☘️ Tarifele de 100% anunțate de Trump pentru medicamente nu se aplică exporturilor din UE – plafonul rămâne la 15%
Casa Albă a confirmat că noile tarife de 100% pe produse farmaceutice, anunțate de președintele american Donald Trump, nu se aplică statelor care au acorduri comerciale existente cu SUA, inclusiv Uniunii Europene.
Un oficial american a precizat că administrația va respecta plafonul de 15% stabilit în urma negocierilor cu Bruxelles-ul, în iulie, când cele două părți au convenit că tarifele pentru produse farmaceutice, semiconductori și cherestea nu pot depăși acest prag.
Anunț surpriză, dar fără impact asupra Europei
Decizia lui Trump, prin care a anunțat taxe vamale de 100% pe anumite medicamente „de marcă sau brevetate” produse în afara SUA, urmează să intre în vigoare de la 1 octombrie. Totuși, reprezentanții UE au subliniat că această măsură nu afectează exporturile europene.
„Avem un plafon clar și cuprinzător de 15% pentru exporturile de medicamente din UE către SUA. Este o poliță de asigurare că operatorii economici europeni nu vor fi afectați de tarife mai mari”, a declarat Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Jonathan McMillan, șeful echipei de răspuns la tarife din cadrul Enterprise Ireland, a confirmat la rândul său că „există un acord în vigoare și suntem absolut încrezători că plafonul de 15% continuă să se aplice”.
Irlanda, printre cei mai mari exportatori de medicamente
Pentru Irlanda, clarificarea este deosebit de importantă. Țara este al doilea cel mai mare exportator de produse farmaceutice din UE către SUA, cu livrări de 33 miliarde de euro în 2024, dintr-un total european de 120 miliarde.
Tánaiste Simon Harris a salutat confirmarea, precizând că anunțul Casei Albe „subliniază din nou valoarea acordului negociat luna trecută”.
„Vreau să subliniez că declarația comună din 21 august a fost explicită: orice noi tarife pe medicamente, în baza investigației americane privind securitatea națională, vor fi plafonate la 15% pentru exporturile din UE. Acest lucru rămâne valabil”, a afirmat Harris.
Negocieri în curs pentru alte sectoare
Acordul dintre UE și SUA a redus deja taxele pentru importurile auto europene de la 27,5% la 15%, iar Bruxelles-ul încearcă acum să obțină excepții și pentru alte domenii, inclusiv băuturi și produse alimentare.
McMillan a recunoscut totuși că, pentru companiile care exportă în SUA, situația rămâne complexă: „Chiar și cu plafonul de 15%, exportatorii trebuie să navigheze prin proceduri vamale complicate. De aceea, Enterprise Ireland oferă suport specializat pentru a ajuta firmele să facă față acestor provocări.”
Un semnal pentru industrie
Decizia Casei Albe vine într-un moment de tensiuni comerciale globale, dar și de încercări ale Washingtonului de a aduce mai multă producție farmaceutică pe teritoriul american. Trump a spus clar că tariful de 100% se va aplica „oricărui medicament brevetat dacă producătorul nu are deja o fabrică în construcție pe pământ american”.
Pentru Irlanda, unde sectorul farmaceutic reprezintă o parte esențială a economiei și a locurilor de muncă, confirmarea plafonului de 15% aduce o doză de stabilitate și predictibilitate, cel puțin pe termen scurt.
☘️ Record absolut al persoanelor în adăposturi de urgență: peste 16.300, dintre care 5.145 de copii
Criza locuințelor din Irlanda atinge un nou prag îngrijorător. Cele mai recente date publicate de Departamentul Locuinței arată că, în luna august, 16.353 de persoane se aflau în adăposturi de urgență – cel mai mare număr înregistrat vreodată.
Dintre acestea, 11.208 sunt adulți, iar 5.145 sunt copii, o cifră care pentru a doua lună consecutiv depășește pragul de 5.000. Numărul familiilor fără locuință a urcat și el la 2.391. În ultimul an, fenomenul a crescut cu 13%.
Taoiseach Micheál Martin pune sub semnul întrebării cifrele oficiale
Aflat la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU, Taoiseach Micheál Martin a declarat că situația este „mai complexă decât arată statisticile”. El a afirmat că, potrivit Consiliului Local Cork, 26% dintre persoanele aflate în adăposturi de urgență cărora li s-au oferit locuințe au refuzat mutarea.
„Dacă unei familii i s-a oferit o locuință și refuză, ea rămâne pe listă și continuă să fie numărată ca fiind fără adăpost. Eu mă întreb dacă asta mai poate fi considerată, în adevăratul sens al cuvântului, lipsă de adăpost”, a spus Martin.
Totuși, organizațiile pentru drepturile locative atrag atenția că motivele refuzului sunt adesea justificate – cum ar fi distanța mare față de școală sau locul de muncă.
„Impact devastator” asupra copiilor
Focus Ireland a cerut guvernului să accelereze construcția de locuințe sociale, pentru a ajunge la obiectivul de 12.000 de unități pe an. Directorul Pat Dennigan a subliniat că prioritatea absolută trebuie să fie scoaterea familiilor din adăposturile de urgență.
Salvation Army a atras atenția că centrele pentru familii din Dublin sunt „pline până la refuz”. Anthony Byrne, coordonator al hub-ului Houben House din Harold’s Cross, a spus că „unii copii își petrec întreaga copilărie timpurie în adăposturi de urgență, cu consecințe grave pe termen lung asupra dezvoltării lor”.
Critici dure din partea opoziției
Partidele de opoziție au acuzat guvernul că nu ia măsuri eficiente. Deputatul social-democrat Rory Hearne a numit situația „o nouă bornă rușinoasă” și a spus că de la începutul mandatului actualei coaliții, în decembrie 2024, 6.600 de copii au ajuns fără locuință.
Sinn Féin, prin vocea lui Eoin Ó Broin, a afirmat că guvernul Fianna Fáil–Fine Gael „a creat această criză și o adâncește”. El a cerut ca noul plan pentru locuințe, care urmează să fie publicat în săptămânile viitoare, să includă „măsuri de urgență reale pentru a opri creșterea inacceptabilă a fenomenului”.
Criză ascunsă, invizibil în statistici
Cifrele oficiale nu reflectă întreaga dimensiune a fenomenului. Ele nu includ:
- persoanele care dorm efectiv pe stradă,
- victimele violenței domestice care locuiesc în adăposturi speciale,
- solicitanții de azil aflați în centre de primire,
- cei care trăiesc temporar la prieteni sau rude („homelessness ascuns”).
Astfel, numărul real al persoanelor aflate într-o situație locativă precară ar putea fi semnificativ mai mare decât cel raportat oficial.
☘️ Micheál Martin la ONU: Miniștrii israelieni responsabili de „dezastrul din Gaza” nu vor putea intra în Irlanda
Taoiseach Micheál Martin a transmis un mesaj dur în fața liderilor mondiali reuniți la Adunarea Generală a ONU de la New York, anunțând că Irlanda va interzice accesul pe teritoriul său miniștrilor israelieni considerați responsabili de criza umanitară din Gaza.
„Nu putem continua ca și cum nimic nu s-ar întâmpla în fața unui genocid. Vom acționa pentru a împiedica intrarea în țara noastră a membrilor guvernului Israelului care au contribuit la dezastrul din Gaza”, a declarat Martin.
Un discurs pe fundalul izolării internaționale a Israelului
Declarațiile lui Micheál Martin au venit la scurt timp după ce zeci de delegații au părăsit sala atunci când Benjamin Netanyahu a urcat la tribună. Premierul israelian și-a ținut discursul în fața unei săli aproape goale, denunțând sprijinul acordat de state occidentale pentru recunoașterea unui stat palestinian.
În intervenția sa, Martin a făcut referire la raportul Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, care a concluzionat săptămâna trecută că Israelul a comis genocid în Gaza. „Vedem foametea folosită ca armă de război. Bebeluși care mor de foame în timp ce ajutoarele zac la graniță. Oameni împușcați în timp ce caută disperat mâncare pentru familiile lor. Școli, spitale și moschei transformate în ruine. Nu poate exista impunitate”, a subliniat el.
Premierul irlandez a făcut apel către țările care oferă sprijin militar și logistic Israelului să reflecteze la consecințele acțiunilor lor: „Cei care au influență asupra Israelului trebuie să o folosească urgent, la maximum.”
Netanyahu: „Nu va exista un stat palestinian”
Discursul liderului israelian a atras critici acerbe. Netanyahu a respins categoric ideea creării unui stat palestinian, chiar dacă Franța, Marea Britanie, Canada, Australia și Portugalia au anunțat recent recunoașterea acestuia.
El a acuzat guvernele occidentale că „s-au prăbușit sub presiunea unei prese părtinitoare și a unor mulțimi antisemite”, susținând în același timp că în spatele ușilor închise mulți lideri i-ar mulțumi pentru sprijinul serviciilor de informații israeliene în prevenirea unor atacuri teroriste.
Între timp, bilanțul războiului – început în octombrie 2023 după atacurile Hamas în care au murit circa 1.200 de israelieni – a ajuns, potrivit autorităților sanitare din Gaza, la peste 65.000 de morți palestinieni. Mare parte din enclavă este în ruine, iar organizații internaționale semnalează zone întregi aflate în foamete.
Martin: „Nu știu cum Netanyahu poate dormi noaptea”
După reuniune, Taoiseach a declarat jurnaliștilor că nu înțelege cum premierul israelian „poate dormi liniștit” fiind responsabil pentru tragediile din Gaza.
„Este complet orb la realitatea copiilor arși, mutilați, bombardați. A spus că luptă cu Hamas, dar nu întreaga populație palestiniană trebuie pedepsită colectiv. Discursul său a fost o încercare de propagandă”, a afirmat Martin.
Totodată, el a subliniat că inacțiunea comunității internaționale nu înseamnă neutralitate, ci complicitate: „Avem obligația de a respecta și a impune respectarea dreptului umanitar internațional.”
Poziția Statelor Unite și presiuni diplomatice
În timp ce Netanyahu respingea statul palestinian, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „nu va permite Israelului să anexeze Cisiordania”, adăugând că „a venit timpul să se oprească”.
Trump a mai spus că există „semne ale unui acord apropiat pentru Gaza”, care ar putea aduce eliberarea ostaticilor și încetarea războiului. Totuși, Martin a atras atenția că este nevoie de „substanță, nu doar speculații”.
Între timp, SUA au prezentat un plan de pace în 21 de puncte liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt, Iordania și alte state musulmane. În paralel, nave militare italiene și spaniole au escortat o flotilă civilă internațională care încearcă să spargă blocada maritimă a Israelului și să ducă ajutoare umanitare în Gaza.
O criză fără final apropiat
La aproape doi ani de la începutul conflictului, Gaza rămâne devastată, iar negocierile de pace sunt încă fragile. În acest context, poziția Irlandei – una dintre cele mai critice voci europene la adresa Israelului – devine un semnal puternic pe scena diplomatică internațională.
☘️ Două proprietăți ale unor grupări criminale vândute de CAB pentru peste 250.000 €
Biroul pentru Bunuri Criminale (Criminal Assets Bureau – CAB) a vândut în această săptămână două locuințe confiscate de la membri ai unor rețele de crimă organizată din Irlanda, pentru o sumă totală de peste 250.000 €.
Ferma din Clare, legată de gruparea McCarthy Ryan
Cea mai valoroasă proprietate vândută a fost o fermă din Kealderra, Bodyke, comitatul Clare, care include o casă, grajduri, 18,5 acri de teren și o pistă de antrenament pentru cai. CAB a obținut aproximativ 175.000 € pentru acest complex, care fusese cumpărat inițial cu 233.000 € în 2010.
Proprietatea aparținea lui William McInerney (52 de ani), identificat de CAB drept un membru de încredere al grupării de crimă organizată McCarthy Ryan. Această bandă este cunoscută pentru conflictul sângeros purtat de peste 20 de ani cu rețeaua rivală Dundon, război care a provocat cel puțin 17 decese.
Anchetatorii au stabilit că terenul și pista de cai au fost folosite pentru cursuri ilegale de sulky și pentru spălarea banilor proveniți din trafic de droguri și alte activități criminale. McInerney, fost jockey și antrenor de cai pentru alți membri ai grupării, avea condamnări pentru infracțiuni legate de droguri, furt, agresiuni și falsificare de bani.
Deși trăia din ajutor social, McInerney a susținut că banii pentru cumpărarea fermei proveneau dintr-o combinație de tranzacții imobiliare, vânzări de mașini, investiții în Lanzarote și chiar „o sumă găsită într-o casă cumpărată anterior”. CAB a demonstrat însă că în spatele achiziției se afla o schemă complexă de spălare de bani prin conturi din Irlanda și Spania.
Curtea Supremă a stabilit că proprietatea constituie „proveniență infracțională”, iar CAB a confiscat și ulterior a vândut bunul.
„Blondie’s Boom Boom Bar” din Longford
A doua proprietate vândută este o casă renovată din comitatul Longford, asociată cu Edward „Blondie” Stokes, membru al rețelei criminale Stokes.
Casa, un cottage cu trei dormitoare pe aproape jumătate de hectar de teren, a fost achiziționată în 2014 pentru doar 24.000 €, dar a beneficiat ulterior de investiții estimate la 400.000 €, inclusiv construirea unui bar privat denumit „Blondie’s Boom Boom Bar” și a unei săli de sport. CAB a vândut recent proprietatea pentru 79.000 €.
Stokes, condamnat în 2018 la șapte ani de închisoare pentru o agresiune violentă într-un pub din Granard, a susținut că renovările ar fi fost plătite prin împrumuturi familiale și cadouri de nuntă, iar barul ar fi fost construit gratuit de socrul său.
CAB afirmă însă că el și unchiul său, Edward „Sonny” Stokes, au condus un sofisticat atelier ilegal de dezmembrare și revânzare a vehiculelor și utilajelor furate din Marea Britanie.
Instituția a primit și o ofertă de 10.000 € pentru o altă parcelă de teren și două anexe din apropiere, tot confiscate de la Stokes.
Strategia „deny and deprive”
Șeful CAB, detectivul-șef Michael Gubbins, a subliniat că aceste acțiuni fac parte din strategia de a „nega și priva” rețelele criminale de bunurile obținute ilegal.
„Locuințe de lux, mașini puternice, bunuri scumpe și sume mari de bani – toate acestea sunt trofee ale crimei organizate. Scopul nostru este să le declarăm provenite din activități ilegale și să le luăm din mâinile infractorilor”, a declarat Gubbins.
Exemple recente de bunuri confiscate de CAB în lupta cu crima organizată
Biroul pentru Bunuri Criminale (CAB) nu se limitează doar la proprietăți imobiliare, ci acționează constant pentru a bloca fluxurile de bani și bunurile de lux folosite de grupările infracționale pentru a-și etala puterea. În ultimii ani, instituția a avut mai multe intervenții notabile:
Mașini de lux și vehicule de colecție
- În Dublin și Limerick, CAB a confiscat autoturisme BMW, Mercedes și Audi de ultimă generație, în valoare totală de sute de mii de euro.
- Într-un caz, un Range Rover personalizat a fost scos la licitație după ce s-a demonstrat că fusese cumpărat cu bani proveniți din traficul de droguri.
- Au fost vizate inclusiv motoare de mare putere și quad-uri, folosite atât pentru divertisment, cât și pentru transport rapid de droguri.
Sume mari de bani și conturi bancare
- CAB a înghețat și confiscat sute de mii de euro în numerar descoperite în casele unor traficanți de droguri din Dublin.
- Într-o anchetă comună cu autoritățile spaniole, au fost urmărite transferuri bancare care ascundeau câștigurile din vânzarea de cocaină, sumele fiind ulterior blocate.
- În mai multe dosare, CAB a confiscat aur și bijuterii cumpărate pentru a disimula proveniența banilor.
Proprietăți și afaceri-paravan
- În comitatul Kildare, a fost sechestrat un complex de apartamente folosit pentru spălarea de bani prin chirii declarate fictiv.
- În Cork, CAB a vizat un restaurant deținut pe numele unei rude a unui membru al unei grupări, dar folosit pentru a justifica venituri ilegale.
- Ferme, terenuri agricole și chiar grajduri pentru cai de curse au fost confiscate, după ce s-a demonstrat că investițiile proveneau din activități criminale.
Impactul asupra crimei organizate
Strategia CAB, lansată după înființarea instituției în 1996, s-a dovedit extrem de eficientă: prin lovirea directă a stilului de viață opulent al capilor de rețele, autoritatea transmite un mesaj clar că „profitul din crimă nu durează”.
În 2024, CAB a raportat confiscări în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, incluzând atât numerar, cât și bunuri de lux și proprietăți imobiliare.
☘️ Bărbat acuzat de mai multe spargeri de locuințe în Co Wicklow, plasat în arest preventiv
Un bărbat din Dublin a fost adus în fața instanței după ce a fost acuzat de comiterea mai multor spargeri de locuințe în comitatul Wicklow, inclusiv un caz mai vechi, din 2013.
Cinci acuzații de furt, inclusiv una istorică
Jimmy Cash, în vârstă de 36 de ani, cu domiciliul pe Daletree Place, Ballycullen, Dublin, a apărut ieri în fața Bray District Court. El este acuzat de patru spargeri comise pe 24 septembrie 2025 și de o altă spargere, petrecută în martie 2013, la Blainroe.
Detective Garda Tadhgh O’Connor, de la secția Wicklow, a declarat în instanță că prima spargere de săptămâna aceasta a avut loc la prânz, în Clonpadden, unde a fost furat un seif cu arme. În interior se afla o pușcă de vânătoare, care nu a fost încă recuperată.
Celelalte trei spargeri au avut loc în zona Annagowlan, de unde au fost sustrase bani și diverse obiecte de valoare.
Obiecții la eliberarea pe cauțiune
Avocata apărării, Sorcha Dianamh Ní Néill Fulham, a cerut eliberarea pe cauțiune a clientului său. Garda O’Connor s-a opus, invocând gravitatea acuzațiilor și riscul pe care îl reprezintă suspectul.
Judecătorul David Kennedy a refuzat cererea de eliberare și a decis ca Jimmy Cash să fie plasat în arest preventiv. Acesta urmează să apară din nou în fața instanței, prin videoconferință, pe 2 octombrie.
O a doua persoană implicată
Ancheta Garda continuă, iar o a doua persoană – o femeie în vârstă de 20 și ceva de ani – a fost și ea adusă în fața instanței, fiind acuzată în legătură cu aceeași serie de spargeri.
Riscurile furtului de arme de foc în contextul spargerilor de locuințe
Un element deosebit de îngrijorător în cazul lui Jimmy Cash este faptul că, în timpul uneia dintre spargeri, a fost furat un seif cu armă de foc – o pușcă de vânătoare care nu a fost încă recuperată.
Amenințare pentru siguranța publică
Cazurile de furturi de arme de foc sunt tratate cu maximă seriozitate de Garda și de instanțe, deoarece:
- Armele furate pot ajunge rapid pe piața neagră, unde sunt cumpărate de rețele criminale.
- Ele pot fi folosite ulterior în atacuri armate, jafuri sau intimidarea martorilor.
- Recuperea lor este adesea dificilă, mai ales dacă sunt ascunse sau vândute prin rețele ilegale.
Reglementări stricte în Irlanda
În Irlanda, deținerea de arme de foc este strict reglementată prin Firearms Act, care obligă proprietarii să păstreze armele în seifuri speciale, certificate de Garda. În cazul unui furt:
- Proprietarul este obligat să raporteze imediat incidentul.
- Garda deschide investigații prioritare, încercând să localizeze arma pentru a preveni utilizarea ei în scopuri criminale.
- Instanțele pot considera furtul unei arme un element agravant la condamnare, datorită potențialului de pericol.
Cazuri similare în trecut
Au existat mai multe situații în care arme furate din locuințe sau ferme au fost ulterior folosite în infracțiuni grave. În Limerick și Dublin, de exemplu, Garda a legat arme furate de răfuieli între bande sau de jafuri armate.
Implicații pentru comunitate
Faptul că o armă de foc se află acum în circulație ilegal în urma spargerii de la Clonpadden sporește nivelul de îngrijorare în comunitățile din Wicklow. Garda va pune accent pe recuperarea armei și pe investigarea oricăror posibile conexiuni cu piața neagră a armelor.
☘️ Frică și tensiuni în Clonmel: Familii ucrainene atacate și amenințate în noul cartier de locuințe
Familii de refugiați ucraineni stabilite recent într-un ansamblu de locuințe modulare din Clonmel, comitatul Tipperary, trăiesc cu teamă după o serie de atacuri și amenințări la adresa lor. În ultimele săptămâni, s-au înregistrat acte de vandalism, furturi și chiar incendierea unei mașini aparținând unui rezident.
„Tot ce vrem este să ne simțim în siguranță”
O femeie ucraineană, care locuiește împreună cu soțul și cele două fiice ale sale, a povestit sub protecția anonimatului că de la mutarea lor în iulie au fost ținta unor atacuri repetate. Printre incidente se numără:
- amenințări adresate copiilor,
- aruncări cu pietre,
- furturi din locuințe și din curți,
- adolescenți care se plimbă cu câini lăsați liberi pentru a intimida familiile.
„Tot ce ne dorim este să ne simțim în siguranță și acum nu avem acest sentiment. Este greu, suntem într-o țară străină și e dificil să comunicăm. Nu vrem conflicte”, a spus femeia.
Pe 16 septembrie, mașina unei familii a fost incendiată după ce tinerii i-au spart geamurile și au aruncat o sticlă aprinsă în interior. Doar ploaia puternică a împiedicat ca focul să se extindă. Garda a confirmat deschiderea unei anchete pentru distrugere prin incendiere.
Un cartier vizat de grupuri extremiste
Ansamblul de 82 de case a fost construit special pentru a oferi adăpost refugiaților ucraineni care au fugit din calea războiului. Încă de pe vremea construcției, proiectul a fost ținta unor atacuri și campanii online ale unor grupuri de extremă dreaptă.
În mai 2024, un grup ostil a atacat muncitori de pe șantier, un bărbat fiind spitalizat. În perioada lucrărilor, compania responsabilă a angajat pază permanentă, dar măsura a fost retrasă pe 8 septembrie anul acesta, la scurt timp înainte de izbucnirea incidentelor recente.
Politicienii cer acțiuni ferme
Situația a fost discutată săptămâna aceasta în Comisia pentru Justiție a Oireachtasului. Deputatul Fine Gael, Michael Murphy, a citit mesajele primite de la un rezident:
„Au fost sparte geamuri, rupte garduri, furate trotinete și biciclete. Copiii noștri sunt provocați în mod constant. Am reparat tot, am chemat Garda, dar situația se agravează.”
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că are îngrijorări serioase că violențele ar putea fi orchestrate „în scopuri politice mai largi”.
„Nu ar trebui să existe distrugeri de bunuri și nici intimidări asupra persoanelor. Din păcate, cred că o parte din aceste atacuri sunt folosite ca instrument politic”, a spus ministrul.
Pași următori
Departamentul Justiției a transmis că tratează cu maximă seriozitate aceste incidente și colaborează cu An Garda Síochána, cu organizația de locuințe Tuath și cu Consiliul Comitatului Tipperary. O întâlnire oficială este programată săptămâna viitoare pentru a stabili măsuri suplimentare de securitate și pentru a combate comportamentele antisociale.
Un sentiment de nesiguranță pentru refugiați
Mulți dintre ucrainenii mutați în Clonmel nu au avut posibilitatea de a alege. Familiile spun că, deși știau de ostilitatea manifestată în zonă, li s-a transmis că refuzul relocării le-ar fi lăsat „fără niciun drept”.
„Vecinii nu înțeleg că unii dintre noi am fost obligați să venim aici. Nu am avut de ales”, a explicat femeia.
Creșterea incidentelor anti-refugiați în Irlanda și reacția autorităților
Cazul din Clonmel nu este izolat. În ultimii doi ani, Irlanda s-a confruntat cu o serie de incidente ostile împotriva refugiaților și solicitanților de azil, în special în zonele unde au fost deschise centre de cazare sau construite locuințe modulare.
Tendințe recente
- Proteste la centre IPAS: În Dublin, Cork și alte orașe, proteste organizate de grupuri de extremă dreaptă au vizat clădirile în care urmau să fie cazați refugiați. Unele dintre aceste manifestații au degenerat în violențe și incendieri.
- Atacuri asupra locuințelor: Au fost raportate incendieri ale unor clădiri destinate cazării solicitanților de azil înainte ca acestea să fie ocupate.
- Campanii online: Grupuri radicale au folosit rețelele sociale pentru a răspândi mesaje ostile, pentru a disemina filmări cu șantiere și pentru a crea panică în comunități.
Reacția autorităților
Guvernul irlandez a adoptat o poziție fermă, insistând că refugiații trebuie să fie protejați. Printre măsurile luate se numără:
- Consolidarea securității în jurul unor centre de cazare atunci când apar amenințări directe.
- Campanii publice menite să explice comunităților locale motivele relocării refugiaților și beneficiile sprijinului oferit.
- Anchete și arestări: Garda a investigat mai multe cazuri de incendieri și atacuri, unele persoane fiind deja trimise în judecată pentru distrugere și incitare la ură.
- Inițiative legislative: Autoritățile discută posibilitatea înăspririi legilor împotriva incitării la ură și a campaniilor de dezinformare care vizează migranții și refugiații.
Context european
Fenomenul nu este specific doar Irlandei. În mai multe state europene, grupări extremiste au încercat să exploateze crizele umanitare pentru a câștiga sprijin politic, adesea folosind aceeași strategie: proteste locale, propagandă online și atacuri împotriva refugiaților.
Un apel la solidaritate
Organizațiile de sprijin pentru refugiați din Irlanda au făcut apel la calm și solidaritate. Mesajul lor este simplu:
„Familiile care sosesc aici fug de război și violență. Siguranța lor nu ar trebui să fie negociabilă.”
