☘️ Guvernul pregătește noi măsuri pentru a sprijini firmele afectate de tarifele SUA

Executivul irlandez urmează să anunțe astăzi un pachet de sprijin destinat companiilor locale, ca răspuns la tarifele de 15% impuse de Statele Unite asupra exporturilor din Uniunea Europeană, inclusiv asupra celor irlandeze. Măsurile vor fi prezentate în cadrul Planului de Acțiune pentru Diversificarea Piețelor, care prevede peste 100 de inițiative pentru a reduce dependența de piața americană și a întări reziliența economică.

Planul va fi lansat de Tánaiste și ministrul de Externe și Comerț, Simon Harris, împreună cu ministrul pentru Întreprinderi, Turism și Ocuparea Forței de Muncă, Peter Burke.

Sprijin pentru exportatori și noi rute comerciale

Printre măsurile propuse se numără un program prin care 170 de companii irlandeze vor fi sprijinite să pătrundă pe piețe noi la nivel global. Guvernul analizează și opțiunea unor vize accelerate pentru atragerea rapidă a specialiștilor în sectoarele cu deficit de forță de muncă.

De asemenea, se are în vedere înființarea unui fond pentru acces aerian, care să sprijine deschiderea unor noi rute, inclusiv către destinații strategice pe distanțe lungi.

Extinderea prezenței agențiilor de stat

IDA Ireland, agenția care promovează investițiile străine, va revizui zonele prioritare pentru atragerea capitalului și va analiza oportunitățile din Canada, precum și deschiderea unei reprezentanțe la Seul, în Coreea de Sud. Bord Bia, agenția pentru promovarea produselor alimentare, va consolida birourile existente și va lua în calcul extinderea în alte piețe prioritare.

Turism Ireland va suplimenta echipele din Statele Unite și Canada, în timp ce modelul Ireland House – unde diplomați și agenții de stat lucrează împreună sub același acoperiș – va continua să fie dezvoltat. Astfel de centre există deja în New York, Tokyo, Singapore, Shanghai și Chicago, urmând ca în anii următori să fie deschise în Londra, Toronto, Lyon, Milano și Madrid.

Misiuni comerciale și diplomație economică

Guvernul intenționează să reia misiunile comerciale conduse de Taoiseach în 2025, prima destinație fiind Canada. Pentru 2026 și 2027 se pregătesc vizite similare și în alte regiuni strategice. Totodată, programul oficial de Ziua Sfântului Patrick va fi adaptat pentru a pune un accent mai mare pe piețele emergente și prioritare pentru Irlanda.

Context

Tarifele de 15% introduse de administrația președintelui Donald Trump au lovit direct exportatorii irlandezi din mai multe sectoare, inclusiv cel alimentar și cel al băuturilor spirtoase, dar și companii din domeniul tehnologiei și al produselor farmaceutice. În acest context, diversificarea piețelor devine o prioritate pentru guvern, astfel încât economia să fie mai puțin vulnerabilă la decizii unilaterale ale partenerilor comerciali.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste schimbări pot însemna apariția unor noi oportunități de angajare în companiile care vor beneficia de sprijin pentru a intra pe piețe noi, dar și posibilitatea unor conexiuni aeriene suplimentare care să faciliteze călătoriile către Europa sau Asia.

☘️ BreastCheck ratează obiectivele pentru al doilea an consecutiv

Serviciul național de screening pentru cancerul de sân, BreastCheck, gestionat de HSE, nu a reușit nici anul trecut să își atingă țintele, arată date recente obținute printr-o întrebare parlamentară adresată de liderul Aontú, Peadar Tóibín.

Ținta pentru 2024 a fost de 195.000 de persoane invitate la screening, însă au fost efectuate doar 137.134 de controale. Și în 2023 rezultatele au fost sub așteptări: 166.532 de verificări față de un obiectiv de 185.000.

Serviciul afectat de lipsa globală de specialiști

HSE a recunoscut că unul dintre motivele principale este deficitul global de personal în radiologie, ceea ce limitează capacitatea de a extinde programul. De asemenea, creșterea populației face ca cererea pentru controale să depășească posibilitățile actuale.

„În ciuda acestor dificultăți, continuăm să creștem capacitatea – recrutăm noi consultanți și radiografi, introducem unități mobile, modernizăm sistemele IT și folosim tehnologii precum alertele prin SMS”, a transmis HSE. Instituția a precizat că se concentrează în special pe persoanele cu risc mai mare, pe cele care așteaptă de mai mult timp și pe femeile din comunități unde accesul la screening este mai dificil.

Un element pozitiv este că rata de participare la program a rămas ridicată: în 2024, 72% dintre persoanele invitate au acceptat screeningul, peste pragul standard de 70%.

Impactul pandemiei și situația altor programe

BreastCheck a fost puternic afectat în perioada pandemiei, fiind suspendat luni întregi în 2020 și 2021. În primul an al crizei sanitare, numărul celor examinați a scăzut drastic la doar 56.270.

În Irlanda, aproximativ 3.500 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual, ceea ce face ca programul de screening să fie considerat esențial pentru depistarea timpurie a bolii.

În timp ce BreastCheck nu și-a atins obiectivele, alte programe de screening au avut rezultate mai bune anul trecut. Serviciul de testare pentru cancerul de col uterin a depășit ținta de 178.000 de controale și a efectuat peste 194.800, iar BowelScreen a ajuns la aproape 140.000 de examinări dintr-un obiectiv de 148.000.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste date subliniază importanța participării la programele gratuite de screening puse la dispoziție de HSE, mai ales în condițiile în care depistarea precoce rămâne cheia tratamentului cu șanse mai mari de succes.

☘️ Chiriile din Irlanda ating un nou record: peste 2.000 de euro pe lună în medie

Chiriile din Irlanda continuă să crească, pentru a 18-a oară consecutiv la nivel trimestrial, iar costul mediu al unei locuințe închiriate a ajuns la 2.055 de euro pe lună, potrivit celui mai recent raport publicat de platforma Daft.ie.

Între aprilie și iunie 2025, chiriile au crescut cu 1,6%, menținând o tendință ascendentă care durează de mai bine de patru ani. Spre comparație, în 2011, chiria medie era de doar 765 de euro pe lună, iar astăzi este cu 51% mai mare decât înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19.

Dublin nu mai este o excepție

Dacă în ultimii ani capitala înregistra creșteri mai lente decât restul țării, acest lucru s-a schimbat. Creșterea anuală a chiriilor în Dublin a ajuns la 6,5%, foarte aproape de media națională, de 7,3%. Situația reflectă încetinirea construcțiilor de locuințe noi, după ce în perioada post-pandemică oferta suplimentară a mai temperat prețurile.

În alte orașe mari însă, presiunea pe chirii rămâne și mai vizibilă:

• Galway: +8,5% față de anul trecut;
• Cork: +11,8%;
• Waterford: +12,5%;
• Limerick: liderul inflației, cu +14,9%.

În afara celor cinci mari orașe, chiriile au urcat cu 6,2% într-un singur an.

O ofertă tot mai limitată

Pe 1 august erau disponibile la închiriere doar 2.300 de locuințe la nivel național – cu 14% mai puține decât anul trecut și aproape la jumătate față de media perioadei 2015-2019.

Această lipsă de locuințe de închiriat este văzută ca principala cauză a exploziei prețurilor. „De 15 ani încoace, creșterile semnificative ale chiriilor sunt alimentate de penuria de locuințe raportată la nevoia reală”, a explicat Ronan Lyons, profesor de economie la Trinity College Dublin și autorul raportului.

El a atras atenția că relaxarea recentă a unor reguli privind controlul chiriilor ar putea stimula investițiile în locuințe destinate închirierii, însă efectele nu vor fi vizibile mai devreme de anul viitor. În plus, durata mare a proceselor de planificare și autorizare în construcții face ca soluțiile să întârzie și mai mult.

Piața imobiliară, în tensiune maximă

Pe lângă chirii, și prețurile de vânzare ale locuințelor au atins cote record. În ultimele 12 luni până în martie, prețul mediu listat la nivel național a crescut cu 12,3%, cea mai mare rată de inflație din ultimii zece ani.

Situația actuală este comparată cu momente-cheie din trecutul pieței imobiliare: în 2015, scumpirile din Dublin au determinat Banca Centrală să introducă reguli stricte privind creditele ipotecare, iar în 2017 a avut loc un alt val puternic de creșteri. De data aceasta însă, inflația este generalizată, afectând aproape toate regiunile țării, inclusiv Connacht-Ulster, unde creșterea a fost de 8,8%.

„Motivul de fond rămâne același: sunt pur și simplu prea puține locuințe disponibile. Nu se construiesc destule case noi și nici numărul locuințelor vechi scoase la vânzare nu este suficient”, a subliniat Lyons.

Românii din Irlanda resimt direct aceste schimbări, mai ales cei care trăiesc în marile orașe unde chiriile cresc mult mai rapid decât veniturile. Lipsa de locuințe disponibile pe piață și blocajele din procesul de construcție fac ca presiunea asupra chiriașilor să fie tot mai mare, iar soluțiile promise de Guvern să se lase așteptate.

☘️ Clădire abandonată din centrul Wexford ar putea deveni centru de divertisment și jocuri

Un imobil de pe North Main Street din Wexford, aflat până recent pe lista clădirilor abandonate a consiliului local, ar putea primi o nouă destinație: un centru de divertisment și jocuri.

Clădirea cu numărul 98, situată lângă Ray’s Diner, a fost curățată și reamenajată la exterior de către Consiliul Comitatului Wexford înainte de desfășurarea Fleadh Cheoil, fiind decorată cu imagini ale muzicienilor tradiționali expuse pe cheiul orașului. În trecut, imobilul a găzduit lucrările artistului Michael Mulcahy.

Planuri noi pentru un spațiu abandonat

Compania Coalquay Leisure Ltd, cu sediul în Cork, a depus o cerere de schimbare a destinației clădirii din spațiu comercial în „centru de divertisment și jocuri, cu lucrări asociate”. Documentația depusă la Consiliul Comitatului arată că parterul ar urma să fie amenajat sub forma unui „arcade”, însă nu se precizează clar dacă este vorba despre jocuri video sau despre o sală cu aparate de tip cazino.

Firma a purtat deja discuții cu Departamentul pentru Locuințe și Administrație Locală, cu responsabilul pentru accesibilitate al persoanelor cu dizabilități, cu Uisce Éireann, cu departamentul de drumuri și cu Consiliul pentru Patrimoniu, înainte de a depune oficial cererea.

Decizia, așteptată la final de august

Solicitarea se află acum în analiză la secția de urbanism a Consiliului Comitatului Wexford, iar un răspuns oficial este așteptat pe 31 august.

Reacțiile comunității sunt de așteptat să fie împărțite. Pe de o parte, mulți localnici salută posibilitatea ca o clădire abandonată din centrul orașului să fie readusă la viață, evitând astfel degradarea continuă. Pe de altă parte, ideea unui spațiu cu jocuri de noroc ar putea genera opoziție, la fel cum s-a întâmplat în alte zone din țară.

Istoricul companiei

Coalquay Leisure este activă la nivel național și a depus recent mai multe cereri similare:

• Nenagh, Co. Tipperary – săptămâna trecută, compania a obținut aprobarea pentru o sală de jocuri, în ciuda numeroaselor obiecții. O parte a comunității și-a exprimat îngrijorarea că „femeile și copiii vor avea de suferit” dacă un asemenea spațiu va fi deschis într-un oraș care are deja mai multe case de pariuri.
• Tralee, Co. Kerry – în iunie, cererea pentru transformarea unui spațiu comercial într-un „cazino cu ruletă și păcănele” a fost respinsă de autorități, pe motiv că ar avea un impact negativ și că în zonă există deja o „supraofertă” de astfel de servicii.

Context local

Dezbaterea privind utilizarea clădirilor abandonate din centrele urbane este intensă în Irlanda. În timp ce autoritățile încearcă să reducă numărul spațiilor lăsate în paragină, comunitățile se confruntă cu dilema legată de tipul de activități care ar trebui permise, pentru a aduce viață în centrul orașelor fără a genera probleme sociale suplimentare.

Pentru românii din Wexford, un astfel de centru ar putea însemna fie un nou spațiu de petrecere a timpului liber, fie o sursă de îngrijorare dacă proiectul se va orienta spre zona jocurilor de noroc.

☘️ Cele mai curate plaje din ultimii opt ani: majoritatea plajelor din Irlanda au primit statutul „clean”

Un nou raport privind calitatea plajelor și a căilor navigabile din Irlanda aduce vești încurajatoare: peste jumătate dintre locațiile monitorizate au fost declarate „curate”, marcând cel mai bun rezultat din ultimii opt ani.

Studiul a fost realizat de An Taisce, la solicitarea organizației Irish Business Against Litter (IBAL), și a analizat 33 de plaje, porturi și râuri din întreaga țară. Dintre acestea, 17 au primit statutul „clean”, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de anul trecut.

Progrese vizibile datorită voluntarilor și noilor măsuri

Numărul zonelor considerate „pline de deșeuri” a scăzut de la 11 în 2024 la doar trei în acest an. Cele mai des întâlnite gunoaie au rămas mucurile de țigară, ambalajele de dulciuri și resturile de fast-food.

„Acesta este, de departe, cel mai favorabil rezultat pe care l-am înregistrat în opt ani de când facem aceste monitorizări”, a declarat Conor Horgan din partea IBAL. El a subliniat că meritele aparțin în mare parte voluntarilor din grupurile Clean Coasts, dar și investițiilor făcute de consiliile locale în infrastructura de pe plaje.

Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât sezonul estival a fost unul aglomerat, iar plajele din Irlanda s-au bucurat de un număr mare de vizitatori datorită vremii călduroase.

Plajele premiate și zonele cu probleme

Printre plajele și zonele costiere care au primit statutul de „clean” se numără:

• Brittas Bay (comitatul Wicklow)
• Curracloe (comitatul Wexford)
• Bundoran (comitatul Donegal)
• Killiney (Dublin)
• Strandhill (comitatul Sligo)
• Tramore (comitatul Waterford)

Totuși, trei locații au fost clasificate ca „littered” (pline de deșeuri): Dingle Harbour (Kerry), Dog’s Bay (Galway) și White Bay (Cork).

Impactul sistemului de garanție-returnare

Acesta a fost primul studiu realizat după introducerea Deposit Return Scheme, sistemul prin care consumatorii plătesc o taxă suplimentară pentru sticlele de plastic și dozele de aluminiu, bani pe care îi pot recupera atunci când reciclează ambalajele.

Rezultatele au arătat un declin de 30% al deșeurilor provenite din sticle și doze, semn că noua politică funcționează. De asemenea, numărul dispozitivelor de tip vape aruncate pe plaje a fost mai mic decât în anii precedenți.

Pentru românii din Irlanda care aleg litoralul local pentru relaxare, veștile sunt excelente: cele mai populare plaje turistice sunt acum mai curate ca oricând. Cu toate acestea, câteva zone continuă să ridice îngrijorări, iar eforturile de voluntariat și responsabilitatea individuală rămân cruciale pentru menținerea acestor progrese.

☘️ Criză în creșele din Irlanda: până la 40.000 de copii pe liste de așteptare

Situația locurilor disponibile în creșele din Irlanda a ajuns la un punct critic. Potrivit celor mai recente date publicate de Pobal, aproape 40.000 de copii sub trei ani se află pe listele de așteptare pentru un loc în creșă, în timp ce numărul locurilor efectiv disponibile este de doar câteva sute.

Cifre alarmante pentru părinți

• Copii sub 1 an: 6.989 pe liste, doar 97 locuri disponibile;
• Copii între 1 și 2 ani: 16.849 pe liste, doar 267 locuri;
• Copii între 2 și 3 ani: 16.485 pe liste, doar 2.026 locuri.

Aceste date reflectă nevoia de locuri raportată de centrele existente, dar nu surprind întreaga dimensiune a cererii, mai ales că mulți copii sunt înscriși pe listele mai multor creșe în paralel.

„Fără investiții serioase, situația nu se poate schimba”

Organizația Early Childhood Ireland, care reprezintă peste 3.800 de centre și creșe, avertizează că furnizorii nu vor putea extinde capacitatea fără o majoră injecție de fonduri în Bugetul 2026.

„Niciun copil nu ar trebui să rateze șansa la educație timpurie din cauza lipsei de investiții în acest sector vital. Totuși, exact asta se întâmplă acum, zeci de mii de copii fiind afectați”, a declarat Frances Byrne, director de politici în cadrul organizației.

Principala problemă nu este doar lipsa infrastructurii, ci și dificultatea de a recruta și păstra angajați calificați. Early Childhood Ireland cere Guvernului să stabilească o dată clară pentru a aduce salariile și condițiile de muncă ale educatorilor din creșe la același nivel cu cele ale profesorilor din învățământul primar.

Răspunsul Guvernului

Ministrul pentru Copii, Norma Foley, a recunoscut că sectorul se confruntă cu dificultăți în recrutarea și păstrarea educatorilor, pe fondul ocupării aproape depline a forței de muncă în Irlanda. Totuși, reprezentanții Departamentului pentru Copii au precizat că între 2023 și 2024 numărul educatorilor a crescut cu 10%, iar înscrierile în sistemul de educație timpurie au crescut cu 19%.

„Problemele nu sunt cauzate de lipsa de personal calificat, ci de rata mare de fluctuație, determinată de salarii și condiții de muncă”, a transmis un purtător de cuvânt al departamentului, subliniind că statul finanțează sistemul, dar nu este angajator direct și nu stabilește salariile.

Un viitor incert pentru părinți și copii

Deși programul Core Funding a dus la o creștere cu 15% a numărului de ore oferite între primul și al treilea an de aplicare, cererea rămâne mult mai mare decât oferta, în special pentru copiii sub trei ani.

Pentru părinții români din Irlanda, această situație este deosebit de dificilă, mai ales pentru cei fără sprijin familial local, care se bazează pe creșe pentru a putea lucra.

Fără o investiție substanțială în infrastructură și în personal, listele de așteptare riscă să se prelungească și mai mult, punând presiune atât pe familii, cât și pe piața muncii.

☘️ Frauda din sistemul de asistență socială a costat statul 162 milioane de euro în ultimii șapte ani

Noi date publicate de Departamentul pentru Protecție Socială arată că frauda din sistemul de beneficii sociale rămâne o problemă serioasă în Irlanda, pierderile totale pentru stat ridicându-se la peste 162 milioane de euro între 2018 și 2024.

Doar în 2024, au fost înregistrate 6.007 cazuri suspecte de fraudă, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2023. Pierderea pentru buget a fost estimată la 24,3 milioane de euro, însă mai mult de jumătate din această sumă a fost ulterior recuperată.

Ce spun autoritățile

Ministrul Protecției Sociale, Darragh Calleary, a confirmat aceste cifre ca răspuns la o întrebare parlamentară adresată de liderul Aontú, Peadar Tóibín. El a precizat că, în cei șapte ani analizați, au fost identificate 43.058 de cazuri suspecte, cu o valoare cumulată de peste 162 de milioane de euro.

Ministrul a subliniat că supraplățile pot apărea din mai multe motive: erori administrative, declarații greșite făcute de beneficiari sau chiar furnizarea intenționată de informații false. „Persoanele care au primit plăți la care nu erau îndreptățite au obligația legală de a returna sumele încasate. În cazurile de fraudă, se aplică un standard probatoriu ridicat și sunt investigate situațiile în care există dovezi clare că cineva a ascuns sau a prezentat intenționat informații false”, a explicat Calleary.

Cum se recuperează banii

O parte semnificativă din sumele pierdute a fost recuperată de la cei implicați, prin rețineri ulterioare sau returnarea voluntară a banilor. Totuși, autoritățile recunosc că nu întotdeauna este posibil să recuperezi întreaga sumă, mai ales în cazurile unde persoanele implicate nu mai locuiesc în Irlanda sau au declarat insolvență.

Un fenomen în creștere

Creșterea numărului de cazuri suspecte între 2023 și 2024 arată că fenomenul este în expansiune. În paralel, guvernul irlandez a introdus controale mai stricte pentru a limita accesul persoanelor fără statut legal la anumite beneficii, inclusiv la locuințe sociale, o măsură care a stârnit dezbateri aprinse în ultimele luni.

Mesaj pentru comunitatea românească

Pentru românii din Irlanda, aceste informații sunt extrem de importante. Reglementările privind beneficiile sociale devin tot mai stricte, iar autoritățile verifică atent eligibilitatea solicitanților. Orice declarație falsă sau neconformitate poate duce nu doar la obligativitatea returnării banilor, dar și la consecințe legale.