☘️ Vânătoare națională după un interlop periculos fugit din custodia Gărzii în Kilkenny
Un cunoscut lider al unei rețele de crimă organizată, implicată în traficul de droguri, a reușit să fugă din custodia Gărzii la Kilkenny, profitând de o ușă neîncuiată. Incidentul, descris de surse ca fiind „pur și simplu o întâmplare norocoasă” pentru deținut, a declanșat o amplă operațiune de căutare la nivel național.
Fugă neașteptată dintr-o secție de Garda
Bărbatul, în vârstă de 42 de ani și originar din Kilkenny, se afla în arest din joi, fiind anchetat pentru coordonarea activităților unei organizații criminale. El este considerat creierul principal al unui grup care domină distribuția de cocaină și canabis în comitatul Kilkenny și care are ramificații și în comitatele Carlow și Tipperary.
Luni seara, în jurul orei 20:30, a scăpat printr-o ușă care, în mod normal, ar fi trebuit să fie securizată. Din primele informații, se bănuiește că imediat după evadare a fost preluat de un vehicul, dispărând rapid pe o stradă laterală. Surse apropiate anchetei spun că bărbatul are în prezent o problemă de mobilitate și merge șchiopătând, detaliu ce ar putea fi util în identificarea sa.
Rețea criminală cu legături internaționale
Gruparea condusă de fugar numără aproximativ 20 de membri, printre care și câteva femei. În trecut, rețeaua a fost implicată într-un jaf la o oficiu poștal din Kilkenny, iar Garda a reușit să destructureze o parte dintre activitățile lor. Cu toate acestea, liderul nu a fost condamnat până acum pentru infracțiuni majore, deși are mai multe condamnări la activ.
Ancheta în desfășurare era una dintre cele mai importante, iar procurorii sperau să obțină suficiente probe pentru a-l acuza de coordonarea unei organizații criminale, infracțiune care, la condamnare, poate atrage pedeapsa maximă – închisoarea pe viață.
Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca bărbatul să fi părăsit deja țara. Acesta deține proprietăți în Turcia și are legături puternice cu lumea interlopă din Manchester, unde a locuit mai mulți ani. Garda a alertat toate aeroporturile și porturile, existând temeri că apropiații săi l-ar putea ajuta să fie scos din Irlanda.
Conflicte cu grupări rivale
Fugarul și gruparea sa se află într-un conflict violent cu foști membri ai INLA din Dublin, disputa fiind legată de un „rip-off” de droguri. În ultimele zile, Garda a emis așa-numitele Garda Information Message (GIM) către patru membri ai rețelei, avertizându-i oficial că viețile lor sunt în pericol.
Un ofițer a declarat sub protecția anonimatului:
„Acest bărbat este figura centrală a rețelei și are conexiuni internaționale majore. Dacă a fost ajutat să dispară rapid, prinderea lui va fi extrem de dificilă.”
Alte evadări similare
Nu este prima dată când un deținut reușește să scape dintr-o secție de Garda. În iunie, un tânăr de 19 ani a fugit din Balbriggan garda station, comitatul Dublin, și a fost acuzat că a început un „raid în stil Bonnie și Clyde” înainte de a fi prins din nou. Totuși, anchetatorii subliniază că situația actuală este mult mai complexă, deoarece suspectul conduce o organizație bine structurată și dispune de resurse considerabile.
Această evadare spectaculoasă ridică semne de întrebare asupra nivelului de securitate din secțiile de Garda și alimentează îngrijorarea că Irlanda ar putea deveni teren fertil pentru grupări criminale cu legături internaționale. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile cer sprijinul publicului pentru orice informație care ar putea duce la localizarea fugarului.
☘️ Vaccinările copiilor din Irlanda rămân sub nivelul de dinainte de pandemie, avertizează HSE
Un raport recent arată că acoperirea vaccinală în Irlanda și în multe alte țări europene nu a revenit la nivelurile dinainte de Covid-19, ceea ce stârnește îngrijorări în rândul autorităților sanitare.
Situația actuală a vaccinării
Dr. Éamonn O’Moore, director al National Health Protection Office din cadrul HSE, a explicat că datele UNICEF și Organizației Mondiale a Sănătății arată o scădere semnificativă a vaccinărilor esențiale pentru copii, precum cele împotriva rujeolei sau tusei convulsive, în 53 de țări din Europa și Asia Centrală.
În Irlanda, problema este vizibilă în special la vaccinul MMR (rujeolă, oreion, rubeolă): aproximativ 10% dintre copii nu îl primesc până la vârsta de 24 de luni. În perioada 2022–2023, rata națională de acoperire vaccinală a fost de 89,8%, departe de pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Diferențele regionale sunt mari – de la doar 73,8% în Dublin North Central până la 98,6% în Dublin South-East.
Deputatul Fianna Fáil Malcolm Byrne a atras atenția că „această situație este profund îngrijorătoare”, subliniind că progresele obținute de-a lungul deceniilor în combaterea bolilor copilăriei sunt puse acum în pericol.
Cauzele refuzului sau întârzierii vaccinării
Dr. O’Moore a explicat că decizia părinților sau tutorilor este influențată de mai mulți factori:
- percepția riscului bolii și nivelul de încredere în vaccinuri, inclusiv siguranța și beneficiile percepute;
- influența socială, prin sprijinul familiei, al liderilor comunității sau al medicilor;
- factori practici, precum accesibilitatea și disponibilitatea serviciilor de vaccinare.
„Comunicarea clară și empatică este esențială pentru a construi încredere în vaccinuri, iar aceasta rămâne un obiectiv central al HSE”, a spus el.
Campanii recente și măsuri suplimentare
În 2024, autoritățile irlandeze au derulat o campanie de informare și vaccinare suplimentară destinată grupurilor cu risc crescut de rujeolă, în contextul creșterii cazurilor raportate atât în Europa, cât și în Irlanda. Aproximativ 11.500 de doze de vaccin MMR au fost administrate prin cabinetele medicilor de familie și clinicile HSE, pe lângă programul obișnuit.
Rujeola, din nou o amenințare reală
Datele recente arată că numărul cazurilor de rujeolă din Irlanda a aproape s-a triplat în ultimii șapte ani, ceea ce confirmă pericolul scăderii vaccinării. În prezent, epidemiologii atrag atenția că focarele se pot răspândi rapid, mai ales în comunitățile cu rate reduse de vaccinare.
Medicii avertizează că rujeola nu este o boală „inofensivă a copilăriei”, ci poate provoca complicații grave, inclusiv pneumonie, encefalită și, în cazuri rare, deces. Creșterea numărului de cazuri în Irlanda este parte a unei tendințe mai largi la nivel european, unde lipsa vaccinării a dus la reapariția unor epidemii pe scară largă.
Impactul dezinformării și declarațiile lui Donald Trump
Situația este complicată de valul de dezinformare și scepticism care circulă pe rețelele sociale. Chiar și la nivel internațional, declarațiile politice influențează percepția publicului. Săptămâna aceasta, președintele SUA, Donald Trump, a relansat o afirmație deja infirmată de comunitatea științifică, sugerând o posibilă legătură între vaccinuri și autism. Teoria a fost demontată de nenumărate studii, dar continuă să alimenteze neîncrederea în rândul unor părinți.
Specialiștii atrag atenția că mesajele de acest tip pun în pericol sănătatea publică, în special într-o perioadă în care epidemii de rujeolă reapar în mai multe țări europene, inclusiv în Irlanda.
☘️ Proprietar obligat să plătească 15.000 € după ce a refuzat să accepte HAP și și-a evacuat chiriașa
Un proprietar din Dublin a fost sancționat cu suma maximă de 15.000 € de către Workplace Relations Commission (WRC), după ce a refuzat să accepte plata chiriei prin schema de stat Housing Assistance Payment (HAP) și și-a evacuat chiriașa, lăsând-o fără locuință.
Refuz repetat al sprijinului de stat
Cazul a fost adus în fața WRC de Olga Burla, care a locuit timp de aproape doi ani într-un apartament deținut de Sherman Chan. Situația sa financiară s-a complicat la începutul anului 2024, când a devenit părinte singur și a rămas singura persoană care întreținea familia, având mai mulți copii adolescenți. Cu o chirie lunară de 1.650 €, ea a cerut în aprilie 2024 să fie acceptată în schema HAP.
Conform declarațiilor sale, proprietarul a refuzat în repetate rânduri cererea, spunând că „nu dorește să accepte HAP”. De-a lungul lunilor următoare, până în ianuarie 2025, chiriașa a revenit cu alte patru solicitări, dar răspunsul a fost același. În februarie, ea a fost evacuată în baza unei notificări și a ajuns să locuiască în cazare de urgență, fiind sprijinită de organizația pentru chiriași Threshold.
Argumentele proprietarului
În cadrul audierii, Sherman Chan a invocat plângeri primite de la compania de administrare a imobilului privind „zgomote excesive” și „comportament antisocial” atribuit copiilor adolescentei chiriașe. Acesta a susținut că nu era familiarizat cu schema HAP și a crezut, în mod eronat, că acceptarea plății ar însemna ca autoritatea locală să „preia controlul asupra locuinței” și să o subînchirieze.
Avocata sa, Denise Biggins, a declarat că refuzul nu a fost un act de discriminare intenționată, ci rezultatul unei confuzii privind modul de funcționare al programului.
Decizia WRC
Ofițerul de soluționare a cazului, John Harraghy, a respins aceste argumente, subliniind principiul juridic conform căruia „necunoașterea legii nu este o scuză”. El a concluzionat că a existat discriminare directă pe criteriul „asistenței pentru locuință”, încălcând Equal Status Act 2000.
În consecință, a dispus acordarea sumei maxime prevăzute de lege, 15.000 €, ca despăgubire pentru stresul și pierderile financiare suferite de chiriașă. Organizația Threshold a calculat că daunele financiare totale suportate de aceasta s-ar ridica la peste 22.000 €.
Context mai larg
Schema HAP este una dintre cele mai importante forme de sprijin pentru familiile cu venituri reduse din Irlanda, permițându-le să acceseze locuințe închiriate pe piața privată, cu plata parțială a chiriei de către stat. Deși legea obligă proprietarii să accepte acest tip de plată, cazurile de refuz continuă să apară, fiind considerate o formă de discriminare.
Acest verdict reprezintă un semnal clar din partea WRC că nerespectarea legislației privind accesul la locuințe poate avea consecințe financiare serioase pentru proprietari.
☘️ Gardaí „au scăpat ca prin minune” după ce mașina de patrulare a fost lovită intenționat pe M50
Un tânăr de 20 de ani a fost condamnat la închisoare după un episod de conducere periculoasă pe autostrada M50 din Dublin, în urma căruia un echipaj Garda a fost la un pas de tragedie.
Goană nebună pe contrasens
Incidentul a avut loc pe 12 martie 2024, când garda de serviciu la Bóthar Na Life, în vestul Dublinului, a observat un Vauxhall Astra circulând cu viteză pe partea greșită a drumului. Vehiculul, condus de John Cash, un mecanic ucenic din Newpark, comitatul Dublin, a fost urmărit imediat cu semnale acustice și luminoase.
Șoferul a intrat pe M50 în direcția nord, a urcat pe bordură, a pierdut un cauciuc și a început să se învârtă pe carosabil, obligând alți participanți la trafic să efectueze manevre de evitare.
Deși Garda a desfășurat un „stinger” – dispozitiv menit să dezumfle anvelopele –, Cash a continuat să conducă. Mașina a lovit de mai multe ori separatoarele centrale ale autostrăzii, s-a rotit necontrolat și, într-un moment critic, a izbit în plin o mașină de patrulare Garda. Din fericire, niciunul dintre agenți nu a fost rănit.
Capturat după o urmărire pe jos
După impact, tânărul a abandonat vehiculul și a încercat să fugă pe jos, dar a fost prins rapid de forțele de ordine. La momentul incidentului, Cash nu avea asigurare auto și nici nu fusese implicat anterior în fapte penale.
Apărătorul său, avocatul Daniel Cahalane, a declarat în fața instanței că tânărul băuse la o nuntă de familie și nu își amintește absolut nimic din evenimente. Acesta și-a recunoscut vina și s-a declarat „extrem de regretabil” pentru cele întâmplate.
„Un episod revoltător” – reacția instanței
Judecătorul David McHugh de la Blanchardstown District Court a descris episodul drept „revoltător” și a subliniat gravitatea faptelor:
„Nu doar că și-a pus propria viață în pericol, dar a pus și viața membrilor Gărzii în pericol. Dacă acest caz nu merită o condamnare cu executare, atunci nimic nu o merită.”
El a adăugat că atât inculpatul, cât și garda ale cărei mașini au fost lovite „sunt norocoși că sunt în viață astăzi”.
Pedeapsa aplicată
Pentru faptele comise – conducere periculoasă, conducere fără asigurare și părăsirea locului accidentului – John Cash a fost condamnat la patru luni de închisoare, a primit o amendă de 500 € și i s-a suspendat permisul pentru doi ani.
☘️ Ministrul Justiției Jim O’Callaghan vrea mai puțin de 10.000 de solicitanți de azil pe an în Irlanda
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că obiectivul său este ca Irlanda să primească anual mai puțin de 10.000 de cereri de azil, considerând că actualele niveluri sunt „prea ridicate” și pun presiune uriașă pe sistemul de protecție internațională.
Evoluția cererilor de protecție internațională
În 2024, peste 18.500 de persoane au solicitat azil în Irlanda – o dublare față de media istorică de 3.000 – 5.000 de cereri înregistrată înainte de pandemie. În perioada 2020–2021, restricțiile de călătorie au redus numărul cererilor la 1.500–2.600 anual, dar odată cu redeschiderea frontierelor, cifrele au explodat, ajungând la peste 13.500 în 2022 și 2023.
În paralel, peste 114.000 de refugiați ucraineni au intrat în Irlanda între 2022 și 2024, beneficiind de protecție temporară. În total, în acești trei ani, aproximativ 159.000 de persoane au solicitat fie azil, fie protecție temporară.
„Aceste cifre au creat o criză și au amenințat să copleșească capacitatea International Protection Office de a procesa cazurile”, a spus ministrul în fața Justice Committee.
Costuri record pentru stat
Cheltuielile cu cazarea solicitanților de protecție internațională au atins cote istorice. În 2024, statul a plătit peste un miliard de euro pentru serviciile de cazare gestionate de International Protection Accommodation Service (IPAS), iar pentru 2025 a fost alocat un buget și mai mare, de 1,2 miliarde de euro.
„Principalul factor al acestor cheltuieli este numărul oamenilor care trebuie cazați. În 2024, circa 33.000 de persoane se aflau în centre IPAS”, a precizat O’Callaghan.
El a mai spus că tariful mediu plătit pentru cazarea unei persoane a scăzut de la 84 € pe noapte în 2024 la 71 €, dar a subliniat că își dorește să reducă și mai mult aceste costuri.
„Vreau să vedem cifre sub 10.000”
Ministrul a criticat viziunea predecesorului său, Roderic O’Gorman, care considera că 15.000 de cereri de azil pe an ar putea deveni „noul normal”.
„Eu cred că aceste cifre sunt prea mari. Vreau să văd numere sub 10.000. Este greu de controlat, dar măsurile pe care le introducem ar trebui să ducă la această reducere”, a spus O’Callaghan.
El a subliniat și importanța accelerării procesării cererilor, astfel încât solicitanții să nu fie blocați în centrele de cazare „unul până la trei ani”, ci să primească o decizie „în câteva luni”.
Controale de identitate la frontieră
O’Callaghan a confirmat și intensificarea verificărilor la sosirea în Irlanda. Între ianuarie și august 2025 au fost efectuate 4.154 de controale „doorstep” pe zboruri, pentru a identifica persoanele care ajung fără documente.
„Sunt controale eficiente. Chiar și eu am fost verificat la coborârea dintr-un avion, în cadrul acestor proceduri”, a spus ministrul.
