☘️ Andrew Tate îl atacă dur pe Simon Harris după ce liderul Fine Gael l-a numit „paria social”: „Acești slabi sunt trădători din fire”
Andrew Tate, influencerul controversat și inculpat pentru trafic de persoane și viol în România, a lansat un atac virulent la adresa Tánaiste-ului Simon Harris, după ce acesta a declarat în Dáil că „indivizi precum Andrew Tate și Conor McGregor nu ar trebui să fie influenceri în social media, ci marginalizați social”.
Cu peste 10 milioane de urmăritori pe platforma X (fostul Twitter), Tate a postat un mesaj în care l-a descris pe Harris drept un „scumbag” (o insultă greu de tradus exact, dar care denotă un profund dispreț), adăugând un clip cu declarațiile politicianului din parlament. Într-un ton marcat de furie și teorii conspiraționiste, el a afirmat că „bărbații slabi și invidioși vor face orice pentru a opri bărbații puternici să preia din nou controlul sistemului”, acuzând o „răzbunare a tocilarilor” împotriva celor ca el și McGregor, pe care i-a numit „campionii poporului”.
„Obiectivul lor este să distrugă toată masculinitatea și să ne conducă spre dezastru. Ne urăsc pentru că suntem respectați. Bărbații slabi sunt trădători din fire și nu pot fi NICIODATĂ de încredere”, a scris Tate.
Confruntarea dintre ideologie și influență online
Declarațiile lui Harris vin în contextul unei intervenții în care a propus ca serialul Netflix Adolescence — ce analizează influența ideologiilor misogine asupra tinerilor — să fie vizionat obligatoriu în toate liceele din Irlanda. El a subliniat că rețelele sociale „umplu un gol periculos în viețile tinerilor”, oferindu-le modele nocive despre ce înseamnă să fii bărbat.
„Comportamentul acestor așa-ziși influenceri este greșit. Este retrograd, degradant și profund dăunător. Ei normalizează atitudini complet inacceptabile”, a spus Harris, îndemnând întreaga clasă politică să vorbească „cu o singură voce” împotriva acestor fenomene.
Declarațiile au fost reposte pe Instagram de către Harris, declanșând reacția furibundă a lui Tate, care a trecut la atacuri xenofobe și acuzații grave:
„Slăbănogi ca ăsta invită străini să INVADEZE și să VIOLEZE femeile autohtone. Apoi dau vina pe masculinitate pentru criminalitatea imigranților? Unde e serialul Netflix despre invadatorii străini?”, a scris acesta, intensificând limbajul agresiv și retorica inflamatoare.
Procesul Tate, în România și Marea Britanie
Andrew Tate și fratele său, Tristan, sunt în prezent inculpați în România pentru trafic de persoane, formarea unui grup infracțional organizat și exploatare sexuală. Cei doi neagă toate acuzațiile. Dosarul, care a atras atenția internațională, este în curs de desfășurare, iar extrădarea lor în Marea Britanie pentru alte acuzații va avea loc doar după finalizarea procedurilor legale în România.
În Regatul Unit, patru femei care îl acuză pe Tate de agresiune sexuală și abuz fizic au inițiat o acțiune civilă, după ce procurorii britanici au decis să nu-l trimită în judecată. În martie anul trecut, Curtea de Apel din București a aprobat o cerere de extrădare formulată de autoritățile britanice, dar punerea ei în aplicare a fost amânată.
Tate, fost kickboxer și autodeclarat misogin, insistă că este victima unei conspirații politice și că acuzațiile împotriva lui sunt lipsite de fundament. Cu toate acestea, atât în instanță, cât și în spațiul public, se confruntă cu un val crescând de critici, pe fondul influenței sale asupra unei părți a tinerilor, care îl văd ca pe un simbol al „masculinității tradiționale”.
O bătălie care transcende justiția
Confruntarea dintre Simon Harris și Andrew Tate nu este doar o dispută între un politician și un influencer controversat. Ea reflectă o tensiune profundă din societatea contemporană, unde noile modele promovate pe rețelele sociale intră în conflict cu valorile democratice și egalitare. Într-o epocă în care adolescenții își formează identitatea prin TikTok, Instagram sau YouTube, cine are dreptul de a influența este o miză cu implicații uriașe.
Guvernul irlandez pare hotărât să tragă o linie clară: mesajele care promovează misoginia, agresivitatea și respingerea normelor sociale nu au ce căuta în educația tinerilor. De partea cealaltă, Tate își întărește poziția de „anti-erou” al rețelelor, alimentând un discurs polarizant, în care se prezintă drept o victimă a unui sistem care vrea să „distrugă bărbatul adevărat”.
Pe fundalul unui proces complicat și a unei audiențe globale, războiul cultural dintre influenceri și instituții continuă. Rămâne de văzut dacă societatea va reuși să traseze granițele între libertatea de exprimare și răspândirea ideologiilor periculoase.
☘️ De la Eurovision la ringul MMA – Cine va fi următorul președinte al Irlandei? 15 nume surprinzătoare intră în cursa pentru Áras an Uachtaráin
În noiembrie, Irlanda își va alege un nou președinte. Michael D. Higgins, aflat la finalul celui de-al doilea mandat, se pregătește să lase locul liber la Áras an Uachtaráin, iar scena politică – și nu numai – începe să fiarbă. De la foști premieri și europarlamentari, până la un luptător MMA controversat, o cântăreață folk și o fostă vedetă Eurovision, numele vehiculate pentru fotoliul prezidențial sunt dintre cele mai diverse.
Deși președintele Irlandei nu are putere executivă și nu stabilește politicile guvernamentale, poziția are o încărcătură diplomatică și morală uriașă. El semnează legile, numește Taoiseach-ul, poate dizolva parlamentul și este comandantul suprem al forțelor armate. Un adevărat ambasador al națiunii, intern și internațional. Candidații trebuie să aibă cetățenie irlandeză, vârsta minimă de 35 de ani și susținerea a 20 de membri ai Oireachtas (parlamentul irlandez) sau a patru consilii locale.
Dar cine ar putea fi acel „președinte al tuturor irlandezilor” în 2025?
Bertie Ahern – întoarcerea unui „greu” politic?
Fostul prim-ministru Bertie Ahern, cel care a condus Irlanda timp de peste un deceniu și a fost implicat direct în Acordul de la Belfast, rămâne un nume greu. Deși a părăsit scena politică în urma investigațiilor din cadrul Tribunalului Mahon, Ahern e încă privit de mulți ca o figură importantă în procesul de pace nord-irlandez. La 73 de ani, a spus doar: „Să vedem” atunci când a fost întrebat dacă va candida. Ambiguu, dar deloc exclus.
Mairead McGuinness și Frances Fitzgerald – valul feminin din Fine Gael
Două femei cu experiență la Bruxelles sunt vehiculate ca posibile candidate din partea Fine Gael: Mairead McGuinness, fost comisar european, și Frances Fitzgerald, fostă tánaiste și europarlamentar. McGuinness, în vârstă de 65 de ani, s-a retras recent din funcția de comisar, iar un sondaj realizat în ianuarie o dădea drept preferată. Fitzgerald, la 74 de ani, a declarat că nu exclude candidatura. Fine Gael pare pregătit să trimită o femeie în lupta pentru Áras.
Peter Casey – revine provocatorul de acum 7 ani
Omul de afaceri Peter Casey, cunoscut pentru discursurile controversate din campania prezidențială din 2018, este primul care și-a anunțat oficial candidatura. Deși atunci a fost pe locul doi, a eșuat ulterior în toate încercările electorale. Acum promite să folosească „puteri rar utilizate”, precum grațierile sau refuzul dizolvării parlamentului. Încă o dată, mizează pe discursuri directe și pe nemulțumirea populară față de status quo.
Conor McGregor – starul MMA vrea în politică
Probabil cel mai neașteptat nume din această listă: Conor McGregor. Celebrul luptător, cunoscut mai degrabă pentru ieșirile sale explozive decât pentru implicarea civică, a anunțat că vrea să devină președinte. Dar obstacolele sunt mari – îi lipsesc susținătorii oficiali și, cel mai important, nu are un traseu politic. La 36 de ani, McGregor promite „să se opună Guvernului” și să lupte împotriva pactului UE privind migrația. Dar poziția de președinte nu permite intervenții directe în politici publice. Candidatura sa e mai degrabă o provocare decât o probabilitate.
De pe scenă în politică – Linda Martin și Frances Black
Linda Martin, câștigătoare a Eurovisionului în 1992, a fost abordată de un partid politic pentru a candida. La 72 de ani, artista din Belfast spune că se gândește serios la acest pas, dar preferă să aibă susținerea unui partid decât să intre ca independentă.
Frances Black, cântăreață folk devenită senatoare independentă, a declarat că ar fi deschisă să intre în cursă. Vocea ei s-a făcut auzită în Seanad (Senatul irlandez) prin propuneri precum legea pentru teritoriile ocupate.
Cynthia Ní Mhurchú – de la TV la Parlamentul European
Fostă prezentatoare RTÉ, actual europarlamentar Fianna Fáil, Cynthia Ní Mhurchú a reușit o performanță spectaculoasă în alegerile din 2024, detronând un candidat Fine Gael. Avocată și promotoare a limbii irlandeze, are profilul unei candidate moderne, cu o carieră în ascensiune.
Din Nord, cu ambiții – Michelle O’Neill
Prim-ministrul Irlandei de Nord, Michelle O’Neill (Sinn Féin), este un nume vehiculat în contextul în care partidul nu a decis dacă va susține un candidat propriu sau unul comun al stângii. O’Neill a negat că evitarea unei vizite în SUA ar fi fost parte a unei strategii pentru alegerile prezidențiale, dar mesajele sale rămân puternic unite în jurul ideii de reunificare a Irlandei.
Alte nume în așteptare
Lista e lungă și variată. Michael McDowell, fost ministru al justiției și actual senator independent, a spus că se gândește „foarte serios” la o candidatură. Fergus Finlay, fost director al organizației caritabile Barnardos, e o voce respectată în zona socială și politică. Catherine Connolly, TD independentă cu viziuni de stânga, a lăsat ușa deschisă, iar jurnalistul și autorul Fintan O’Toole nu exclude nici el o candidatură, deși recunoaște că a criticat prea mulți politicieni pentru a fi susținut.
Partidele mari încă analizează strategia. Fine Gael ar putea anunța un candidat oficial în aprilie. Fianna Fáil tace, dar își face calculele. Stânga se gândește la un front comun. Și, între timp, candidații independenți își tatonează terenul.
Alegerile prezidențiale din 2025 promit să fie cele mai diverse și neconvenționale din istoria Irlandei moderne. Cu personaje din toate domeniile – politică, sport, media, cultură – lupta pentru Áras an Uachtaráin va fi, fără îndoială, una spectaculoasă.
☘️ Guvernul vrea să repornească construcția de apartamente: mai puține investiții de la dezvoltatori, mai mult credit bancar și o strategie radicală
Guvernul irlandez pregătește un plan ambițios pentru a revitaliza construcția de apartamente, un sector care, potrivit ministrului locuințelor James Browne, „s-a prăbușit complet”. În fața unei crize acute de locuințe și a unor previziuni sumbre privind rata de livrare a noilor construcții, autoritățile propun o schimbare de paradigmă: dezvoltatorii imobiliari vor putea veni cu mai puțin capital propriu la începutul proiectelor, urmând să împrumute mai mult de la bănci.
Această inițiativă face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri menit să direcționeze mai multe fonduri bancare către sectorul construcțiilor. Totul are loc într-un context de îngrijorare profundă la nivel guvernamental: investițiile străine în imobiliare au scăzut semnificativ, iar previziunile Băncii Centrale și ale grupului de lobby bancar indică faptul că țintele de construire de locuințe nu vor fi atinse.
Prim-ministrul Micheál Martin și ministrul de finanțe Paschal Donohoe urmează să se întâlnească cu principalele bănci pentru a discuta reducerea pragului de capital propriu cerut dezvoltatorilor și creșterea nivelului de finanțare disponibil. La rândul său, ministrul James Browne va avea discuții directe cu guvernatorul Băncii Centrale, Gabriel Makhlouf.
Un oficial guvernamental a declarat că se urmărește „implicarea mai profundă a băncilor, nu doar în finanțarea locuințelor sociale, ci și în dezvoltările private”. În prezent, dezvoltatorii trebuie să contribuie cu aproximativ 25-30% din costul total al proiectelor imobiliare, capital care rămâne blocat timp de ani de zile, până la finalizarea și vânzarea apartamentelor. Noua strategie urmărește să reducă această contribuție, stimulând astfel fluxul de proiecte noi.
Cu toate acestea, specialiștii din domeniul imobiliar avertizează că problema nu se reduce doar la finanțare. Lipsa terenurilor echipate, obstacolele birocratice în procesul de autorizare și politicile restrictive privind chiria reprezintă alte bariere majore în calea dezvoltării. Diarmaid Sheridan, director la compania de investiții Davy, subliniază că „fără o reformă a politicilor de închiriere și fără investiții în infrastructură pentru terenuri construibile, simpla infuzie de capital nu va rezolva problema”.
În 2023, numărul autorizațiilor de construire pentru apartamente a scăzut cu o treime, pe fondul retragerii capitalului străin. Acest declin se resimte mai ales în orașe precum Dublin și Limerick, unde cererea este mare, dar dezvoltările noi întârzie să apară.
„Este foarte clar că livrarea de apartamente s-a blocat. Avem nevoie de o gândire radicală pentru a reporni acest segment”, a declarat James Browne în fața parlamentului. El a anunțat că va acționa decisiv pentru a impulsiona noi construcții și așteaptă un raport din partea Housing Agency privind revizuirea politicilor de control al chiriilor. Documentul va fi esențial pentru deciziile care urmează în următoarele săptămâni.
Un alt punct sensibil este regimul Rent Pressure Zones (RPZs) – zone în care creșterea chiriilor este plafonată. Acestea urmează să expire la finalul anului, iar guvernul ia în calcul eliminarea lor, în încercarea de a atrage din nou investitorii. Totuși, această posibilă relaxare riscă să afecteze chiriașii, iar presiunea publică pentru protejarea acestora este tot mai mare.
În paralel, Guvernul pregătește o revizuire a strategiei naționale de locuire, urmând să înlocuiască actualul document „Housing for All” cu o versiune actualizată, axată pe reforme profunde și pe atingerea țintelor ambițioase din următorii cinci ani.
Potrivit celui mai recent raport al Banking and Payments Federation Ireland, aproximativ 75.000 de unități locative ar putea fi finalizate în acest an și în 2026. Totuși, asociația bancară avertizează că pentru a satisface cererea reală, va fi nevoie de soluții rapide la problemele-cheie legate de forță de muncă, acces la terenuri și capital.
„Ne așteptăm la o creștere semnificativă a producției, dar dacă vrem să atingem nivelurile necesare, trebuie să abordăm direct aceste blocaje esențiale”, a spus Brian Hayes, director executiv al BPFI.
☘️ Cine câștigă și cine pierde în ochii călătorilor: sondajul care dezvăluie cele mai iubite și cele mai criticate servicii de transport public din Irlanda
Un nou sondaj realizat de Transport for Ireland (TFI) a scos la iveală clasamentul preferințelor călătorilor irlandezi în ceea ce privește transportul public — și rezultatele vin cu câteva surprize notabile. Dacă Iarnród Éireann a fost desemnat operatorul cel mai apreciat la nivel național, Dublin Bus s-a clasat pe ultimul loc în topul satisfacției, cu un scor în scădere față de anii trecuți.
Călătorii dau nota: trenurile, în frunte; autobuzele urbane, în coadă
Pe primul loc în preferințele pasagerilor se află serviciile de cale ferată oferite de Iarnród Éireann, care au obținut o rată de satisfacție impresionantă de 93%. Imediat în spate s-au clasat rutele GoAhead din Kildare (90%), urmate de tramvaiele Luas (89%) și autobuzele GoAhead din Dublin (82%).
Surpriza plăcută vine însă din Kilkenny, unde cele două rute operate de City Direct au obținut un scor perfect: 100% dintre cei 200 de pasageri intervievați au declarat că sunt mulțumiți de serviciile primite.
De asemenea, serviciul Local Link – care deservește comunitățile rurale din Irlanda – s-a bucurat de o evaluare foarte bună, cu 96% dintre utilizatori exprimându-și satisfacția.
În contrast, doar 69% dintre pasagerii Dublin Bus s-au declarat mulțumiți – o scădere constantă față de 73% în 2023 și de la un vârf de 87% în 2019. Nici Bus Éireann nu stă mai bine, obținând doar 77% în nivelul de satisfacție generală.
Dublin Bus – paradoxul schimbării: cei mai criticați, dar și cei mai îmbunătățiți
În ciuda nemulțumirilor generale, Dublin Bus este și operatorul care a înregistrat cea mai mare percepție de îmbunătățire în rândul pasagerilor – un paradox care spune multe despre așteptările călătorilor. Un procent net de 47% dintre respondenți au considerat că serviciile s-au îmbunătățit în 2024, comparativ cu anul precedent – același scor fiind înregistrat și pentru autobuzele din Kilkenny.
Totuși, principalul motiv de nemulțumire în Dublin rămâne lipsa de punctualitate și fiabilitatea redusă a autobuzelor – cu 16% dintre utilizatori exprimând frustrări legate de întârzieri sau autobuze care nu opresc.
Probleme recurente: punctualitatea, aglomerația și sentimentul de nesiguranță
Dintre toți operatorii, Dart a înregistrat cea mai mare scădere anuală în satisfacție – cu 9 puncte procentuale în minus, ajungând la 81%. Pasagerii s-au plâns în special de întârzieri și de lipsa confortului, trenurile fiind frecvent aglomerate și fără locuri disponibile.
În cazul Luas, doar 3% dintre călători s-au declarat nemulțumiți, însă plângerile au vizat în special aglomerația și lipsa locurilor pe durata călătoriei. Mai grav este însă că 13% dintre utilizatorii Luas au spus că s-au simțit în nesiguranță în tramvaie – dublu față de media generală. Printre femei, această proporție a ajuns la 15%, în creștere cu 5 puncte procentuale față de anul anterior.
Ce le place irlandezilor? Curățenia și confortul, în top
Aspectele cel mai bine evaluate la nivel general au fost confortul, curățenia și disponibilitatea locurilor. În mod notabil, autobuzele din Kilkenny s-au remarcat ca fiind cele mai curate și cele mai confortabile, în timp ce Dart a primit cele mai slabe scoruri la aceste capitole.
Pe de altă parte, fiabilitatea a fost apreciată cel mai mult la Iarnród Éireann și Local Link, în timp ce Bus Éireann a obținut cele mai slabe evaluări la acest indicator.
Publicul rămâne, per total, mulțumit – dar așteaptă îmbunătățiri
Sondajul, care a inclus peste 6.100 de respondenți și s-a desfășurat în două etape pe parcursul anului trecut, a relevat că nivelul general de satisfacție pentru transportul public în Irlanda a rămas stabil: 82% dintre călători au spus că sunt mulțumiți, iar doar 8% au exprimat o opinie negativă. Cu toate acestea, s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului celor care cred că serviciile s-au îmbunătățit față de anul anterior.
Una dintre cele mai importante observații este lipsa de informare: 1 din 5 utilizatori din regiunea Dublin nu știau sau nu erau siguri de existența tarifului TFI 90-minute, care permite transferuri multiple în decurs de 90 de minute pentru doar 2 euro.
Ce își doresc călătorii de la viitor?
Când au fost întrebați ce schimbări și-ar dori, cei mai mulți pasageri au menționat:
- Mai multă punctualitate, în special în serviciile de autobuz;
- Reducerea aglomerației și creșterea siguranței în tramvaie (Luas);
- Servicii de catering mai bune, mai puține anulări și măsuri împotriva supraaglomerării în trenurile Iarnród Éireann.
Deși irlandezii continuă să aibă, în general, o percepție pozitivă asupra transportului public, diferențele între operatori sunt tot mai clare. Sondajul nu doar că scoate în evidență unde se fac pași înainte, dar indică și zonele în care reformele sunt esențiale. Pentru autorități, mesajul e simplu: confortul contează, dar încrederea se câștigă prin consistență, punctualitate și, mai presus de toate, siguranță.
☘️ Avertisment dur de la Paschal Donohoe: zeci de mii de locuri de muncă și reducerile de taxe riscă să dispară dacă SUA impune tarife comerciale
Ministrul irlandez de finanțe, Paschal Donohoe, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile iminente pe care o escaladare a tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană le-ar putea aduce economiei irlandeze. Într-un interviu acordat emisiunii This Week de la RTÉ, Donohoe a declarat că, în cel mai pesimist scenariu, Irlanda ar putea pierde între 50.000 și 80.000 de locuri de muncă care altfel ar fi fost create sau menținute.
Mai mult, planul coaliției de guvernare de a introduce reduceri de impozit pe venit — una dintre promisiunile-cheie din programul de guvernare — ar putea fi abandonat, dacă SUA impune tarife comerciale severe asupra produselor europene, așa cum a amenințat că va face începând cu 2 aprilie.
„Este foarte posibil ca, pe termen mediu, să nu mai putem păstra locurile de muncă planificate, iar impactul asupra PIB-ului ar putea ajunge până la 4%”, a avertizat ministrul.
O posibilă recesiune? Totul depinde de reacțiile globale
Întrebat dacă aceste tarife ar putea împinge Irlanda în recesiune, Donohoe a răspuns că totul depinde de amploarea tarifelor, de durata lor și de răspunsul celorlalte economii ale lumii. „Trebuie să fim sinceri cu privire la nivelul de risc existent”, a spus el.
Deși Irlanda se află într-o poziție relativ solidă, cu un nivel aproape complet de ocupare a forței de muncă, ministrul a subliniat că un conflict comercial global ar afecta inevitabil nivelul de trai al populației. Nu doar firmele și exportatorii ar suferi, ci și gospodăriile obișnuite, prin creșterea prețurilor și diminuarea veniturilor reale.
Donohoe a sugerat că guvernul ar putea avea dificultăți în a furniza pachete de sprijin semnificative pentru companiile afectate, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei.
„S-ar putea să fim într-o situație în care veniturile fiscale nu vor mai crește în același ritm, tocmai când economia începe să se confrunte cu probleme. Va trebui să păstrăm echilibrul finanțelor publice, ceea ce înseamnă că nu vom putea oferi ajutor la scară largă.”
În locul unui nou val de cheltuieli publice, guvernul ar putea fi nevoit să reducă ritmul actual de cheltuieli sau chiar să ajusteze politicile fiscale, pentru a proteja competitivitatea și a păstra locurile de muncă.
Planul de a reduce impozitul pe venit pentru populație — o promisiune centrală a guvernului — riscă să fie abandonat, cel puțin temporar. „Dacă vom avea de-a face cu un șoc economic major, nu va fi momentul potrivit pentru a implementa reduceri de taxe”, a recunoscut Donohoe.
El a confirmat că guvernul va publica o prognoză economică în luna aprilie, imediat după ce se va ști clar ce tarife va impune SUA.
În calitate de președinte al Eurogrupului, Donohoe a mai spus că, în cazul în care SUA aplică tarife extinse, UE va răspunde cu măsuri proprii. Totuși, acest lucru nu va face decât să înrăutățească situația.
„Va exista dificultate, dar această dificultate vine din aplicarea inițială a tarifelor de către SUA”, a spus el.
Un punct delicat este industria irlandeză de whiskey, care ar putea deveni țintă a tarifelor americane în cadrul unui război tarifar încrucișat. Donohoe a declarat că Dublinul a pledat deja la nivelul UE pentru protejarea acestui sector-cheie, menționând că s-a făcut o solicitare oficială pentru excluderea Irish Whiskey din eventualele măsuri de represalii care ar putea include produse americane precum bourbonul.
Într-o notă mai precaută, purtătorul de cuvânt al Sinn Féin pentru finanțe, Pearse Doherty, a îndemnat la prudență, cerând UE să nu reacționeze impulsiv. „Un război comercial trebuie evitat, pentru că va lovi în economie și în locurile de muncă”, a spus el. În schimb, a sugerat că orice contra-măsură trebuie analizată atent pentru a evalua dacă are potențialul real de a duce la o soluție.
În timp ce termenul de 2 aprilie se apropie, economia Irlandei atârnă într-un echilibru fragil. Cu locuri de muncă în joc, reduceri de taxe amânate și posibilitatea unei confruntări tarifare între cele mai mari economii ale lumii, guvernul irlandez se pregătește pentru un scenariu care ar putea rescrie prioritățile bugetare din temelii.
☘️ Irlanda are un plafon de apă pentru locuințele noi: Uisce Éireann avertizează că poate deservi doar 35.000 de unități pe an
Irlanda se confruntă cu o limitare invizibilă, dar esențială, în criza locuințelor: capacitatea de a furniza apă. Directorul general al Uisce Éireann, Niall Gleeson, a declarat că, în condițiile actuale, infrastructura de apă permite conectarea a doar 35.000 de locuințe noi pe an, timp de cinci ani, fără investiții suplimentare.
Este o declarație care adaugă presiune asupra planurilor Guvernului de a accelera dezvoltarea rezidențială, într-un moment în care cererea de locuințe este în continuă creștere.
„Fără finanțare suplimentară, extinderea planificată a locuințelor pur și simplu nu este posibilă”, a spus Gleeson, într-un interviu pentru RTÉ’s This Week.
Apel pentru 1,7 miliarde de euro în plus
Pentru a crește capacitatea de racordare la rețeaua de apă și a ajunge la un ritm de 50.500 de locuințe noi pe an, compania are nevoie de un fond suplimentar de 1,7 miliarde de euro, care trebuie „alocat exclusiv programelor de extindere”.
Gleeson a explicat că Uisce Éireann a dezvoltat un sistem de clasificare a capacității locale — un „registru de capacitate” — prin care orașele și localitățile din toată țara sunt marcate cu verde, galben sau roșu, în funcție de capacitatea rețelei de a prelua noi dezvoltări.
„În zonele marcate cu roșu, pur și simplu nu avem capacitate. Poate avem un plan, poate modernizăm instalația, dar ar putea dura între trei și cinci ani până vom putea spune din nou ‘da’ acolo.”
Aprobat, dar cu limite: doar 38.000 de locuințe, alte sute respinse
Chiar și în acest context restrictiv, în 2024 au fost aprobate 38.000 de unități locative pentru conectare, iar aproximativ 200-300 de cereri au fost respinse — un număr redus, dar semnificativ pentru zonele în expansiune.
Uisce Éireann încurajează dezvoltatorii să se orienteze spre zonele „verzi”, unde capacitatea de apă este deja disponibilă. Dar realitatea este că proiectele mari se împiedică de infrastructura insuficientă, mai ales în regiunile cu cerere intensă.
Dublin, în pragul limitei: industria mare, o provocare
O zonă critică este regiunea Dublin și împrejurimile — Greater Dublin Area (GDA) — unde sistemul de alimentare cu apă este deja „foarte solicitat”. Gleeson a avertizat că autoritatea nu ar putea susține racordarea unei fabrici farmaceutice mari, deși acest tip de investiție este strategic pentru economia irlandeză.
„Producem în jur de 600 de milioane de litri de apă curată pe zi în Dublin, dar cererea ajunge adesea la 620 de milioane. Este nevoie urgentă de extinderea capacității.”
Probleme persistente în Cork: apă decolorată, dar „sigură”
Întrebat despre plângerile privind culoarea apei în Cork, Gleeson a explicat că problema provine din sedimentele din conductele vechi de fontă. Acestea sunt în curs de curățare, iar autoritatea a înființat un grup operativ dedicat pentru această regiune.
„Știm cât este de frustrant pentru oamenii de acolo. A durat mult prea mult să rezolvăm. Ne cerem scuze”, a spus Gleeson, adăugând că rețeaua din Cork include peste 300 km de conducte vechi, care sunt în curs de întreținere.
Se așteaptă ca, în următoarele șase luni, frecvența incidentelor să scadă semnificativ datorită lucrărilor de modernizare.
Infrastructura invizibilă care limitează viitorul
Declarațiile lui Gleeson readuc în prim-plan o realitate adesea ignorată în dezbaterile despre criza locuințelor: nu se pot construi locuințe fără apă. Pe măsură ce guvernul promovează politici menite să accelereze dezvoltările rezidențiale, infrastructura de bază trebuie să țină pasul.
Altfel, nu doar că visul de a construi zeci de mii de locuințe noi anual riscă să rămână pe hârtie, dar și atractivitatea Irlandei pentru investiții industriale majore ar putea fi compromisă de o banală dar esențială problemă: lipsa apei suficiente.
