Patru profesioniști din domeniul sănătății și asistenței sociale au fost suspendați, iar alți patru au fost eliminați din registrele profesionale în urma unor proceduri disciplinare încheiate între 2022 și 2024.
Datele provin dintr-o analiză independentă a cazurilor soluționate de CORU, autoritatea irlandeză care reglementează profesii din sănătate și asistență socială.
În perioada analizată, CORU a primit 151 de plângeri privind capacitatea unor profesioniști înregistrați de a-și exercita în continuare meseria în condiții de siguranță și la standardele cerute.
Procedura este cunoscută în Irlanda sub denumirea de „fitness to practise”. Ea nu privește orice nemulțumire legată de un serviciu medical sau social, ci situațiile suficient de grave pentru a ridica semne de întrebare asupra conduitei, competenței sau capacității unei persoane de a-și practica profesia.
Dintre cele 151 de cazuri, numai 30 au ajuns în fața unei comisii care a desfășurat o anchetă completă.
Cele mai frecvente probleme au fost legate de conduita profesională, comunicarea cu pacienții sau beneficiarii serviciilor și păstrarea unor evidențe complete și corecte.
În cele mai grave opt cazuri, patru profesioniști au fost suspendați, iar alți patru au fost eliminați din registrul profesiei lor.
Ce este CORU și ce profesii reglementează
CORU este autoritatea irlandeză care reglementează mai multe profesii din sănătate și asistență socială.
Rolul instituției este de a proteja publicul prin stabilirea unor standarde de pregătire, conduită, competență și etică profesională.
În aria sa de responsabilitate se află 26 de profesii desemnate prin legislație. Printre acestea se numără asistenții sociali, fizioterapeuții, terapeuții ocupaționali, dieteticienii, psihologii, radiografii și specialiștii în științe medicale.
Registrele profesionale nu au fost toate deschise în același moment, iar numărul persoanelor aflate sub supravegherea CORU a crescut pe măsură ce noi profesii au intrat în sistemul de reglementare.
Pentru profesiile ale căror registre sunt deschise, folosirea titlului profesional este protejată prin lege.
O persoană care nu este înscrisă în registrul corespunzător sau a fost eliminată din acesta nu mai poate folosi legal titlul profesional protejat și nu mai poate practica în acea calitate în condițiile prevăzute de legislație.
Numărul plângerilor a crescut de la un an la altul
Analiza arată o creștere constantă a numărului de sesizări în perioada 2022–2024.
În 2022, CORU a primit 39 de plângeri. Numărul a urcat la 52 în 2023 și la 60 în 2024.
Datele pentru 2025 nu sunt încă definitive, însă primele estimări indică până la 73 de cazuri.
CORU subliniază că această creștere trebuie privită și în contextul extinderii sistemului de reglementare și al numărului tot mai mare de profesioniști înscriși.
Raportat la totalul persoanelor înregistrate, plângerile rămân rare.
În fiecare dintre cei trei ani au existat mai puțin de două cazuri la fiecare 1.000 de profesioniști aflați în registrele CORU.
Instituția spune că acest raport redus arată că marea majoritate a celor reglementați își desfășoară activitatea fără să ajungă în proceduri disciplinare.
Creșterea numărului absolut de plângeri rămâne totuși relevantă, mai ales pentru că aceleași tipuri de probleme se repetă de la un an la altul.
Conduita profesională apare în aproape jumătate dintre cazuri
Problemele legate de conduita profesională au fost menționate în 49% dintre dosarele analizate.
Această categorie poate include comportamente considerate incompatibile cu standardele profesiei, nerespectarea limitelor în relația cu pacienții sau beneficiarii, conflicte de interese, lipsa de integritate sau alte abateri grave.
Nu toate acuzațiile privind conduita profesională au fost dovedite și nu toate au dus la sancțiuni.
Plângerile sunt analizate inițial pentru a se stabili dacă intră în competența CORU și dacă ating pragul necesar pentru continuarea procedurii.
Autoritatea poate interveni numai atunci când problema ridică o preocupare serioasă privind capacitatea persoanei de a-și exercita profesia.
Nemulțumirile mai puțin grave pot fi adresate direct profesionistului, angajatorului, HSE sau altor organisme de soluționare a reclamațiilor.
Comunicarea, o problemă repetată în 39% dintre dosare
Problemele de comunicare au apărut în 39% dintre cazurile analizate.
Acestea pot privi modul în care profesioniștii explică o evaluare, un tratament sau o decizie, relația cu pacienții și familiile acestora ori transmiterea informațiilor către colegi.
În sănătate și asistență socială, o comunicare neclară poate produce neînțelegeri serioase.
Un pacient poate să nu înțeleagă de ce i-a fost recomandat un anumit tratament. O familie poate considera că nu a primit suficiente informații despre o decizie. Un beneficiar al serviciilor sociale poate percepe o intervenție drept arbitrară dacă motivele nu i-au fost explicate.
Claire O’Cleary, directoarea executivă și registratoarea CORU, a arătat că problemele de comunicare apar în mod repetat, inclusiv în cazuri care nu ating pragul necesar pentru o procedură disciplinară completă.
Potrivit acesteia, identificarea acestor tipare îi poate ajuta pe profesioniști să își îmbunătățească activitatea și să reducă riscul apariției unor plângeri.
Evidențele incomplete devin importante în cazurile grave
Problemele privind păstrarea documentelor și a notițelor profesionale au fost întâlnite în special în cazurile care au ajuns la anchete formale.
În sistemul de sănătate și asistență socială, evidențele nu reprezintă doar o obligație administrativă.
Ele trebuie să arate ce evaluări au fost făcute, ce informații au fost luate în considerare, ce decizii au fost adoptate și ce recomandări au fost oferite pacientului sau beneficiarului.
Documentația poate deveni esențială atunci când, după luni sau ani, apare o plângere.
Dacă notițele sunt incomplete, întocmite târziu sau lipsesc, poate deveni dificil de demonstrat cum a fost gestionat un caz și dacă standardele profesionale au fost respectate.
Lipsa unei evidențe nu dovedește automat că profesionistul a acționat greșit. Poate însă slăbi semnificativ capacitatea sa de a explica și susține deciziile luate.
CORU consideră că păstrarea unor documente clare, exacte și realizate la timp este una dintre cele mai importante măsuri prin care profesioniștii se pot proteja atât pe ei înșiși, cât și pe pacienți.
Doar 30 dintre cele 151 de cazuri au ajuns la anchete complete
Cele mai multe plângeri, 121 din totalul de 151, nu au fost trimise în fața unei comisii pentru o anchetă completă.
Acest lucru nu înseamnă automat că toate au fost considerate nefondate.
Unele sesizări pot să nu fi intrat în competența CORU. Altele nu au îndeplinit pragul legal privind gravitatea problemei sau nu au avut suficiente dovezi pentru continuarea procedurii.
În anumite situații, problemele pot fi soluționate prin alte mecanisme, inclusiv prin angajator, prin asumarea unor măsuri corective sau prin alte proceduri de reclamații.
CORU analizează dacă situația afectează capacitatea persoanei de a practica profesia în ansamblu, nu doar modul în care a gestionat un incident izolat.
Pentru ca o plângere să avanseze, acuzațiile trebuie să ridice o problemă suficient de serioasă privind conduita profesională, performanța, sănătatea sau respectarea condițiilor de înregistrare.
Sancțiunile pot varia de la avertisment la eliminarea din registru
Cazurile care au ajuns la anchete complete au avut rezultate diferite.
În unele situații, profesioniștii au acceptat să urmeze cursuri, să își îmbunătățească practicile sau să respecte anumite condiții impuse asupra activității lor.
În alte cazuri au fost emise avertismente oficiale ori au fost introduse restricții asupra dreptului de practică.
Suspendarea înseamnă că persoana nu poate practica profesia reglementată pe durata stabilită prin sancțiune.
În funcție de caz, revenirea în registru poate fi condiționată de îndeplinirea unor cerințe, precum efectuarea unor cursuri, demonstrarea competenței sau respectarea unor măsuri de supraveghere.
Eliminarea din registru este una dintre cele mai severe sancțiuni disponibile.
Persoana nu mai poate folosi titlul profesional protejat și nu mai poate practica legal în profesia respectivă în condițiile prevăzute de lege.
Posibilitatea unei reveniri ulterioare depinde de sancțiunea exactă, de perioada stabilită și de procedurile legale aplicabile fiecărui caz.
Asistenții sociali au fost vizați în 88 de plângeri
Cea mai mare parte a sesizărilor a vizat asistenți sociali.
În perioada analizată, CORU a înregistrat 88 de cazuri în această categorie profesională.
Autoritatea avertizează însă că numărul mai mare nu trebuie interpretat automat drept dovada unor standarde mai slabe.
Asistența socială este una dintre profesiile cu un număr ridicat de persoane înregistrate și implică frecvent cazuri complexe și conflictuale.
Asistenții sociali pot lua parte la evaluări privind protecția copilului, siguranța persoanelor vulnerabile, situații familiale dificile sau accesul la anumite servicii.
Deciziile luate în asemenea cazuri pot avea consecințe importante și pot fi contestate de persoanele afectate.
Uneori, plângerea poate fi determinată nu doar de modul în care profesionistul a lucrat, ci și de nemulțumirea față de rezultatul unei evaluări sau al unei decizii.
CORU spune că volumul de sesizări reflectă în primul rând dimensiunea profesiei și natura complexă, cu risc ridicat, a activității.
Terapeuții ocupaționali și fizioterapeuții, următoarele categorii
Terapeuții ocupaționali au fost vizați în 22 de plângeri, iar fizioterapeuții în 17.
Pentru fiecare dintre celelalte profesii au fost înregistrate mai puțin de zece cazuri în cei trei ani.
Diferențele dintre profesii trebuie interpretate cu prudență.
Unele registre includ mult mai multe persoane decât altele, iar contactul cu pacienții și natura deciziilor diferă semnificativ.
O profesie care presupune lucrul zilnic cu persoane vulnerabile și adoptarea unor decizii contestabile poate genera mai multe plângeri decât una cu un număr redus de practicieni sau cu un contact mai limitat cu publicul.
Analiza CORU nu compară doar numărul brut de sesizări, ci încearcă să identifice problemele comune care apar în mai multe profesii.
Comunicarea și documentarea sunt două dintre aceste vulnerabilități comune.
Ce poate face un pacient sau un beneficiar care dorește să depună o plângere
Orice persoană poate depune o plângere la CORU împotriva unui profesionist aflat într-unul dintre registrele deschise ale autorității.
Sesizarea trebuie formulată în scris, semnată și datată.
CORU le recomandă persoanelor să analizeze mai întâi dacă problema poate fi soluționată direct cu profesionistul sau prin angajator.
O reclamație privind timpul de așteptare, organizarea unui serviciu sau o decizie administrativă poate aparține HSE, spitalului, centrului medical ori instituției care furnizează serviciul.
CORU intervine atunci când există o problemă serioasă legată de capacitatea profesionistului de a practica în siguranță și în conformitate cu standardele profesiei.
Plângerea poate privi conduita profesională, performanța necorespunzătoare, o problemă medicală relevantă pentru capacitatea de practică sau încălcarea unor condiții impuse asupra înregistrării.
Autoritatea analizează documentele și decide dacă dosarul poate continua către etapele formale ale procedurii.
Raportul pune accent pe prevenție
CORU spune că obiectivul analizei nu este doar prezentarea sancțiunilor, ci și prevenirea repetării acelorași probleme.
Publicarea tiparelor observate îi poate ajuta pe profesioniști să recunoască zonele în care apar cele mai multe riscuri.
O explicație oferită la timp, o conversație consemnată corect sau un dosar complet pot preveni apariția unei neînțelegeri ori pot clarifica ulterior modul în care a fost gestionat un caz.
Pentru angajatori, concluziile pot indica domeniile în care personalul are nevoie de instruire suplimentară, supraveghere sau proceduri mai clare.
Pentru pacienți și beneficiarii serviciilor sociale, datele arată că există un mecanism independent prin care pot fi analizate problemele grave de conduită sau competență.
În același timp, raportul arată că pragul pentru deschiderea unei anchete complete este unul ridicat.
Din cele 151 de plângeri înregistrate în trei ani, opt au dus la cele mai severe sancțiuni: patru suspendări și patru eliminări din registre.
CORU urmează să finalizeze datele pentru 2025, care vor arăta dacă tendința de creștere s-a menținut și dacă problemele de comunicare și documentare continuă să apară cu aceeași frecvență.
