☘️ Al doilea bărbat pus sub acuzare după confiscarea a două arme de asalt și droguri de peste 770.000 € în Dublin
Un al doilea bărbat a fost pus sub acuzare după descoperirea unui transport major de droguri și arme de foc în nordul comitatului Dublin, unde Garda a confiscat peste 770.000 € în canabis și două puști de asalt cu muniție.
James Kiernan, în vârstă de 28 de ani, a apărut în fața Dublin District Court fiind acuzat de posesie de droguri. Potrivit anchetatorilor, el ar fi avut în posesie canabis în valoare de peste 13.000 € la Jordanstown, Oldtown, pe 26 august. În aceeași zi, Garda a descoperit droguri și la domiciliul său din Surgalstown, fiind acuzat și de deținere în scop de vânzare sau distribuire.
Important de menționat, Kiernan nu a fost acuzat pentru armele de foc descoperite în urma perchezițiilor.
În timpul audierii, Garda Sean Blanchfield a declarat că inculpatul a fost arestat la secția din Finglas și că nu a oferit niciun răspuns la acuzații. Apărarea nu a cerut eliberarea pe cauțiune, dar a solicitat asistență juridică gratuită, solicitare la care Garda a ridicat obiecții, iar judecătorul John Brennan a cerut o declarație privind situația financiară a inculpatului.
Kiernan a fost plasat în arest preventiv și urmează să apară pe 5 septembrie la Cloverhill District Court.
Cu o zi înainte, un alt bărbat, Andrew McNaughton, în vârstă de 51 de ani, a fost arestat în legătură cu aceeași operațiune. El a fost refuzat pentru eliberare pe cauțiune după ce Garda a prezentat detalii șocante despre captură.
La domiciliul său, într-un șopron încuiat, anchetatorii au descoperit:
- canabis în valoare de 772.000 €,
- cocaină de aproape 5.000 €,
- două arme de asalt de tip militar – un Colt M16 A1 AR-15 și un Heckler & Koch 416, ambele încărcate cu muniție,
- alte 98 de gloanțe depozitate separat.
Garda a afirmat că McNaughton ar putea fi pus sub acuzare și pentru armele și cocaina găsite. Ofițerii s-au opus eliberării lui, invocând riscul ca acesta să nu se mai prezinte la proces. Judecătorul a fost de acord, menținându-l în detenție.
Confiscările de acest tip scot în evidență legătura dintre traficul de droguri și armele de foc de mare putere, o combinație care ridică îngrijorări serioase pentru siguranța publică în Irlanda. Garda desfășoară în ultimii ani operațiuni tot mai intense pentru destructurarea rețelelor de criminalitate organizată, în special în Dublin și zonele limitrofe, unde au fost raportate mai multe capturi similare.
În acest caz, ancheta rămâne în desfășurare, iar autoritățile se așteaptă la noi capete de acuzare pe măsură ce probele sunt analizate.
☘️ Sindicatul Siptu cere introducerea unui sistem public de îngrijire a copiilor și majorări salariale pentru angajații din creșe
Guvernul Irlandei este îndemnat să deschidă, începând chiar de anul viitor, primele servicii de îngrijire a copiilor administrate de stat, ca soluție la criza listelor de așteptare care afectează mii de familii. Propunerea vine din partea sindicatului Siptu, în cadrul documentului transmis înaintea prezentării bugetului.
Siptu avertizează că sectorul de educație timpurie și îngrijire a copiilor „se află la o răscruce”. În timp ce cererea pentru locuri în creșe este tot mai mare, multe centre private se confruntă cu o lipsă acută de personal calificat. Potrivit sindicatului, rata anuală de plecare a angajaților ajunge la 25%, iar în unele zone, precum Dún Laoghaire-Rathdown, fluctuația de personal din creșele private depășește chiar 50%.
Diane Jackson, organizatoare de sector în cadrul Siptu, a subliniat că „nivelurile ridicate de finanțare publică nu se reflectă în salarii și condiții decente pentru o forță de muncă predominant feminină și cu înaltă calificare”.
Un alt efect al situației actuale este că părinții sunt obligați să facă „alegeri dificile”: fie acceptă creșteri semnificative de taxe în creșele care au părăsit programul Core Funding, fie renunță la locul de muncă pentru a se ocupa singuri de copii. În lipsa unor locuri disponibile în alte centre din zonă, mulți părinți rămân fără opțiuni reale.
Conform regulilor schemei Core Funding, centrele participante trebuie să mențină taxele înghețate. Totuși, cele care se retrag din program aplică majorări considerabile, accentuând criza.
Sindicatul solicită:
- înființarea unui sistem public de creșe, administrat de o companie de stat care să aibă și prioritate în preluarea unităților private care ies din piață;
- alocarea a 130 de milioane de euro pentru o creștere salarială de 10% destinată angajaților din sector;
- publicarea unor rapoarte financiare detaliate ale furnizorilor incluși în Core Funding, pentru a arăta modul în care este cheltuit banul public.
Siptu subliniază că salariile actuale nu reflectă responsabilitatea și pregătirea angajaților. De exemplu, în urma celor mai recente negocieri, salariul orar minim va fi:
- 15 € pentru un educator,
- 16 € pentru un lead educator,
- 17,50 € pentru un graduate lead educator,
- 20,25 € pentru un graduate manager.
Prin comparație, un special needs assistant câștigă 16,83 € pe oră, un social care leader 27,69 €, iar un profesor de școală primară 44,67 €.
Potrivit sindicatului, lipsa de personal, nivelul scăzut al salariilor și presiunea tot mai mare asupra celor care rămân în sistem au creat un „cerc vicios de stres și epuizare”.
Siptu insistă că numai o intervenție decisivă a statului, prin introducerea unor servicii publice de îngrijire a copiilor și o recunoaștere salarială corectă a muncii depuse, poate stabiliza sectorul și poate oferi părinților certitudinea și sprijinul de care au nevoie.
☘️ O a doua companie de salubritate introduce camere pe camioane pentru verificarea deșeurilor din pubele
Compania Greyhound a anunțat că va instala camere pe camioanele sale de colectare pentru a verifica dacă cetățenii își sortează corect deșeurile, urmând exemplul firmei Panda, care a testat deja sistemul „cleaner bin imaging”.
Noua tehnologie presupune fotografierea conținutului pubelelor în momentul golirii lor, iar imaginile sunt trimise clienților pentru a evidenția eventualele greșeli.
Deși companiile susțin că sistemul respectă normele GDPR, inițiativa a stârnit nemulțumiri printre unii utilizatori, care consideră că sunt „spionați” prin conținutul gunoiului.
Deputatul Sinn Féin, Pa Daly, purtător de cuvânt pe probleme de mediu, a declarat că astfel de practici ridică probleme de confidențialitate și a cerut înființarea unei autorități de reglementare a industriei de gestionare a deșeurilor. „Orice tehnologie de acest tip trebuie să fie supusă unui control strict, mai ales atunci când este administrată de companii private motivate de profit”, a subliniat Daly.
Companiile insistă însă că fotografiile sunt realizate la rezoluție redusă, special pentru a evita captarea unor detalii sensibile, și că sunt stocate doar pentru o perioadă scurtă (maximum 30 de zile), accesibile exclusiv personalului instruit. Greyhound precizează că nu sunt capturate imagini cu case, grădini sau alte împrejurimi, ci doar interiorul compartimentului unde este golită pubela.
Potrivit Irish Waste Management Association (IWMA), obiectivul sistemului nu este sancționarea cetățenilor, ci educarea lor pentru o colectare mai corectă.
Problema este că multe materiale reciclabile ajung aruncate greșit la gunoiul menajer, fiind distruse, iar deșeuri alimentare sau alte reziduuri pot contamina întregi containere de reciclare. Rezultatul este pierderea a tone întregi de materiale ce ar fi putut fi reutilizate.
De altfel, rata de reciclare în Irlanda a stagnat în ultimii ani, în timp ce volumul total de deșeuri a crescut, ceea ce pune presiune pe autorități pentru atingerea noilor ținte europene de mediu.
Deși companiile nu pot aplica amenzi, există posibilitatea ca, în cazul celor care ignoră constant regulile și contaminează pubelele de reciclare, containerul de reciclare să fie retras, fiind lăsată doar pubela de gunoi menajer – mai scumpă la colectare.
Panda a raportat rezultate pozitive în faza pilot, desfășurată cu 52.000 de clienți: nivelul de contaminare a pubelelor de reciclare a scăzut cu 50%. În urma succesului, compania intenționează să extindă programul și la pubelele de compost și de gunoi general.
Pentru mulți români din Irlanda, colectarea separată a deșeurilor rămâne o provocare, mai ales din cauza diferențelor față de sistemele din România. Noul program ar putea însemna mai multă transparență și educare, dar și riscul unor costuri mai mari pentru cei care nu respectă regulile de sortare.
☘️ Peste 5.000 de copii fără adăpost în Irlanda – „instituționalizați” de stat
Pentru prima dată în istoria recentă a Irlandei, numărul copiilor fără adăpost a depășit pragul de 5.000. Datele publicate de Department of Housing arată că, la sfârșitul lunii iulie, în adăposturi de urgență trăiau 16.058 de persoane, dintre care 5.014 copii și 2.343 de familii.
Cifrele marchează un nou record negativ și reprezintă a șaptea lună consecutivă în care nivelul general al persoanelor fără adăpost crește.
Politicieni din opoziție și organizații caritabile au catalogat situația drept „o zi întunecată și rușinoasă” pentru Irlanda. Mulți au avertizat că fenomenul riscă să devină „următorul scandal de abuz instituționalizat” care va marca statul.
Deputatul Social Democrat Rory Hearne a atras atenția că acești copii sunt practic „ascunși” în statistici:
„Privim în urmă la perioadele în care copiii și familiile erau instituționalizați și ne întrebăm: cum a fost posibil? Totuși, se întâmplă chiar acum. Am vorbit cu părinți care descriu adăposturile de urgență ca pe o închisoare. Copiii plâng, părinții plâng, nu pot să fie părinți în astfel de condiții. Este o realitate pe care statul o știe de ani de zile.”
El a subliniat că majoritatea acestor familii sunt cazate în adăposturi private cu scop comercial, fără servicii de sprijin sau standarde minime, ceea ce agravează trauma și instabilitatea copiilor.
Ber Grogan, director executiv al Simon Communities of Ireland, a spus că situația reflectă un model istoric de discriminare:
„Majoritatea familiilor fără adăpost sunt formate din părinți singuri, de regulă mame. Istoria întunecată a Irlandei arată cum au fost pedepsiți părinții singuri, și vedem că statul continuă să îi pedepsească prin inacțiune și lipsă de sprijin real.”
Deputatul laburist Conor Sheehan a descris condițiile din adăposturile de urgență drept „dezgustătoare”:
- familiile petrec un an sau chiar doi ani în camere de hotel sau pensiuni transformate,
- spațiile sunt pline de mucegai și umezeală,
- părinții nu își pot găti mâncarea și depind de fast-food sau de cluburile de mic dejun organizate de școli pentru a-și hrăni copiii,
- în multe cazuri, părinții renunță la propriile mese pentru a asigura hrana copiilor.
„Este o rușine națională. În 10-15 ani vom privi înapoi și vom recunoaște acest lucru ca pe un nou scandal de abuz instituționalizat”, a spus Sheehan.
Deputatul Paul Murphy (People Before Profit) a avertizat că pericolul cel mai mare este acceptarea ca normalitate a creșterii lunare a cifrelor:
„Avem acum un prag de la care nu mai scădem – și an de an tot crește. Este o oribilă realitate într-o țară extrem de bogată. Nu trebuie să acceptăm această normalizare a suferinței copiilor.”
Niall Garvey, director al Mid West Simon, a subliniat că șederea îndelungată în adăposturi de urgență are efecte dramatice asupra părinților și copiilor:
„Familiile locuiesc în camere de hotel sau pensiuni improvizate. Sănătatea mintală a părinților se degradează, ceea ce afectează și copiii. Din ce în ce mai multe cazuri ajung raportate la Tusla pentru probleme de bunăstare a copiilor – ceea ce nu ar trebui să se întâmple.”
Cu un număr record de peste 5.000 de copii fără adăpost, Irlanda se confruntă cu o criză care nu mai poate fi ignorată. Opoziția, organizațiile caritabile și societatea civilă cer Guvernului măsuri imediate, inclusiv investiții masive în locuințe sociale, sprijin pentru părinții singuri și reglementări mai stricte pentru adăposturile private.
☘️ Irlanda deține acțiuni de 97 milioane € în companii acuzate de ONU că profită de „ocupația și genocidul” din Palestina
Un nou raport al Națiunilor Unite publicat la finalul lunii iunie a scos la iveală o listă cu 48 de companii internaționale acuzate că ar fi profitat din „economia ocupației ilegale, a apartheidului și a genocidului” din Palestina.
Printre statele care au investiții în aceste firme se află și Irlanda, prin Irish Strategic Investment Fund (ISIF), care deține participații directe la 12 dintre companii, în valoare totală de aproape 97 milioane €.
Raportul semnat de Francesca Albanese, raportor special ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, acuză mai multe corporații de implicare directă sau indirectă în războiul din Gaza și în menținerea coloniilor ilegale din Cisiordania și Ierusalimul de Est. Printre cele mai cunoscute nume:
- Microsoft – investiție ISIF de 38 milioane €; acuzată că oferă infrastructură cloud și AI guvernului și armatei israeliene, inclusiv sprijin pentru serviciile de securitate și penitenciare.
- Amazon – investiție de 23,5 milioane €; parte a contractului „Project Nimbus”, prin care furnizează tehnologii de supraveghere și AI armatei israeliene.
- Alphabet (Google) – investiție de 21,5 milioane €; acuzată de rol central în supravegherea palestinienilor și în sprijinirea armatei israeliene.
- IBM – investiție de 5,9 milioane €; preluarea unei baze de date cu informații biometrice ale palestinienilor și dezvoltarea de tehnologii pentru controlul mulțimilor și recunoaștere facială.
- BlackRock – investiție de 2,2 milioane €; acuzată că finanțează companii de armament implicate în atacurile asupra Gazei.
- Booking.com și Airbnb – în total peste 1,4 milioane € investiți; criticate pentru listarea de locuințe și hoteluri în coloniile israeliene din teritorii ocupate.
- Caterpillar – investiție de 260.000 €; acuzată că furnizează buldozere și utilaje folosite pentru demolarea caselor palestiniene.
- Palantir – investiție de 950.000 €; suspectată că furnizează programe AI utilizate de armata israeliană pentru decizii operaționale.
- Alte companii precum Allianz, Hewlett Packard, Fanuc figurează și ele pe listă.
În Norvegia, fondul suveran de investiții a decis recent să se retragă din compania Caterpillar, după ce a fost confirmată folosirea utilajelor sale în demolarea locuințelor palestiniene.
De asemenea, în Irlanda, 800 de sportivi activi și foști jucători GAA au semnat o scrisoare deschisă prin care cer renunțarea la parteneriatul cu Allianz, unul dintre sponsorii principali ai organizației.
Raportul ONU solicită companiilor vizate să înceteze „complicitatea la crime împotriva umanității și la încălcări grave ale drepturilor omului” sau să fie trase la răspundere la nivel internațional.
Francesca Albanese a declarat că „prea multe corporații continuă să profite din suferința palestinienilor”, iar statele care investesc în aceste firme trebuie să fie conștiente de responsabilitatea lor morală și politică.
Dezvăluirea pune presiune asupra guvernului irlandez, care s-a prezentat constant ca un critic al politicilor Israelului în Palestina. Faptul că fondul suveran ISIF investește aproape 100 de milioane € în companii legate de aceste practici ridică întrebări cu privire la coerența politicii externe a Irlandei.
Opoziția și organizațiile pentru drepturile omului solicită explicații și cer ca Dublinul să urmeze exemplul Norvegiei și să se retragă din aceste investiții, considerând că altfel Irlanda „își compromite credibilitatea morală pe scena internațională”.
