☘️ Condamnați pe viață pentru o crimă cu brutalitate extremă în Meath: Doi români au ucis un tânăr fotbalist pentru droguri furate
Otniel Ricardo Clejan și Viorel Doroscan vor petrece restul vieții în închisoare pentru uciderea lui Mahamud Ilyas, un tânăr de 22 de ani cu vise mari în fotbal.
Doi bărbați care l-au torturat și ucis pe Mahamud Ilyas, un tânăr fotbalist promițător, după ce acesta a furat droguri în valoare de 6.000 de euro, au fost condamnați la închisoare pe viață de Curtea Penală Centrală.
Viorel Doroscan (23 ani) și Otniel Ricardo Clejan (24 ani) au fost găsiți vinovați de uciderea cu cruzime a lui Ilyas, al cărui corp a fost descoperit înfășurat într-o pătură, abandonat într-o zonă împădurită de pe Belgree Lane, în comitatul Meath.
„Mi-au distrus viața, viitorul copilului meu a fost furat”
Mama victimei, Muna Ali, a transmis în sala de judecată un mesaj sfâșietor: „Fiul meu era totul pentru mine… A fost lăsat în mijlocul pustietății, tratat fără niciun respect, de parcă viața lui nu ar fi avut valoare.”
Ea a descris cum băiatul ei, care visa la o carieră în fotbal, era iubit de familie, un frate grijuliu și un sprijin pentru surorile sale. „Nu am să-mi revin niciodată din această durere”, a spus ea.
Torturat cu o cruzime șocantă
Ancheta a dezvăluit detalii înfiorătoare: Ilyas a fost bătut cu bestialitate într-un apartament din Blanchardstown, Dublin — lovit cu ciocane, călcat și lovit cu picioarele în cap și torace, apoi legat și dus cu mașina la marginea orașului, unde a fost abandonat în stare gravă.
Judecătorul Tony Hunt a condamnat brutalitatea crimei și „modul lipsit de orice umanitate” în care a fost tratat tânărul. „Chiar dacă la început a existat un impuls, faptul că l-au lăsat acolo legat, după ce ar fi putut să-și revină, este o dovadă de cruzime rece. Au ales să-i închidă orice șansă la supraviețuire.”
Tentative de apărare și dovezi șocante
Cei doi agresori au susținut în instanță că au acționat în legitimă apărare, pretinzând că Ilyas i-ar fi atacat cu o rangă. Dar o înregistrare postată pe Snapchat de Doroscan în timpul agresiunii a contrazis total această versiune.
Raportul medicului legist a stabilit că moartea a fost provocată de traumatism cranian sever, iar victima ar fi putut rămâne în viață între 30 de minute și până la 5 ore după atac, pierzându-și însă cunoștința rapid.
Complicitate și acoperirea urmelor
Alți doi bărbați sunt implicați în dosar. Robert Burns (59 de ani), care deținea apartamentul unde s-a produs agresiunea, a curățat urmele de sânge de pe pereți și podea, încercând să-i ajute pe agresori să scape. Acesta și-a recunoscut vinovăția.
Lorenzo Cantaragiu (22 de ani), un alt complice, i-a transportat pe cei doi ucigași și victima la locul crimei, apoi a spălat sângele din mașină și a vândut vehiculul. Va fi condamnat pe 4 iulie.
Context: trafic de droguri și răzbunare violentă
Potrivit anchetei, Clejan și Doroscan foloseau apartamentul lui Burns pentru a depozita droguri. În ziua crimei, Ilyas a pătruns în apartament și a furat o pungă de cannabis. Ulterior, le-a propus agresorilor să le vândă o parte din marfă înapoi, cerând 500 de euro.
Această propunere a dus la o întâlnire planificată în care răzbunarea a fost pusă în aplicare cu o violență extremă, sfârșind într-un act criminal premeditat și nemilos.
Justiția a decis. Dar trauma rămâne.
Într-un caz marcat de brutalitate, dispreț pentru viață și disfuncționalități sociale, Curtea a aplicat pedeapsa maximă — închisoarea pe viață. Cu toate acestea, cum a spus și judecătorul: „Pierderile suferite de familie sunt de neimaginat pentru oricine nu a trecut printr-o astfel de tragedie.”
Durerea unei mame, brutalitatea unei crime și nedreptatea unui vis frânt rămân ca un semnal de alarmă într-o societate care încă luptă cu umbrele violenței și traficului de droguri.
☘️ The Edge, chitaristul trupei U2, devine cetățean irlandez după peste 60 de ani în Irlanda: „Nu aș putea fi mai mândru de țara mea”. Alături de el, 470 de români au primit cetățenia irlandeză.
Într-o ceremonie emoționantă desfășurată în Killarney, Co Kerry, David Howell Evans – cunoscut în întreaga lume drept The Edge – a primit, în sfârșit, cetățenia irlandeză, la mai bine de șase decenii după ce s-a mutat în Irlanda ca bebeluș.
La vârsta de 63 de ani, legendarul chitarist al trupei U2 a spus că acest pas, deși întârziat, vine într-un moment „profund semnificativ” pentru el. „Sunt puțin întârziat cu actele”, a glumit el pentru RTÉ. „Locuiesc în Irlanda de când aveam un an. Dar acum este momentul potrivit. Sunt incredibil de mândru de această țară, de ceea ce reprezintă și de ce face.”
O zi istorică alături de mii de noi cetățeni
Ceremonia de cetățenie a avut loc la Gleneagle Arena din Killarney și a reunit peste 7.500 de noi cetățeni din 143 de țări. The Edge a fost unul dintre cei care au rostit jurământul de loialitate față de statul irlandez, alăturându-se oficial unei comunități pe care a iubit-o întreaga viață.
„Ce moment de bucurie incredibilă pentru toți! Este o zi monumentală”, a spus el după eveniment, în timp ce își felicita noii „colegi de cetățenie”.
De la Barking, la Dublin, până pe scenele lumii
Născut în Anglia, în Barking, din părinți galezi, The Edge s-a mutat în Irlanda la doar un an. A crescut în Dublin, unde și-a descoperit pasiunea pentru muzică și, împreună cu colegii de la Mount Temple Comprehensive School, a format trupa U2 în 1976.
De-a lungul decadelor, U2 a lansat 15 albume de studio și a cucerit lumea cu hituri precum With or Without You, One, Beautiful Day sau Where the Streets Have No Name. The Edge este singurul membru al trupei care a lansat și un album solo – coloana sonoră a filmului Captive.
O Irlanda mai diversă, mai deschisă
Printre noii cetățeni care au depus jurământul în aceste zile se numără persoane din India, Brazilia, România, Polonia, Marea Britanie, Filipine și zeci de alte naționalități. România a fost reprezentată de 470 de noi cetățeni.
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a subliniat semnificația evenimentului: „Acest moment marchează o etapă importantă în viețile celor care devin cetățeni irlandezi. Este o reafirmare a legăturii profunde cu Irlanda, valorile și oamenii săi. Le urăm bun venit tuturor în familia națională.”
„Irlanda își demonstrează leadership-ul în lume”
Pentru The Edge, acest gest nu este doar simbolic, ci profund personal. „Irlanda arată lumii ce înseamnă compasiunea, incluziunea, curajul. Mă simt mai conectat ca niciodată cu acest loc pe care l-am numit acasă întreaga viață.”
La peste 60 de ani de la primul pas pe pământ irlandez, David Howell Evans – The Edge – a făcut, în sfârșit, pasul final spre a deveni oficial parte a națiunii irlandeze. Un gest simplu, dar plin de emoție, care reflectă nu doar o identitate personală, ci și spiritul unei Irlande care își îmbrățișează cu mândrie diversitatea.
☘️ HSE își cere scuze după ce o adolescentă a fost injectată cu o doză greșită de vaccin Covid și cu un ac folosit anterior
O investigație a confirmat că acul fusese deja folosit pe altă persoană, iar adolescenta a avut nevoie de tratament post-expunere și a suferit efecte psihologice semnificative.
Serviciul de Sănătate din Irlanda (HSE) a fost nevoit să își ceară oficial scuze și să ofere compensații unei adolescente de 13 ani care a primit o doză greșită de vaccin Covid-19, injectată cu o seringă folosită anterior pe o altă persoană.
Incidentul a avut loc în august 2021, în centrul de vaccinare din hotelul Citywest din Dublin. Potrivit mărturiei prezentate în fața Curții Civile din Dublin, adolescenta Ella Mockler Mulhern – care urmează să împlinească 18 ani – a fost vaccinat fără consimțământul său sau al tatălui ei, și cu o seringă care fusese deja utilizată pe unul dintre alți trei pacienți.
Investigația a confirmat suspiciunile
Tatăl fetei, Niall Mulhern, a declarat în scris că, la momentul incidentului, asistenta medicală a negat că ar fi folosit un ac reutilizat. Însă, după insistențele sale și o investigație suplimentară din partea personalului clinic, s-a confirmat că seringa fusese deja folosită. Mai grav, nu s-a putut stabili exact pe care dintre cele trei persoane anterioare fusese utilizată.
Avocatul James Cross a precizat că, din cauza acestui incident, Ella a fost supusă unor serii de teste de sânge, vaccinări suplimentare împotriva hepatitei B și unui tratament post-expunere împotriva riscului de HIV. Unul dintre posibilii pacienți anteriori a refuzat testarea, ceea ce a crescut nivelul de îngrijorare pentru sănătatea fetei.
Tratamentul a cauzat simptome severe, inclusiv greață constantă, și a determinat-o pe Ella să absenteze de la școală timp de aproape o lună. Ulterior, a dezvoltat o frică de medici și proceduri medicale.
Impact prelungit și absență de la școală
La aproape un an după incident, Ella a suferit o infecție care s-a spart chiar în timpul unei competiții sportive școlare, necesitând tratament cu antibiotice. Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă acest episod a fost legat de injecția primită în 2021.
Inițial, HSE a oferit o compensație de 11.500 euro, sumă respinsă de instanță ca fiind insuficientă. Ulterior, oferta a fost majorată la 16.500 euro, iar în final a ajuns la 20.000 euro plus cheltuieli de judecată – sumă aprobată de judecătoarea Fiona O’Sullivan, care a apreciat că impactul psihologic și fizic asupra adolescentei justifică această compensație.
Scuze oficiale
În sala de judecată, avocatul HSE, Seamus Breen, a citit o declarație oficială de scuze din partea instituției, afirmând că „Ella nu poartă nicio vină pentru ceea ce s-a întâmplat” și exprimând regrete profunde pentru situația creată. Totodată, HSE i-a transmis fetei urări de succes în viață.
☘️ Irlandezii, avertizați să-și șteargă „glumele proaste” despre America de pe telefon înainte de a zbura spre SUA
Mesaj clar: dacă ai dubii, șterge tot. Până și o glumă veche pe WhatsApp poate duce la interogatorii, confiscarea telefonului sau chiar refuzul accesului în Statele Unite.
Irlandezii care se pregătesc să viziteze Statele Unite sunt îndemnați de specialiști în imigrație să își curețe telefoanele mobile, conturile de social media și aplicațiile de mesagerie de orice conținut care ar putea fi perceput ca ofensator față de SUA – chiar dacă e vorba doar de o glumă aparent inofensivă.
„Dacă nu ești sigur ce ai postat sau trimis, șterge tot”, avertizează Caro Kinsella, o avocată irlandeză specializată în imigrație, stabilită în SUA. Potrivit ei, ofițerii americani de frontieră folosesc algoritmi extrem de sofisticați pentru a detecta „cuvinte-cheie sensibile” și pot interpreta mesaje glumețe ca fiind ostile.
Glumele despre americani – o problemă reală
Tot mai mulți cetățeni irlandezi au întâmpinat probleme la intrarea în SUA din cauza unor mesaje sau postări vechi care făceau glume despre americani, droguri sau sistemul politic. În unele cazuri, telefoanele le-au fost percheziționate, iar persoanele au fost duse în camere de interogare, chiar dacă aveau toate documentele în regulă.
Autoritățile americane au instruit ofițerii să verifice activitatea online a călătorilor pentru orice „ostilitate” față de valorile și instituțiile SUA. „Libertatea de exprimare nu te salvează dacă ceea ce ai scris poate fi interpretat ca o amenințare,” a spus Kinsella.
Ai telefonul curățat complet? Suspiciune garantată
Paradoxal, ștergerea completă a istoricului de pe telefon poate atrage și mai multă atenție. Ofițerii se pot întreba de ce un turist nu are poze, mesaje sau aplicații instalate. Iar dacă refuzi accesul la telefon, autoritățile au dreptul să îți refuze intrarea în țară.
De asemenea, irlandezii sunt sfătuiți să nu călătorească cu valize voluminoase sau acte precum certificate de naștere sau căsătorie – acestea pot ridica suspiciuni că intenționează să rămână ilegal.
Reguli mai dure, impact real
Noile măsuri stricte coincid cu o scădere de 25% a numărului de tineri irlandezi care merg în SUA cu vize de studii. Totodată, ambasada americană din Dublin cere acum ca solicitanții de viză să își seteze conturile sociale pe „public”, pentru a permite verificări complete.
Recent, o irlandeză stabilită legal în SUA de 30 de ani a fost reținută timp de două săptămâni după ce s-a întors dintr-o vizită în Irlanda, stârnind îngrijorări legate de noile practici de la frontieră.
Ce nu declanșează alarma?
Criticile politice față de lideri precum președintele Donald Trump nu sunt în general problematice. „Nu e o problemă să discuți despre politică, dar dacă mesajele tale sunt foarte negative și pot fi interpretate ca o amenințare la adresa securității, atunci ai o problemă reală,” avertizează avocata.
☘️ Soluție pentru criza tărgilor din spitale: Mii de angajați HSE vor lucra și în weekend
Program extins pentru spitale: consultații, analize și externări inclusiv sâmbăta și duminica, într-un efort de a reduce aglomerația din unitățile de urgență.
Într-un demers considerat un pas major pentru decongestionarea spitalelor și îmbunătățirea fluxului pacienților, autoritățile din Irlanda au încheiat un acord cu sindicatele din sănătate care prevede program de lucru extins la nivel național. Mii de angajați ai HSE — de la consultanți seniori și terapeuți, până la asistenți sociali și personal administrativ — vor începe să lucreze în weekenduri și în zilele de sărbătoare legală.
Scopul principal: evitarea „blocajului de luni dimineața”
Lipsa externărilor în weekend și absența personalului esențial au transformat multe unități de urgență într-un coșmar, mai ales la început de săptămână. Acum, autoritățile speră ca prin introducerea unei săptămâni de lucru „cinci din șapte zile”, inclusiv sâmbăta și duminica, să evite criza cronologică a tărgilor care apare adesea după zilele libere.
Circulara semnată de Anne Marie Hoey, directorul de resurse umane din HSE, confirmă că a fost încheiat un acord cu sindicatele pentru implementarea acestor schimbări și că „serviciile de bază vor fi disponibile pe întreaga durată a săptămânii, inclusiv seara, pentru a asigura un flux mai eficient și externări constante ale pacienților”.
Extinderea serviciilor: diagnostic, chirurgie și clinici ambulatorii în weekend
Noua măsură prevede și folosirea mai eficientă a echipamentelor de diagnostic, precum și a sălilor de operație în afara orelor obișnuite. În paralel, se vor standardiza orele de funcționare ale unităților de primiri urgențe pentru a asigura un program zilnic de la 8:00 la 20:00 în cel puțin 12 centre.
Angajații vor fi invitați, într-o primă etapă, să participe voluntar la noile ture. Totuși, cei angajați sau promovați după decembrie 2008 ar putea fi obligați contractual să se alinieze noilor cerințe.
Consultanții deja pe schema de weekend, dar fără sprijin complet
Deși peste 60% dintre consultanții medicali din spitale au deja contracte publice ce le cer să lucreze și sâmbăta, un audit recent a arătat că prezența lor în spitale este redusă în weekend din cauza lipsei altui personal-cheie. Acordul actual încearcă să rezolve exact această problemă, asigurând cadre medicale auxiliare pentru un sistem funcțional în afara programului clasic 9-17.
Schimbarea, necesară pentru o reformă reală
Ministrul Sănătății Jennifer Carroll MacNeill și directorul executiv HSE Bernard Gloster au declarat că acest sistem „cinci din șapte zile” este vital pentru eficientizarea spitalelor. O analiză completă a impactului acestor măsuri va fi realizată la patru luni de la implementare.
Sindicatele urmează să consulte membrii înainte de adoptarea oficială, iar o parte dintre schimburi vor fi implementate mai întâi în secțiile cu impact direct asupra fluxului pacienților, cum ar fi unitățile de urgență, diagnostic și clinicile de externare.
☘️ Criza locuințelor atinge un nou prag: Costurile pentru cazarea familiilor fără adăpost din Dublin vor exploda
Peste 1.500 de familii trăiesc în prezent în adăposturi temporare în capitala Irlandei. Copiii sunt, încă o dată, cei mai grav afectați.
Situația locuințelor în Dublin capătă proporții dramatice, iar costurile publice pentru cazarea persoanelor fără adăpost urmează să crească semnificativ în 2025, avertizează oficialii. Conform estimărilor prezentate în fața Comitetului pentru Locuințe din Oireachtas, cheltuielile ar putea ajunge la 355 de milioane de euro anul viitor, cu 35 de milioane mai mult decât în 2024.
Impactul este devastator, mai ales pentru copii, spune Dr. Niall Muldoon, Ombudsmanul pentru Copii din Irlanda. El va declara astăzi în fața parlamentarilor că „fărădepostirea copiilor este o criză de proporții epice”, subliniind că „cei mici au suportat greul tragediei locative”.
Un sistem în colaps: de trei ori mai scump într-un deceniu
Dublin Region Homeless Executive (DRHE) a confirmat că cheltuielile s-au triplat în ultimii zece ani. În timp ce autoritățile caută soluții alternative — cum ar fi achiziționarea de clădiri, utilizarea terenurilor proprii sau adaptarea unor imobile existente — cazarea de urgență în sectorul privat rămâne principalul instrument, deși extrem de costisitor.
Mary Hayes, directoarea DRHE, a recunoscut că există „voință puternică” pentru a renunța la contractele private și a subliniat că aceste adăposturi temporare „costă scump, atât în plan uman, cât și economic”.
Cifre alarmante: peste 6.500 de persoane fără adăpost în Dublin
Până la 31 mai 2025, în capitală erau înregistrate 1.589 de familii și 4.912 adulți singuri în adăposturi temporare. Creșterea alarmantă a numărului este alimentată de notificările de evacuare, în special cazurile în care proprietarii decid să-și vândă imobilele. Acestea reprezintă 42% dintre noile cazuri de persoane fără adăpost, în creștere față de 32% în 2023.
Un alt factor important este eliberarea persoanelor din centrele de primire pentru refugiați (direct provision), care constituie un sfert din cazurile noi în rândul adulților.
În plus, mutarea familiilor cu statut de azil în alte comitate riscă să provoace o nouă creștere a cazurilor de fărădepostire familială.
Copiii – victimele tăcute ale crizei
În declarația sa, Dr. Muldoon va sublinia consecințele devastatoare ale instabilității locative asupra dezvoltării copiilor: „Afectează totul — educația, sănătatea mintală, dezvoltarea personală.”
Copiii trăiesc cu sentimente de rușine, teamă, lipsă de spațiu, intimitate și liniște, iar aceste efecte nu sunt doar de moment — pot marca o viață întreagă. „Chiar și o expunere pe termen scurt la situația de fărădepost poate avea consecințe ireversibile asupra unui copil”, spune Ombudsmanul.
Mai mult, el critică modul în care legea actuală tratează copiii doar ca „dependenți” ai adulților fără adăpost, cerând o reformă care să le recunoască statutul și nevoile în mod independent.
Un apel la acțiune: „Nu mai putem permite ca și alți copii să fie distruși de această criză”
„Copiii sunt rezilienți, dar sunt și conștienți”, avertizează Dr. Muldoon. „Ei văd ce se întâmplă, sunt afectați profund și nu mai putem ignora realitatea: criza locuințelor lovește cel mai tare în cei care nu pot ridica vocea — în copii.”
În concluzie, autoritățile trebuie să găsească soluții sustenabile și să renunțe treptat la dependența de sectorul privat. Altfel, criza de locuințe din Irlanda riscă să devină nu doar un dezastru economic, ci și o traumă colectivă pentru o întreagă generație.
