☘️ Fostă manageră româncă acuzată de fraudă de 800.000 € la o firmă de servicii imobiliare din Dublin
Un scandal major a izbucnit în Irlanda după ce Anca Pop, fostă manageră generală a companiei Domestic and General Property Support Services Limited, a fost acuzată că ar fi orchestrat o fraudă de aproape 800.000 de euro prin plăți către angajați fictivi și persoane care nu mai lucrau în firmă.
Joi, la High Court, judecătoarea Carmel Stewart a dispus înghețarea la nivel mondial a activelor deținute de Pop, de părinții ei – Valeriu și Dochita Preda – și de partenerul acesteia, Dorian Aurelian Mirza, până la valoarea sumelor pe care fiecare este acuzat că le-ar fi primit.
Cum a fost descoperită frauda
Potrivit avocatului companiei, Ross Gorman, o analiză contabilă detaliată a arătat că:
- Anca Pop ar fi direcționat către ea însăși 505.959 €,
- tatăl său, Valeriu Preda, ar fi beneficiat de peste 190.000 €,
- mama sa, Dochita Preda, de aproape 59.500 €,
- iar partenerul ei, Dorian Mirza, de aproximativ 42.000 €.
În total, compania estimează prejudiciul la aproape 800.000 €. Raportul întocmit de contabilul judiciar Diarmaid Guthrie a identificat cel puțin 12 persoane care au primit plăți suspecte.
Un exemplu este Diana Cornea, care figura pe statele de plată din august 2023, deși nu lucrase niciodată acolo, dar a încasat peste 73.000 €. Soțul ei, Mircea Cornea, apărea și el ca angajat fictiv. În alt caz, Vasile Moldovan, care demisionase în 2019 și se întorsese în România, figura ca reangajat în 2022 și a fost plătit cu peste 111.000 € până luna trecută.
În unele situații, salariile fictive erau transferate direct în conturile bancare ale lui Valeriu Preda, tatăl Ancăi Pop, despre care compania susține că a avut un rol central în mecanismul fraudulos.
Salarii umflate și angajați inexistenți
Investigația a arătat și manipulări în ceea ce privește salariile unor persoane reale. Partenerul Ancăi Pop, Dorian Mirza, a beneficiat de creșteri accelerate de salariu – de la 17,50 € pe oră până la 28 €, într-un timp scurt, depășind majorările acordate altor angajați.
De asemenea, o altă persoană, Iulia Suteu, ar fi primit plăți totale de 174.378 € fără să fi lucrat vreodată pentru companie, iar Pavlina Shaulii a fost plătită cu aproape 51.000 € în condiții similare.
Reacția companiei și acțiunea în instanță
David Jago, directorul general al companiei înființate în 2002 și care are peste 250 de angajați în domeniul curățeniei industriale, mentenanței și serviciilor pentru clădiri, a declarat în instanță:
„Compania este victima unei fraude extinse, desfășurate pe parcursul mai multor ani, cu un prejudiciu total de aproximativ 800.000 €.”
Jago a precizat că Anca Pop ar fi recunoscut în parte faptele, iar partenerul acesteia i-ar fi cerut să oprească ancheta. Luna trecută, compania a raportat cazul la Garda.
Decizia instanței
Judecătoarea Carmel Stewart a emis:
- un ordin de înghețare a activelor celor patru acuzați,
- permisiunea de a investiga conturile bancare implicate,
- obligația ca aceștia să furnizeze documente și detalii complete despre bunurile deținute, în Irlanda și în afara țării.
Cazul a fost amânat pentru marți, 2 septembrie, când se vor relua audierile.
☘️ Mii de locuri de muncă în pericol: Întreprinderile mici și mijlocii din Irlanda avertizează asupra unei „crize tăcute”
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), considerate de mulți drept „coloana vertebrală a economiei irlandeze”, se confruntă cu dificultăți majore care amenință direct stabilitatea pieței muncii. Potrivit lui Neil Hughes, CEO al companiei de consultanță Azets Ireland, firmele locale au epuizat rezervele de numerar acumulate în pandemie și favorurile obținute de la furnizori, iar acum riscă să intre într-o criză comparabilă cu cea din 2012.
„Este un fenomen pe care l-am mai văzut în urmă cu 13 ani. Atunci, rata șomajului a ajuns la 15,2% abia în 2012, la trei ani după criza financiară, pentru că IMM-urile au reușit să reziste o perioadă pe baza rezervelor și a amânărilor de plată. Acum, istoria pare să se repete”, a declarat Hughes.
Creșterea șomajului și presiuni pe afaceri
Datele recente arată că rata șomajului a urcat de la 3,9% la 4,9% într-un interval scurt, semnalând primele efecte ale „încetinirii tăcute”. Domeniile cele mai expuse sunt ospitalitatea și retailul, unde Azets Ireland a observat o creștere a solicitărilor de restructurare și consultanță în caz de insolvență.
Deși prețurile la energie au scăzut, inflația post-Covid continuă să reducă marjele de profit. Mai mult, turismul din vara lui 2025 a fost sub așteptări, ceea ce a amplificat problemele în sectorul ospitalității.
În același timp, introducerea sistemului de pensii prin înscriere automată, alături de creșterile salariale și schimbările în legislația muncii, pun o presiune suplimentară pe costurile firmelor de dimensiuni medii.
Solicitări urgente către Guvern
Având în vedere că două treimi din angajații din Irlanda lucrează în IMM-uri, orice colaps în acest sector ar putea duce la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Într-un document transmis ministrului de finanțe Paschal Donohoe, Azets Ireland cere măsuri radicale în Bugetul 2026:
- Reducerea impozitului pe câștigurile de capital (CGT) de la 33% la 20%, pentru a stimula investițiile și a facilita planurile de succesiune în afaceri de familie.
- Reintroducerea cotei reduse de TVA de 9% pentru ospitalitate, începând cu 1 ianuarie, măsură care ar aduce un sprijin estimat între 100.000 și 150.000 de euro pentru afacerile de dimensiuni medii.
- Crearea unei agenții de stat dedicate IMM-urilor autohtone, deoarece Enterprise Ireland se concentrează pe exportatori, iar IDA pe multinaționale.
- Lansarea unui grant pentru ocuparea forței de muncă în mediul rural, care să încurajeze angajații din Dublin să accepte locuri de muncă în afacerile din comitatele rurale.
- Alocarea a 200 de milioane de euro din Fondul Național pentru Formare pentru pregătirea în domeniul inteligenței artificiale și dezvoltarea competențelor manageriale în afaceri de familie.
- Crearea unui fond de 500 de milioane de euro pentru reziliența exporturilor, menit să sprijine firmele medii să facă față tarifelor comerciale și să exploreze noi piețe.
„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei”
Neil Hughes a subliniat că economia irlandeză nu poate depinde de menținerea unei cote ridicate de TVA în condițiile în care statul dispune de un fond suveran și are un nivel scăzut al datoriei publice. „Ceea ce avem nevoie acum este o strategie curajoasă pentru a proteja și a sprijini întreprinderile locale. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei irlandeze și fără ele riscăm o criză socială și economică de amploare”, a avertizat el.
Această îngrijorare vine într-un moment critic, când multe familii și comunități depind de stabilitatea locurilor de muncă din sectorul privat autohton. Dacă Guvernul nu intervine rapid, există riscul ca Irlanda să se confrunte cu o perioadă de recesiune comparabilă cu anii post-criză financiară.
☘️ Grevă pe termen nelimitat în școli: directorii avertizează că există risc de închidere a unităților de învățământ
Situația din școlile irlandeze devine din ce în ce mai tensionată după ce peste 2.000 de secretari și îngrijitori au intrat într-o grevă pe termen nelimitat, cerând condiții mai bune de muncă, pensii și concedii plătite. Lipsa acestui personal esențial a determinat deja restrângerea activităților în unele instituții, iar directorii atrag atenția că, dacă disputa nu se rezolvă rapid, multe școli ar putea fi obligate să își închidă porțile.
„Este imposibil pentru directori să țină școlile deschise”
Paul Crone, directorul Asociației Naționale a Directorilor și Directorilor Adjuncți, a declarat că lipsa secretarilor și a îngrijitorilor pune o povară uriașă asupra conducerii școlilor.
„Nu este nimeni care să răspundă la telefoane, nimeni care să se ocupe de administrație, să deschidă ușile dimineața sau să scoată gunoiul. Este o situație imposibilă și riscăm ca directorii să fie epuizați complet. Ei sunt deja la limită și nu pot prelua aceste sarcini suplimentare”, a spus Crone.
În Gorey Community School din comitatul Wexford, cursurile au fost reduse doar la clasele de început și de final de ciclu din cauza lipsei de personal administrativ. În alte școli, s-a ajuns fie la închiderea unor clase, fie chiar la închiderea completă a unității după evaluările de risc făcute de conducere.
Proteste la Dublin și apeluri la Guvern
Miercuri, negocierile dintre sindicatul Fórsa și Departamentul Educației la Comisia pentru Relații în Muncă au eșuat, iar joi dimineață secretarii și îngrijitorii au organizat un marș spre Leinster House, unde au fost susținuți de mai mulți politicieni.
Andy Pike, responsabil de educație în cadrul Fórsa, a subliniat inechitățile actuale: „În școlile din rețeaua Education and Training Board (ETB), secretarii și îngrijitorii au pensii și toate drepturile. Vorbim însă de doar 10% dintre școli. Restul personalului merită același tratament.”
Luisa Carty, președinta ramurii Fórsa a secretarilor de școală, a transmis mulțimii adunate în fața Department of Public Expenditure că aceasta este „ziua decisivă pentru a obține drepturile cuvenite”. Ea a adăugat: „Este extraordinar să vedem atâția oameni aici. Avem nevoie ca cei din clădire să asculte vocea celor care i-au ales.”
Ce cer angajații
Printre revendicările secretarilor și îngrijitorilor se numără:
- recunoașterea statutului de angajați din sectorul public, cu acces la pensie,
- concediu de boală plătit, inclusiv acoperire în caz de boli grave,
- concediu pentru situații de doliu.
Sindicaliștii au anunțat că, începând de luni, vor fi organizate pichetări la porțile școlilor, pentru a atrage atenția opiniei publice.
Reacția Guvernului și a sindicatelor profesorilor
Un purtător de cuvânt al Departamentului Educației a transmis că toate școlile „sunt așteptate să rămână deschise pentru toți elevii” și că se lucrează la planuri de urgență pentru a limita efectele grevei.
În același timp, sindicatele cadrelor didactice au instruit profesorii și directorii să nu preia sarcinile colegilor aflați în grevă, ceea ce complică și mai mult situația din teren.
Rory Healy, reprezentant al National Principals’ Forum, a declarat că școlile nu pot funcționa normal fără secretari și îngrijitori: „Nimeni dintre membrii Fórsa nu și-a dorit greva, dar aceasta este consecința blocajului în negocieri. Dacă acțiunea se prelungește, va fi din ce în ce mai greu pentru consiliile de administrație și pentru directori să mențină activitatea școlilor.”
Impactul asupra comunităților școlare
Secretarii și îngrijitorii sunt adesea personalul „invizibil”, dar indispensabil pentru funcționarea zilnică a școlilor. De la gestionarea corespondenței și a telefoanelor până la siguranța clădirilor, absența lor afectează direct elevii, profesorii și părinții.
Dacă nu se ajunge rapid la un compromis, există riscul ca începutul de an școlar să fie perturbat serios, cu efecte asupra zecilor de mii de elevi din toată țara.
☘️ Aprobările de credite ipotecare ating un nivel record: cererea din partea cumpărătorilor pentru prima casă crește puternic
Piața imobiliară din Irlanda continuă să fie extrem de competitivă, în ciuda problemelor legate de ofertă și prețuri. Cele mai recente date publicate de Banking & Payments Federation of Ireland (BPFI) arată că luna iulie 2025 a înregistrat cel mai mare număr de aprobări de credite ipotecare de la criza financiară încoace, impulsionate în principal de interesul cumpărătorilor la prima casă.
Peste 5.400 de credite aprobate într-o singură lună
În iulie au fost aprobate 5.467 de ipoteci, comparativ cu 5.313 în aceeași lună a anului trecut – o creștere de 3%. Valoarea totală a acestor împrumuturi a ajuns la aproape 1,8 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de când aceste date sunt monitorizate.
Din această sumă, creditele pentru cumpărătorii la prima casă au reprezentat peste 1,1 miliarde de euro, un record absolut. În total, 3.356 de astfel de credite au fost aprobate doar în luna iulie, confirmând că această categorie rămâne motorul pieței rezidențiale.
Deși numărul mutărilor între locuințe (mover mortgages) a fost mai redus, acestea au însumat 435 milioane de euro, în timp ce restul aprobărilor au vizat refinanțări, schimbări de ipotecă sau investiții în locuințe pentru închiriere.
Ratele BCE stimulează refinanțările
Cererea pentru refinanțări și schimbarea creditelor ipotecare a crescut în 2025, pe fondul reducerilor succesive ale dobânzilor operate de Banca Centrală Europeană. Mulți debitori caută acum să-și reducă costurile prin trecerea la produse mai avantajoase.
Ajutorul pentru cumpărătorii la prima casă, foarte solicitat
Pe parcursul ultimelor 12 luni, până în iulie 2025, s-au înregistrat 32.363 de aprobări de credite pentru first-time buyers, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro, a precizat Brian Hayes, directorul executiv al BPFI.
În paralel, Revenue Commissioners au raportat aproape 26.000 de cereri pentru programul Help to Buy în primele șapte luni ale anului – cu 47% mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Totuși, doar circa 5.500 de solicitări s-au concretizat prin plăți efective, ceea ce sugerează un decalaj semnificativ între aspirațiile cumpărătorilor și realitatea tranzacțiilor încheiate.
Creștere puternică în construcții, dar cererea depășește oferta
Conform datelor Central Statistics Office (CSO), între aprilie și iunie 2025 au fost finalizate 9.214 locuințe noi, cu 35% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este o îmbunătățire vizibilă față de primul trimestru al anului, când s-au finalizat 5.938 de locuințe.
Un aspect notabil este creșterea puternică în sectorul apartamentelor: în trimestrul al doilea s-au finalizat 3.053 de apartamente, mai mult decât dublu față de cele 1.566 construite în aceeași perioadă a lui 2024. Acest lucru ar putea indica o schimbare de strategie a dezvoltatorilor, care până recent considerau acest tip de construcție mai puțin profitabil.
Piața rămâne tensionată
Deși construcțiile noi dau semne de redresare, cererea – în special din partea tinerilor care vor să cumpere prima locuință – rămâne mult mai mare decât oferta disponibilă. Aprobările de credite continuă să doboare recorduri, însă multe familii întâmpină dificultăți în a găsi efectiv o locuință de cumpărat la un preț accesibil.
☘️ Majoritatea atacurilor cu cuțitul au loc în locuințe, nu pe străzi – raport Garda
Un nou raport al Garda Analysis Service, bazat pe o analiză a ultimului deceniu (2015–2024), arată că, în Irlanda, cele mai multe agresiuni grave și omoruri comise cu cuțitul au loc în locuințe private, și nu în spații publice.
Deși percepția publică este că riscul cel mai mare se află pe străzi sau în locuri aglomerate, datele contrazic acest lucru: mai puțin de două incidente de acest tip pe săptămână au avut loc, în medie, în spații publice la nivel național.
Scădere puternică a jafurilor cu cuțitul în spații publice
Raportul relevă o reducere semnificativă a infracțiunilor cu arme albe în spațiile comerciale și pe stradă:
- jafurile din magazine și alte spații de retail au scăzut cu 40% între 2020 și 2024, comparativ cu perioada 2015–2019,
- jafurile de pe stradă au înregistrat o scădere de 35% în aceeași perioadă.
În ansamblu, infracțiunile cu cuțitul reprezintă doar 5% din totalul agresiunilor grave înregistrate în 2024 și mai puțin de 7% în medie pe parcursul ultimului deceniu.
Profilul agresorilor și confiscări record
Raportul arată că 86% dintre agresori sunt bărbați, iar mai mult de jumătate au vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Aproximativ 9% dintre cazuri implică adolescenți.
În paralel, Garda a înregistrat o creștere cu 28% a confiscărilor de cuțite în ultimii zece ani, cu aproape 19.000 de arme retrase de pe străzi – echivalentul a cinci cuțite pe zi. Proporțional, și numărul de dosare penale pentru posesia unui cuțit a crescut cu 14% în ultimii cinci ani.
Situația spitalizărilor și a jafurilor
Deși numărul atacurilor este limitat, consecințele sunt serioase: spitalele au raportat o medie de 15 internări pe lună din cauza rănilor provocate de cuțite, în ultimii zece ani. În privința jafurilor, doar 30% implică un cuțit, ceea ce arată că majoritatea infractorilor recurg la alte metode.
Criminalitatea scade, populația crește
În context mai larg, raportul arată că criminalitatea totală a scăzut cu 7% între 2019 și 2024, chiar dacă populația Irlandei a crescut cu 9,3% în aceeași perioadă. În 2025 s-au înregistrat scăderi suplimentare: jafurile cu cuțitul asupra persoanelor au scăzut cu 24%, iar cele asupra unităților comerciale cu 23%.
Pedepse mai dure pentru posesia de cuțite
Modificările legislative recente au înăsprit semnificativ sancțiunile:
- din septembrie 2024, pedeapsa maximă pentru posesia unui cuțit cu intenție a crescut de la cinci la șapte ani de închisoare,
- în 2023, pedeapsa pentru „assault causing harm” (agresiune cu vătămare) a fost majorată de la cinci la zece ani de închisoare.
Un purtător de cuvânt al Gardei a avertizat din nou că purtarea unui cuțit nu oferă protecție, ci sporește riscul de rănire gravă sau de condamnare:
„A fi prins cu un cuțit poate însemna un cazier judiciar, restricții de călătorie și până la șapte ani de închisoare.”
☘️ Cele mai bogate 10% dintre gospodării dețin aproape jumătate din averea Irlandei
Un nou raport al Băncii Centrale a Irlandei arată că inegalitatea în distribuția avuției rămâne semnificativă: cele mai bogate 10% dintre gospodării controlează aproape jumătate din averea totală a țării.
La sfârșitul primului trimestru din 2025, averea netă a gospodăriilor irlandeze a ajuns la 1.247 miliarde de euro, în creștere cu 6,3 miliarde față de trimestrul precedent.
Locuințele, motorul principal al creșterii
Creșterea avuției a fost impulsionată în special de aprecierea valorii locuințelor. Potrivit Băncii Centrale, averea rezidențială a crescut cu 15,2 miliarde de euro datorită reevaluărilor pozitive ale proprietăților deja existente.
Această evoluție reflectă dinamica pieței imobiliare, unde prețurile au continuat să crească, chiar dacă mulți cumpărători, în special tinerii și cei care achiziționează pentru prima dată, se confruntă cu dificultăți majore în accesarea unei locuințe.
Inegalitatea, mai redusă decât media europeană
Deși concentrarea avuției în rândul celor mai bogați rămâne ridicată, raportul subliniază că inegalitatea în Irlanda este în scădere constantă din 2016 și se situează cu 12,7 puncte sub media țărilor din zona euro.
Cu alte cuvinte, deși topul celor mai avute gospodării continuă să dețină o parte disproporționată a resurselor, diferența dintre nivelurile de trai nu este la fel de accentuată ca în alte state europene.
Avertismente privind prudența financiară
Specialiștii atrag totuși atenția că aceste cifre nu reflectă realitatea tuturor familiilor. Sarah McGurrin, șefa departamentului de beneficii pentru angajați din cadrul companiei de consultanță NFP Ireland, a avertizat că oamenii nu ar trebui să creadă că situația lor financiară s-a îmbunătățit automat doar pentru că averea gospodăriilor a crescut la nivel statistic:
„Creșterea avuției gospodăriilor irlandeze este un semnal pozitiv, dar nu trebuie interpretată ca o garanție că toată lumea își poate permite să devină mai relaxată în privința finanțelor personale. Această creștere nu este universală și nici nu există certitudinea că va continua pe termen lung. Din cauza provocărilor economice care se conturează, este nevoie de prudență.”
Perspective economice incerte
Analiștii vorbesc despre riscuri economice pe termen scurt și mediu, inclusiv volatilitatea piețelor internaționale, presiunile inflaționiste persistente și posibilele efecte ale scăderii ritmului de creștere economică globală. În acest context, chiar dacă bilanțul macroeconomic al Irlandei arată solid, multe familii continuă să trăiască cu presiuni financiare reale, între rate bancare mari, costuri ridicate la chirii și creșterea generalizată a cheltuielilor de zi cu zi.
