☘️ O hoață a târât pe capota mașinii un agent de pază care încerca să o oprească după un furt de 314 €
Ultimele știri din Irlanda – Un caz șocant a ajuns recent în atenția Dublin District Court, după ce un agent de pază a fost târât pe capota unei mașini de către o femeie prinsă la furt într-un magazin Mr Price din Artane. Judecătorul a descris comportamentul acesteia drept „rușinos” și a decis condamnarea la închisoare.
Incidentul
Pe 24 noiembrie 2023, Anne Margaret McDonagh, în vârstă de 53 de ani, împreună cu nora sa, Mary Louise Maughan (34 de ani), și o altă femeie, au ajuns cu un Ford Focus C-Max în parcarea centrului comercial Butterly Business Park. Au intrat în magazin și au umplut mai multe sacoșe cu produse în valoare de 314 de euro, pe care au încercat să le scoată fără plată.
Agentul de pază le-a observat și a început să le filmeze cu telefonul mobil. Atunci când femeile s-au întors la mașină, acesta a încercat să le blocheze. Mașina a pornit spre el, iar bărbatul a fost nevoit să sară pe capotă pentru a nu fi lovit direct.
„M-a târât 10–15 metri. Strigam continuu ‘Opriți mașina, vă rog!’, dar șoferița accelera, nu încetinea”, a declarat agentul. În cele din urmă, acesta a sărit și, din fericire, nu a fost rănit.
Apărarea acuzatelor
În fața Gardei, McDonagh a susținut că a crezut că bărbatul este „un răpitor sau un criminal” și că el ar fi fost cel care „s-a aruncat pe capotă”. „Încerca să fie Superman… să fie un erou. Și-a pus viața în pericol 100%”, a afirmat ea în declarație.
Nora sa, Maughan, a fost de asemenea implicată în furt, instanța considerând fapta lor ca fiind un „plan premeditat”.
Decizia instanței
Judecătorul John Hughes a respins versiunea femeilor, afirmând că au spus „un șir de minciuni” și că au pus în pericol viața agentului.
- Anne Margaret McDonagh a fost condamnată la 5 luni de închisoare pentru furt și conducere periculoasă.
 - Mary Louise Maughan a primit o pedeapsă de 6 luni cu suspendare și o amendă de 500 de euro.
 
Ambele femei au primit interdicția de a mai intra timp de doi ani în magazinele Mr Price.
Furturile din magazine, o problemă în creștere în Irlanda
Cazul celor două femei condamnate în Dublin vine pe fondul unei creșteri vizibile a furturilor din magazine în toată Irlanda. Date recente ale Gardei arată că infracțiunile de tip „shoplifting” au crescut semnificativ în ultimii ani, fenomen alimentat de inflația ridicată și costurile mari ale vieții.
Asociațiile comerciale au avertizat că pierderile pentru retaileri nu mai sunt doar ocazionale, ci au devenit o povară constantă, mai ales pentru lanțurile de tip discount. Reprezentanții Retail Ireland au subliniat că magazinele sunt nevoite să investească în camere de supraveghere, agenți de pază suplimentari și tehnologii antifurt, însă aceste măsuri cresc costurile și, implicit, prețurile pentru consumatori.
Riscurile pentru angajați
Deși regulile oficiale le cer angajaților să evite confruntările directe cu hoții pentru a nu-și pune viața în pericol, în practică mulți agenți de pază și angajați din magazine aleg să intervină.
Unii specialiști atrag atenția că astfel de situații pot degenera, așa cum s-a întâmplat la Artane, unde un agent de securitate a fost târât pe capota unei mașini. Garda recomandă ca incidentele de acest tip să fie raportate imediat și să fie lăsate în mâinile forțelor de ordine.
Răspunsul autorităților
Guvernul a anunțat în ultima perioadă o serie de măsuri pentru combaterea furturilor din retail, inclusiv o prezență mai vizibilă a Gardei în zonele comerciale aglomerate și campanii de informare destinate angajaților din magazine. Totodată, instanțele par să aplice pedepse mai ferme pentru a transmite un semnal clar că asemenea comportamente nu sunt tolerate.
? Pentru românii din Irlanda: Este important de reținut că furturile din magazine sunt tratate cu foarte multă seriozitate, iar pedepsele pot include închisoare, amenzi mari și interdicții comerciale. Chiar și faptele aparent „minore”, cum ar fi luarea unor produse de câteva sute de euro, pot duce la condamnări cu executare.
☘️ Un român care a opus rezistență la un control antidrog a spus că a crezut că garda erau „civili”
Un român de 64 de ani a fost găsit vinovat pentru obstrucționarea unui control antidrog într-un parc din Dublin, după ce a împins un gardist și a refuzat să coopereze, crezând, după propriile spuse, că era abordat de „civili”.
Incidentul
Cazul a avut loc pe 28 aprilie 2025, în Croppies’ Acre Park, Dublin. Un gardist aflat în misiune în civil a observat un grup de patru-cinci bărbați așezați pe o bancă, de unde se simțea un puternic miros de cannabis.
Ofițerul s-a legitimat, arătându-și legitimația și folosind cuvântul „police”. Totuși, Ioan Chiritoiu, român în vârstă de 64 de ani, cu domiciliul pe North Circular Road, Dublin, a refuzat să coopereze.
Gardistul i-a cerut să se ridice pentru a fi percheziționat, dar bărbatul a refuzat din nou, l-a împins și a încercat să plece. În cele din urmă, a fost imobilizat de forțele de ordine.
În sacoșa pe care o avea asupra lui s-au găsit doar obiecte personale: apă, hârtie igienică și un prosop. În buzunar i s-a descoperit o mică lamă. Chiritoiu a explicat că o folosea pentru a tăia mâncarea, deoarece locuia la un hostel.
Procesul și verdictul
În fața instanței, bărbatul a declarat că nu și-a dat seama că persoanele care l-au abordat erau garda:
„Am crezut că sunt civili”, a spus Chiritoiu.
Judecătorul John Hughes a decis condamnarea sa pentru obstrucționarea unui control antidrog, însă a respins acuzația legată de posesia unei arme albe, acceptând explicația privind utilizarea lamei.
Context
Astfel de cazuri nu sunt neobișnuite în Dublin, unde garda patrulează frecvent în civil în zone cunoscute pentru consumul și traficul de droguri. Croppies’ Acre Park, aflat în apropierea centrului orașului, este una dintre locațiile monitorizate atent.
Potrivit legislației irlandeze, obstrucționarea unui control sau refuzul de a coopera cu garda se pedepsește serios, chiar dacă persoana nu este prinsă cu droguri sau alte substanțe ilegale.
? Pentru comunitatea românească din Irlanda: Este important de reținut că garda are dreptul să efectueze controale antidrog în orice spațiu public și că necooperarea poate duce la condamnări. Dacă există nelămuriri, cea mai sigură opțiune este să soliciți clarificări fără a te opune fizic intervenției.
☘️ Weekend negru pe șoselele din Irlanda: patru morți în accidente rutiere și la un eveniment de motocross
Irlanda a traversat un weekend marcat de tragedii, cu trei accidente rutiere mortale și un deces la un concurs de motocross. În total, patru persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci au fost grav rănite în coliziuni produse în Tipperary, Kilkenny și Cork.
Victimele accidentelor rutiere
- Tipperary: Un motociclist în vârstă de 70 de ani a murit în Cahir, pe N24, după ce s-a ciocnit cu o autoutilitară ieri, în jurul orei 11:00. El a fost declarat decedat la fața locului. Garda face apel la martori pentru a clarifica circumstanțele accidentului.
 - Cork: Un bărbat în jur de 40 de ani, pieton, a murit sâmbătă seara după ce a fost lovit de o mașină pe M8 Dublin–Cork motorway, în apropiere de Mitchelstown, între joncțiunile 11 și 12. Victima, originară din Europa de Est, locuia de câteva luni în nordul comitatului Cork. Șoferul, un tânăr de 20 de ani, a scăpat nevătămat, dar a primit îngrijiri la fața locului pentru șoc. Garda investighează de ce bărbatul se afla pe autostradă în acel moment.
 - Galway: Vineri, în Milltown, un șofer în vârstă de 20 de ani a murit într-o coliziune frontală dintre autoturismul său și o autoutilitară.
 
Tragedie la motocross în Cork
Separat de accidentele rutiere, un concurs de motocross la Vernon Mount, Cork, s-a încheiat cu moartea unui participant în vârstă de 40 de ani. Motocicleta sa a derapat violent, provocându-i răni critice la nivelul capului și gâtului.
Deși echipele medicale și paramedicii prezenți la fața locului au intervenit imediat, bărbatul a fost declarat mort înainte de a putea fi transportat la Cork University Hospital. O autopsie va fi efectuată, iar raportul va fi trimis coronerului din Cork. Incidentul este tratat ca un accident tragic.
Situația la nivel național
Potrivit datelor oficiale, 124 de persoane au murit pe drumurile irlandeze de la începutul anului 2025. Victimele includ:
- 47 de șoferi,
 - 26 de pietoni,
 - 10 pasageri,
 - 25 de motocicliști,
 - 13 bicicliști,
 - 2 utilizatori de trotinete electrice,
 - 1 pasager pe motocicletă.
 
Numărul este cu doar două decese mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2024. În vară, statisticile arătau o scădere cu peste 20% a accidentelor fatale față de anul trecut, dar ultimele luni au adus o deteriorare semnificativă a situației.
? Mesaj pentru comunitatea românească din Irlanda: Garda reamintește șoferilor importanța respectării vitezei legale, a purtării centurii de siguranță și a evitării oboselii sau consumului de alcool și droguri la volan. Pietonii sunt sfătuiți să folosească doar trecerile marcate și să evite deplasarea pe autostradă, unde accesul lor este interzis și extrem de periculos.
☘️ Proprietarii se retrag din piața chiriilor după extinderea Rent Pressure Zone: vânzările cresc masiv în orașele regionale
Extinderea zonelor de tip Rent Pressure Zone (RPZ) la nivel național a dus la un val de vânzări de locuințe scoase recent din chirie, schimbând brusc dinamica pieței imobiliare în multe orașe regionale din Irlanda.
Potrivit celui mai nou raport Real Estate Alliance (REA) / Irish Independent Average House Price Index, în unele zone, între 40% și 80% din locuințele vândute în ultimele trei luni au fost deținute anterior de proprietari care le închiriau.
Efectele RPZ asupra proprietarilor și chiriașilor
Măsura Guvernului, anunțată în iunie, de a extinde RPZ pe întreg teritoriul Irlandei a determinat mulți proprietari să își vândă locuințele, considerând reglementările prea restrictive.
Această tendință:
- reduce în continuare stocul de locuințe de închiriat;
 - generează o ofertă temporar mai mare de locuințe de cumpărat;
 - duce la scăderi de preț în anumite orașe, dar doar pe termen scurt.
 
Un exemplu elocvent este Nenagh, Co Tipperary, unde 80% dintre vânzările din trimestrul trecut au fost generate de proprietari care au părăsit piața chiriilor. Acolo, prețul mediu al unei case tipice de trei camere a scăzut de la 315.000 € la 295.000 €, iar perioada medie de vânzare a crescut de la 3 la 6 săptămâni.
Evoluția prețurilor pe regiuni
- Carlow, Kerry și Waterford: peste 40% dintre vânzări din ultimele trei luni au fost generate de foști proprietari-chiriași.
 - Limerick: proporția a urcat la 60%.
 - Tipperary: casele cu trei camere au pierdut 1,35% din valoare în doar trei luni, un efect considerat temporar.
 
În contrast, Dublin arată o piață mult mai stabilă:
- Prețurile au crescut doar cu 0,8% în ultimele trei luni, comparativ cu 2,6% în trimestrul precedent.
 - Prețul mediu pentru o casă cu trei camere a ajuns la 577.360 €, cu 45.000 € mai mult decât anul trecut.
 - Totuși, numărul celor care vin la vizionări a scăzut vizibil.
 
În marile orașe din afara Dublinului, prețurile au crescut cu 2,2% în trimestrul trecut, ajungând la o medie de 368.492 €, cu un salt anual de 8%. La Galway, o casă similară a ajuns la 395.000 €, cu 10.000 € mai mult decât în trimestrul precedent.
Ce urmează?
Experții imobiliari cred că actualul val de vânzări va continua, cel puțin până la expirarea actualelor reglementări RPZ, programată pentru 28 februarie 2026.
„Nimeni nu dorește ca proprietarii să își vândă casele, însă această creștere a ofertei a arătat cât de repede poate scădea prețul atunci când există mai multe locuințe disponibile”, a declarat Seamus Carthy, reprezentant REA.
În același timp, acolo unde oferta rămâne limitată, cumpărătorii frustrați ajung să participe la licitații competitive, ceea ce duce la creșteri și mai mari de preț.
? Pentru românii din Irlanda: Această schimbare poate aduce oportunități pentru cei care doresc să cumpere locuințe în afara Dublinului, unde prețurile sunt temporar mai mici datorită retragerii masive a proprietarilor. În schimb, pentru chiriași, situația devine și mai dificilă, întrucât numărul caselor de închiriat continuă să scadă, ceea ce va duce la chirii și mai ridicate pe termen lung.
☘️ Ceann Comhairle cere măsuri împotriva conturilor false de pe rețelele sociale și a abuzurilor online
Verona Murphy, Ceann Comhairle al Dáil Éireann, a atras atenția asupra pericolului reprezentat de conturile false de pe rețelele sociale, care răspândesc narațiuni mincinoase și alimentează un climat de ură și amenințări. Ea consideră că fenomenul a atins un nivel alarmant și că este nevoie de noi legi pentru a proteja atât politicienii, cât și societatea în ansamblu.
Amenințări la adresa aleșilor și abuzuri în creștere
Murphy, deputată din comitatul Wexford, a declarat la emisiunea The Week in Politics de pe RTÉ că numărul și gravitatea amenințărilor primite de parlamentari au crescut dramatic.
Aceasta a subliniat că problema nu vizează doar clasa politică:
- copiii și tinerii sunt afectați prin bullying online, uneori cu consecințe dramatice, mergând până la sinucidere;
 - societatea întreagă resimte efectele răspândirii informațiilor false și a atacurilor mascate în spatele anonimatului.
 
Situația a fost evidențiată și de Tánaiste Simon Harris, care recent a vorbit public despre „amenințări îngrozitoare și de neimaginat” la adresa membrilor familiei sale.
Apel la consens politic și legislație nouă
Murphy a anunțat că vrea să convoace liderii de partide și grupuri parlamentare pentru a „neutraliza problema ca subiect politic” și a găsi soluții unitare.
„Cred că trebuie să avansăm legislativ pentru a proteja întreaga societate. Nu este vorba despre libertatea de exprimare, ci despre faptul că numărul conturilor false pe platformele online a explodat. Acestea pot promova narațiuni mincinoase, iar pentru că nu putem identifica persoanele din spatele lor, nu putem lua măsuri.”
Ea a subliniat obligația constituțională de a apăra dreptul fiecărei persoane la reputație și la un nume curat, ceea ce ar necesita mecanisme legislative clare.
Un pericol ce nu mai poate fi ignorat
De la alegerea sa ca Ceann Comhairle, Murphy spune că a observat o „creștere vastă” a amenințărilor, atât ca număr, cât și ca intensitate. În opinia sa, Irlanda nu mai poate ignora fenomenul, mai ales având în vedere evoluțiile îngrijorătoare din alte țări europene și din Marea Britanie, unde abuzurile online și radicalizarea au avut consecințe grave.
„Avem copii în școli afectați de bullying online până la punctul în care devin suicidali. Trebuie să privim serios la ce se întâmplă lângă noi și să acționăm înainte să fie prea târziu.”
Ghid practic pentru siguranță online: Cum pot românii din Irlanda să se protejeze de conturi false și abuzuri pe internet
Rețelele sociale au devenit parte din viața de zi cu zi, însă fenomenul conturilor false și al abuzurilor online a crescut îngrijorător în Irlanda. Pentru românii din diaspora, care își petrec mult timp online pentru a păstra legătura cu familia și prietenii, dar și pentru a se informa, este esențial să știe cum să se protejeze.
1. Cum recunoști un cont fals
- Fotografii suspecte – imagini furate de pe internet sau poze prea perfecte, de tip „stock image”.
 - Activitate redusă sau exagerată – foarte puține postări sau, dimpotrivă, o avalanșă de conținut în scurt timp.
 - Informații incomplete – lipsa prietenilor, a detaliilor personale sau date de profil contradictorii.
 - Contact brusc și insistent – mesaje rapide, cereri de prietenie de la necunoscuți sau încercări de a obține date personale.
 
2. Cum te protejezi de abuzuri online
- Nu răspunde la atacuri – răspunsul direct poate escalada situația.
 - Blochează imediat contul agresorului – majoritatea platformelor au opțiuni simple de „block” sau „mute”.
 - Raportează conținutul abuziv – Facebook, Instagram, TikTok și X (fostul Twitter) au secțiuni dedicate raportării.
 - Păstrează dovezi – fă capturi de ecran cu mesajele sau comentariile primite, acestea pot fi folosite ulterior ca probă.
 
3. Unde poți raporta în Irlanda
- Garda Síochána – pentru amenințări grave, violență sau hărțuire constantă, se face plângere oficială.
 - Hotline.ie – serviciu național pentru raportarea conținutului ilegal online (pornografie infantilă, exploatare, ură).
 - CyberSafeKids – organizație care oferă informații, educație și sprijin familiilor și copiilor (cybersafekids.ie).
 - Childline (1800 66 66 66) – linie gratuită pentru copii și adolescenți afectați de bullying online.
 
4. Sfaturi practice pentru românii din Irlanda
- Activează autentificarea în doi pași pe toate conturile importante.
 - Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare platformă.
 - Verifică sursa informațiilor înainte să distribui conținut – multe conturi false răspândesc știri manipulative.
 - Vorbește deschis cu copiii despre pericolele online și încurajează-i să spună imediat dacă se simt hărțuiți.
 
5. Ce să faci dacă ești victima unui abuz online
- Notează data și ora incidentului.
 - Salvează dovezile (capturi, linkuri).
 - Raportează pe platformă și blochează agresorul.
 - Anunță Garda dacă există amenințări de violență sau hărțuire repetată.
 - Caută sprijin – discută cu prietenii, familia sau o organizație de suport (CyberSafeKids, Childline).
 
? Concluzie: Conturile false și abuzurile online nu sunt doar neplăceri virtuale, ci pot avea efecte grave asupra sănătății psihice și siguranței personale. Românii din Irlanda trebuie să fie vigilenți, să raporteze imediat comportamentele suspecte și să folosească instrumentele legale și tehnice disponibile pentru protecția lor.









