Un audit al programului de mese calde gratuite din școlile irlandeze a constatat că elevii aleg mai frecvent alimente procesate atunci când acestea apar în meniu alături de variante considerate mai sănătoase. Evaluarea, comandată de ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, după criticile privind standardele nutriționale ale programului, a analizat peste 360 de mese furnizate de 15 companii și a inclus vizite în 54 de școli.
Concluzia nu este că majoritatea meselor oferite copiilor ar avea un conținut excesiv de grăsimi, sare sau zahăr. Auditul arată însă că preparate precum bucățile pane de pui, cârnații sau cartofii prăjiți sunt alese mai des decât variantele mai sănătoase disponibile în același meniu. Autorii recomandă creșterea cantității de legume, fructe și salate și introducerea mai frecventă a unor surse mai sănătoase de carbohidrați, precum orezul brun și pâinea integrală.
O problemă distinctă a fost identificată în cazul meselor vegetariene și vegane. Numai 20% dintre opțiunile din aceste categorii analizate în audit conțineau suficientă proteină, față de 74% dintre mesele cu carne. Evaluarea a constatat și că porțiile oferite copiilor mai mari sunt uneori prea mici, ceea ce indică faptul că standardele nu trebuie să privească doar tipul alimentelor, ci și cantitatea adaptată vârstei elevilor.
Auditul a analizat și risipa alimentară. Aproape o cincime dintre mesele calde comandate au rămas nemâncate, însă o parte importantă a acestui procent este explicată prin absențele elevilor. După eliminarea acestui factor, proporția meselor rămase neconsumate a fost calculată la 11,1%.
În paralel cu auditul nutrițional, autoritățile au comandat un sondaj amplu realizat de Ipsos/Behaviour and Attitudes. Au fost consultați 6.884 de copii, 86.637 de părinți și tutori, 2.420 de profesori și directori și 47 de furnizori din 747 de școli. Rezultatele arată că 85% dintre copii spun că le place masa primită la școală, iar 63% dintre profesori și directori consideră că programul a avut, în general, un efect pozitiv.
Părinții au ridicat însă mai multe probleme legate de alimentele procesate, cantitatea de fructe și legume și faptul că unii copii nu agreează anumite preparate. O majoritate foarte mare, 84%, ar dori ca elevii să poată avea și opțiunea unei mese reci, nu doar a uneia calde.
Datele privind risipa trebuie puse și în context. Aproape jumătate dintre părinții chestionați au spus că, înainte de introducerea programului de mese calde, copiii lor se întorceau uneori acasă cu prânzul pregătit pentru școală rămas nemâncat. Așadar, problema alimentelor neconsumate nu a apărut odată cu schema actuală, deși auditul indică spațiu pentru îmbunătățirea meniurilor și a modului în care sunt comandate mesele.
Programul a crescut puternic în ultimii ani. Lansat inițial în 2019 ca proiect-pilot în 37 de școli DEIS, acesta a fost extins, iar din 2025 toate școlile primare din Irlanda pot solicita participarea. În prezent, peste 550.000 de copii din aproximativ 3.200 de școli beneficiază de program.
Department of Social Protection estimează că schema valorează aproximativ 1.152 de euro pe an pentru o familie cu un copil de vârstă școlară primară. Din acest motiv, calitatea nutrițională a meselor are o miză care depășește simpla alegere a meniului: programul a devenit una dintre cele mai extinse intervenții sociale destinate familiilor cu copii din Irlanda.
Recomandările auditului urmează să fie implementate pe parcursul următorului an. Evaluarea oferă astfel autorităților o imagine mai clară atât asupra punctelor forte ale programului, cât și asupra problemelor care trebuie corectate: mai multe alimente proaspete și variante sănătoase, suficientă proteină în mesele vegetariene și vegane, porții adecvate vârstei și reducerea risipei fără a pierde beneficiul financiar important oferit familiilor.
