Un raport al unei comisii parlamentare din Irlanda avertizează că banii proveniți din corupție, criminalitate organizată și alte activități ilegale, care pot circula prin sistemul financiar al țării, trebuie tratați ca o amenințare la adresa securității naționale. Concluziile, prezentate duminică, 18 octombrie, de Irish Examiner, pun sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a supraveghea fluxurile financiare internaționale și cer Guvernului măsuri mai ferme. Raportul nu afirmă că toate fondurile administrate în Irlanda ar avea o proveniență ilegală și nici nu stabilește o valoare exactă a banilor suspectați.
Documentul a fost publicat la 15 octombrie de comisia parlamentară pentru finanțe, cheltuieli publice, reforma serviciilor publice și digitalizare. Comisia, condusă de deputata Mairéad Farrell, a analizat informațiile prezentate în aprilie de organizația Transparency International Ireland. Parlamentarii consideră că lacunele din supraveghere și resursele insuficiente pentru investigații pot permite folosirea unor structuri financiare irlandeze pentru spălarea banilor, evitarea sancțiunilor internaționale sau finanțarea unor activități ilegale.
Dimensiunea sectorului explică de ce avertismentul este important. Potrivit datelor invocate de Transparency International Ireland, fondurile de investiții înregistrate în Irlanda dețin active nete de aproximativ 5.500 de miliarde de euro. Separat, entitățile financiare create pentru operațiuni specifice, cunoscute în engleză drept Special Purpose Entities, administrează active de peste 1.300 de miliarde de euro. Aceste valori descriu amploarea activității financiare, nu volumul banilor proveniți din infracțiuni. Organizația spune explicit că nu poate calcula ce parte a activelor reprezintă fonduri ilegale.
Riscul semnalat nu se limitează la fraude financiare obișnuite. Raportul avertizează că traseele opace ale banilor pot ascunde beneficiarii reali ai unor investiții, pot facilita eludarea sancțiunilor și pot fi folosite pentru influențarea proceselor democratice. Comisia consideră că, dacă statul nu poate stabili suficient de clar cine controlează anumite fonduri și în ce scop sunt utilizate, reputația Irlandei ca centru financiar internațional poate avea de suferit. Acestea sunt riscuri identificate de parlamentari, nu constatări că fiecare dintre aceste activități ar fi fost demonstrată într-un anumit caz.
O problemă concretă privește identificarea proprietarilor reali ai companiilor și structurilor de investiții. În prezent, pragul folosit în numeroase situații pentru declararea beneficiarului efectiv este de peste 25% din proprietate sau control. Comisia recomandă coborârea pragului, astfel încât împărțirea participațiilor între mai multe persoane sau entități să nu ascundă atât de ușor cine se află în spatele unei operațiuni. Propunerea este o recomandare parlamentară, nu o modificare legislativă deja intrată în vigoare.
Raportul solicită și întărirea capacității Garda de a investiga criminalitatea economică, precum și resurse mai bune pentru autoritățile care urmăresc tranzacțiile suspecte, inclusiv cele cu criptomonede. Transparency International Ireland atrage atenția că planul guvernamental de combatere a spălării banilor nu tratează suficient necesarul de personal și mijloace al structurilor specializate ale poliției. Organizația mai susține că aproximativ 90% dintre entitățile financiare create pentru scopuri speciale se află în afara supravegherii specifice împotriva spălării banilor exercitate de Banca Centrală, potrivit unei constatări anterioare a instituției.
Parlamentarii cer, de asemenea, consolidarea atribuțiilor și finanțării Comisiei pentru standarde în funcțiile publice, astfel încât informațiile despre finanțarea partidelor și cheltuielile politice să poată fi controlate mai eficient. Legătura cu finanțarea politică este importantă deoarece raportul privește nu numai combaterea infracțiunilor economice, ci și protejarea instituțiilor democratice împotriva influenței financiare netransparente.
John Devitt, directorul Transparency International Ireland, a salutat concluziile comisiei, dar a avertizat că răspunsul statului nu merge încă suficient de departe. Organizația cere termene clare pentru aplicarea recomandărilor. Următoarea evaluare internațională importantă a sistemului irlandez de prevenire a spălării banilor este așteptată în 2028, ceea ce pune presiune asupra autorităților să demonstreze progrese verificabile înainte de acel moment.
Pentru românii care locuiesc și muncesc în Irlanda, raportul nu anunță taxe noi, restricții bancare sau schimbări imediate ale conturilor personale. Miza este mai largă: integritatea instituțiilor financiare, combaterea criminalității economice și protejarea încrederii în economia irlandeză. Următorul pas va fi răspunsul ministrului finanțelor, Simon Harris, și al Guvernului la recomandările comisiei, inclusiv dacă vor fi anunțate măsuri legislative, fonduri suplimentare pentru investigații și un calendar de implementare.
