectarea reciclabilă în Irlanda, un singur obiect contaminat poate face ca întregul conținut al tomberonului să nu mai fie reciclabil.
Deșeurile ude sau murdare degradează hârtia și cartonul, lipesc alte materiale plastice între ele și încurcă sistemele automate de sortare. În final, tot ce ar fi putut fi refolosit ajunge la groapa de gunoi sau la incinerator.
Cât de mare este problema?
Un studiu realizat de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) în septembrie 2024 a arătat că peste o treime din deșeurile aruncate în tomberoanele de reciclare nu erau, de fapt, reciclabile. Fie erau plasate greșit, fie erau contaminate. Mai mult, Repak a transmis recent că 1 din 3 persoane nu înțelege consecințele unei greșeli aparent banale – cum ar fi aruncarea unei conserve nespălate.
Ce se întâmplă dacă sunt „prins” cu tomberonul greșit?
În prezent, Panda afirmă că nu vor exista sancțiuni, ci doar notificări și recomandări: un mesaj clar despre ce nu a fost în regulă cu deșeurile și cum să procedezi pe viitor. Alte țări au adoptat metode mai drastice – de exemplu, aplicarea unor autocolante vizibile pe tomberoane, pentru „rușinarea publică” a celor care nu respectă regulile. În Irlanda, nu s-a ajuns încă acolo, dar, teoretic, rămâne o opțiune.
Taxe suplimentare? Deocamdată nu se iau în calcul, dar dacă obiceiurile nu se îmbunătățesc, ideea nu este exclusă pe termen lung.
Cum pot evita problemele?
Regula de aur promovată de companiile de salubritate este simplă:
Curat, uscat și liber.
Adică: spală recipientele, lasă-le să se usuce și nu le pune în pungi sau legate între ele. Chiar și dacă ai aruncat accidental un obiect nereciclabil, dacă este curat și izolat, e mult mai ușor de separat ulterior.
Activistii de mediu merg și mai departe și ne reamintesc de mantra de bază:
Refuză, Redu, Refolosește.
Dacă nu am cumpăra produse excesiv ambalate sau articole de unică folosință, nu am avea nevoie să reciclăm atât de mult.
Spionaj sau responsabilitate colectivă?
Pentru unii, ideea camerelor video pe mașinile de gunoi pare un pas prea departe – o intruziune în viața privată. Pentru alții, e o măsură necesară într-o criză globală a deșeurilor, în care fiecare greșeală aparent minoră are efecte semnificative.
☘️ Tânăr electrician prins cu 135 km/h într-o zonă de 60: „O greșeală prostească”, spune el în fața instanței
Un șofer începător a fost amendat cu 500 de euro după ce a recunoscut că a condus cu peste dublul limitei legale de viteză, într-un incident petrecut în vestul Dublinului. Kevin Greidans, un ucenic electrician în vârstă de 25 de ani, a descris gestul drept „o greșeală prostească” — iar judecătorul care a audiat cazul l-a avertizat că viitorul său promițător depinde de alegeri mai înțelepte pe drumurile publice.
Incidentul a avut loc pe 30 aprilie, pe Bohernabreena Road, Dublin 24, unde garda era prezentă pentru un control de rutină al vitezei. Greidans a fost surprins conducând cu 135 km/h într-o zonă cu limită de 60 km/h, pe un drum ud și în condiții meteo nefavorabile.
Inițial, tânărul fusese acuzat de conducere periculoasă, însă după audierea probelor, judecătorul John Hughes a fost de acord să reducă acuzația la conducere neglijentă, o infracțiune mai puțin gravă, dat fiind că zona era liniștită la momentul incidentului și nu au fost observați pietoni.
„Totul merge bine pentru el, dacă nu se omoară singur din cauza vitezei”, a remarcat judecătorul, adăugând că tânărul are perspective solide în carieră, ceea ce face cu atât mai importantă respectarea regulilor de siguranță rutieră.
Un alt detaliu relevant este faptul că, în momentul reținerii, Greidans era șofer începător, fără însoțitor autorizat — o încălcare suplimentară a legislației pentru cei aflați încă în perioada de învățare.
Avocatul apărării a subliniat că Greidans și-a recunoscut fapta, nu a mai avut probleme cu legea și, între timp, și-a obținut permisul de conducere complet, având nevoie de el pentru a se deplasa pe distanțe lungi în scop profesional.
„Acceptă că viteza a fost excesivă. Nu ar fi trebuit să se întâmple. A fost o greșeală prostească”, a declarat avocatul său.
Deși a scăpat de acuzația mai severă, cazul lui Kevin Greidans servește drept memento clar: drumurile nu sunt loc pentru teste de viteză. Iar pentru șoferii tineri, o singură greșeală poate avea urmări grave — nu doar în instanță, ci și în viață.
☘️ Un escroc a distrus visul unui adolescent de a merge la Electric Picnic: Băiatul a fost păcălit cu bilete false, după luni întregi de economii
Un adolescent irlandez și-a văzut visul spulberat după ce un escroc i-a vândut bilete false la festivalul Electric Picnic, luându-i toți banii câștigați cu greu dintr-un job part-time. Cazul, judecat recent la Dublin District Court, a stârnit indignare, mai ales după ce s-a aflat că inculpatul, Sean Carroll (31 de ani), are o lungă listă de condamnări anterioare pentru înșelăciune și furt.
Tânărul victimă a fost atras în capcană printr-un anunț postat pe Facebook. A aranjat să se întâlnească cu Carroll în fața magazinului Arnotts din centrul Dublinului, pe 26 iulie 2019, unde a plătit 550 de euro pentru două bilete la festival. Fericit că va merge împreună cu prietenii, a păstrat cu grijă biletele… până când a aflat că erau false.
Într-o declarație de impact emoțional prezentată în instanță, adolescentul a povestit cât de entuziasmat fusese și cât de mult muncise pentru a strânge banii.
„Am lucrat într-un job part-time. Eram atât de fericit că pot merge cu toți prietenii mei… Când am aflat că biletele erau false, m-am simțit ca un prost. Nu doar că am pierdut 550 de euro, dar nici nu am mai mers la concert. A fost devastator.”
Judecătorul John Hughes a descris frauda drept „premeditată” și a subliniat faptul că adolescentul fusese „swizzed și diddled” (păcălit și înșelat) de Carroll, care „știa exact ce face”.
Infracțiuni multiple și comportament șocant în pandemie
Însă povestea lui Sean Carroll nu se oprește aici. Pe lângă escrocheria cu biletele, bărbatul a fost implicat în mai multe fapte grave, inclusiv:
- Pe 3 aprilie 2020, a smuls telefonul unei femei la stația de tramvai Luas din fața Four Courts, după ce i-a cerut ora. A fost prins ulterior având asupra sa telefonul furat.
- A doua zi, în timp ce era suspectat de furt într-un magazin Centra de pe Swords Road, Santry, Carroll a tușit spre managerul magazinului și a spus că are Covid, într-un moment în care Irlanda se confrunta cu valuri mortale de infectări. De asemenea, avea la el o seringă.
Apărarea a menționat că Sean Carroll luptă cu dependența de droguri de ani de zile, dar acest detaliu nu a schimbat cursul deciziei instanței.
18 luni de închisoare
Judecătorul Hughes l-a condamnat pe Carroll la 18 luni de închisoare, subliniind gravitatea acțiunilor sale și impactul devastator pe care l-au avut asupra victimelor – în special asupra tânărului păcălit, care și-a pierdut economiile și bucuria de a participa la un eveniment important din viața lui.
Întrebat dacă intenționează să ofere compensații victimei, Carroll a spus că toți banii săi sunt destinați copilului său.
