Actualul val de căldură ar putea deveni unul dintre cele mai lungi înregistrate vreodată în Irlanda, în timp ce autoritățile le cer oamenilor să fie extrem de prudenți la plaje, lacuri, râuri și în alte zone de îmbăiere.
Mai multe stații meteorologice din Midlands, sudul și estul țării au înregistrat o succesiune neobișnuit de lungă de zile cu temperaturi de peste 25°C.
Recordul oficial al Irlandei este de 14 zile consecutive și datează din august 1976.
Acesta a fost stabilit la stațiile Birr Castle, în comitatul Offaly, și Ballybrittas, în comitatul Laois.
Actualul episod nu a depășit încă recordul, iar confirmarea poate fi făcută numai după centralizarea observațiilor meteorologice din următoarele zile.
Temperaturile vor scădea ușor față de maximele de aproximativ 30°C înregistrate în această săptămână, însă vremea va rămâne caldă și predominant uscată în mare parte din țară.
Met Éireann avertizează că efectele perioadei prelungite vor continua să fie resimțite chiar și după expirarea avertizărilor galbene pentru temperaturi ridicate.
Ce înseamnă un val de căldură în Irlanda
Met Éireann consideră că o stație meteorologică a intrat într-un val de căldură atunci când înregistrează temperaturi maxime de peste 25°C în cel puțin cinci zile consecutive.
Pragul poate părea redus în comparație cu temperaturile întâlnite în România sau în sudul Europei, însă este stabilit în raport cu clima obișnuită a Irlandei.
Un val de căldură nu trebuie să afecteze întreaga țară simultan pentru a fi înregistrat oficial.
De exemplu, o stație din Midlands poate depăși pragul timp de mai multe zile, în timp ce zonele de coastă sau nord-vestul rămân mai răcoroase.
Din acest motiv, afirmația că Irlanda se apropie de un record se referă la durata observată la anumite stații, nu la faptul că toate comitatele au avut temperaturi de peste 25°C în fiecare zi.
Recordul de 14 zile datează din vara anului 1976
Cel mai lung val de căldură înregistrat în Irlanda a durat 14 zile, între 14 și 27 august 1976.
Recordul a fost înregistrat atât la Birr Castle, în Offaly, cât și la Ballybrittas, în Laois.
Cea mai mare temperatură observată în cele două locuri pe durata episodului a fost de 28,2°C la Birr și 29,5°C la Ballybrittas.
Vara anului 1976 a rămas una dintre cele mai cunoscute perioade de secetă și căldură din istoria meteorologică recentă a Irlandei.
A fost și cea mai secetoasă vară din seria de observații analizată de Met Éireann.
Actuala perioadă este comparată cu acel episod din cauza numărului mare de zile calde consecutive, nu neapărat pentru că temperaturile maxime ar fi mai ridicate.
Recordul nu a fost încă doborât
Pentru ca actualul val de căldură să egaleze sau să depășească recordul, cel puțin una dintre stațiile aflate deja într-o serie de zile cu peste 25°C trebuie să continue să depășească pragul.
Prognoza arată că temperaturile rămân suficient de ridicate în anumite regiuni, dar diferențele locale pot fi importante.
O valoare de 24,9°C într-o singură zi ar întrerupe seria stației respective, chiar dacă vremea este percepută în continuare drept foarte caldă.
Datele preliminare trebuie apoi verificate de Met Éireann înainte de declararea unui record oficial.
Prin urmare, Irlanda se află în cursa pentru un posibil record, dar nu îl deține încă.
Temperaturile scad ușor în weekend
Sâmbătă va fi o zi uscată și caldă în cea mai mare parte a țării.
Cele mai bune perioade cu soare sunt prognozate în Midlands, sud și est, unde temperaturile maxime vor ajunge în general la 23–26°C.
În nord și nord-vest va fi mai înnorat și mai răcoros, cu maxime cuprinse între 17 și 22°C.
Vântul va sufla slab sau moderat din nord.
Noaptea de sâmbătă spre duminică va fi mai răcoroasă decât cele din ultimele zile, cu temperaturi minime de aproximativ 9–13°C.
Duminică va rămâne uscat, cu soare estompat de nori înalți și maxime de până la 26°C în regiunile cele mai calde.
Zonele de coastă din nord și nord-vest vor rămâne mai răcoroase.
Atenționarea națională rămâne importantă
Chiar dacă avertizările galbene pentru temperaturi ridicate au expirat, Met Éireann menține o atenționare privind efectele vremii calde și uscate.
Autoritatea meteorologică avertizează că perioada prelungită poate continua să provoace:
- deshidratare și stres termic, mai ales în cazul persoanelor în vârstă și vulnerabile;
- aglomerarea plajelor, lacurilor și cursurilor de apă;
- dificultăți privind alimentarea cu apă;
- agravarea secetei;
- risc de incendii de vegetație și de pădure;
- probleme pentru animale;
- posibile perturbări ale transportului public.
O atenționare nu are același nivel ca o avertizare galbenă, dar semnalează existența unor riscuri care se pot menține pe o perioadă mai lungă.
Autoritățile se așteaptă la aglomerație la plaje și lacuri
Temperaturile ridicate determină un număr mare de persoane să meargă la mare, la lacuri, râuri și alte zone de agrement.
Water Safety Ireland, Garda de Coastă și serviciile de salvare le cer oamenilor să nu subestimeze pericolele.
Apa mării, a lacurilor și a râurilor poate rămâne rece chiar și atunci când temperatura aerului se apropie de 30°C.
Intrarea bruscă poate provoca șoc termic.
Corpul poate reacționa prin inspirație involuntară, respirație rapidă, panică și pierderea coordonării.
O persoană care știe să înoate poate ajunge astfel în dificultate la scurt timp după intrarea în apă.
Aproximativ 100 de intervenții într-un singur weekend
Garda de Coastă a transmis că echipajele sale au fost solicitate la aproximativ 100 de incidente într-un singur weekend recent.
Creșterea intervențiilor coincide cu numărul mai mare de persoane aflate pe litoral și în apropierea cursurilor de apă.
Nu toate apelurile au implicat înotători.
Unele au vizat ambarcațiuni, caiace, persoane izolate de maree sau turiști aflați în dificultate pe coastă.
Autoritățile avertizează că fiecare intervenție poate pune în pericol și membrii echipelor de salvare.
O mare parte a incidentelor poate fi prevenită prin verificarea condițiilor, alegerea unei zone sigure și evitarea comportamentelor riscante.
Alegeți o zonă supravegheată de salvamari
Persoanele care vor să înoate sunt sfătuite să aleagă, pe cât posibil, o plajă sau o zonă supravegheată de salvamari.
Steagurile și semnele de avertizare trebuie respectate.
Un steag roșu indică faptul că intrarea în apă este periculoasă și nu trebuie ignorat, chiar dacă marea pare liniștită de la mal.
Oamenii trebuie să înoate în limita adâncimii în care se simt în siguranță și să evite îndepărtarea excesivă de țărm.
Înotul singur nu este recomandat.
Este important ca o altă persoană să știe unde mergeți și la ce oră intenționați să reveniți.
Copiii trebuie supravegheați permanent
Copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați lângă apă, nici măcar pentru o perioadă foarte scurtă.
Riscul nu există numai în mare sau în lacuri adânci.
Accidentele se pot produce și în ape puțin adânci, piscine gonflabile, iazuri, râuri sau zone în care curentul pare slab.
Un adult trebuie să fie suficient de aproape pentru a interveni imediat.
Supravegherea de pe un prosop aflat la distanță sau verificarea periodică nu sunt suficiente.
Colacii, aripioarele gonflabile și jucăriile pentru apă nu înlocuiesc o vestă de salvare și nici supravegherea unui adult.
Alcoolul și înotul nu trebuie combinate
Autoritățile recomandă evitarea consumului de alcool înainte de înot, folosirea unei ambarcațiuni sau desfășurarea activităților pe apă.
Alcoolul reduce capacitatea de evaluare a riscului, coordonarea și timpul de reacție.
Poate crea și o falsă senzație de căldură, în timp ce corpul pierde de fapt temperatură.
Persoanele care au consumat alcool pot intra mai departe în apă, pot ignora curenții sau pot subestima distanța până la mal.
Și cei care nu înoată, dar supraveghează copii, trebuie să rămână suficient de atenți pentru a putea interveni.
Atenție la curenți, maree și zone necunoscute
Apa aparent calmă poate ascunde curenți, diferențe mari de adâncime, pietre, vegetație sau alte obstacole.
În râuri, curentul poate fi mult mai puternic decât pare de la suprafață.
În zonele de coastă, mareea poate izola rapid persoane aflate pe stânci, bancuri de nisip sau porțiuni ale plajei.
Porturile, docurile, ecluzele și marinele nu sunt locuri potrivite pentru înot.
Acestea pot avea pereți verticali, curenți generați de ambarcațiuni și foarte puține puncte prin care o persoană poate ieși din apă.
Săriturile de la înălțime sunt deosebit de periculoase în locurile în care adâncimea nu este cunoscută.
Ce trebuie făcut dacă ajungeți în dificultate
O persoană care intră în panică trebuie să încerce să își controleze respirația și să plutească pe spate.
Capul trebuie lăsat ușor pe spate, cu urechile în apă, iar brațele și picioarele pot fi întinse pentru stabilitate.
După ce respirația revine sub control, persoana poate cere ajutor sau se poate deplasa lent către un loc sigur.
Cei aflați pe mal nu trebuie să intre impulsiv în apă pentru a salva pe cineva dacă nu au pregătirea necesară.
Este recomandată apelarea serviciilor de urgență și aruncarea unui obiect plutitor către persoana aflată în dificultate.
În Irlanda, pentru urgențe pe mare sau pe coastă poate fi solicitată Garda de Coastă prin 112 sau 999.
Perioada uscată continuă să afecteze rezervele de apă
Valul de căldură apare după o perioadă cu precipitații reduse și consum foarte ridicat.
Uisce Éireann a introdus deja o interdicție privind folosirea furtunurilor în Dublin, sudul comitatului Tipperary și în anumite zone din Kildare, Meath, Wicklow și Wexford.
Măsura se aplică activităților neesențiale, precum udarea gazonului cu furtunul, spălarea mașinilor și umplerea piscinelor gonflabile.
Compania avertizează că sistemele de tratare și rezervoarele se află sub presiune.
Chiar și în zonele care nu sunt vizate de interdicție, populația este îndemnată să reducă risipa.
Riscul incendiilor rămâne ridicat
Solul și vegetația uscată cresc probabilitatea incendiilor de vegetație și de pădure.
O țigară aruncată, un grătar amplasat într-o zonă nepotrivită sau un foc lăsat nesupravegheat pot declanșa un incendiu.
Oamenii sunt sfătuiți să nu aprindă focuri în păduri, turbării sau în apropierea vegetației uscate.
Vehiculele nu trebuie parcate pe iarbă uscată, deoarece componentele fierbinți ale sistemului de evacuare pot provoca aprinderea acesteia.
Orice fum sau incendiu observat trebuie raportat imediat serviciilor de urgență.
Căldura poate afecta în continuare persoanele vulnerabile
Temperaturile vor fi ceva mai reduse, dar efectele acumulate după mai multe zile calde nu dispar imediat.
Persoanele în vârstă, copiii mici, femeile însărcinate și oamenii cu afecțiuni cronice sunt mai vulnerabili la deshidratare și epuizare termică.
Locuințele care s-au încălzit în ultimele zile pot rămâne inconfortabile chiar și atunci când temperatura exterioară scade.
Este recomandat consumul regulat de apă, evitarea activităților fizice intense în orele cele mai calde și verificarea persoanelor care locuiesc singure.
Semnele epuizării termice pot include amețeală, dureri de cap, transpirație abundentă, greață, slăbiciune și sete puternică.
Următoarele zile vor decide dacă recordul este egalat
Actualul episod este deja unul neobișnuit de lung pentru Irlanda.
Datele din weekend și din primele zile ale săptămânii viitoare vor arăta dacă una dintre stațiile meteorologice poate egala sau depăși seria de 14 zile din 1976.
Temperaturile nu trebuie să ajungă la 30°C pentru continuarea unui val de căldură.
Este suficient ca maxima zilnică să rămână peste pragul de 25°C la stația respectivă.
Schimbarea direcției vântului, norii sau o răcire locală pot întrerupe însă seria.
Met Éireann va putea confirma eventuala stabilire a unui record numai după verificarea măsurătorilor.
Până atunci, formularea corectă este că Irlanda se apropie de record, nu că l-a doborât deja.
În același timp, mesajul imediat al autorităților nu privește recordurile meteorologice, ci siguranța populației.
Vremea caldă va continua să atragă oameni către apă, iar riscul de accidente rămâne ridicat chiar dacă temperaturile încep să scadă ușor.
